57,295 matches
-
Marele nostru patriot și justițiar n-a intrat, așadar, la răcoare pentru că s-a opus comunismului, securității, cum se laudă astăzi majoritatea lașilor, ci în calitate de deținut de drept comun, pentru tentativă de omor. Îl rugăm frumos să ne contrazică sau, daca este cât de cât cinstit, dacă-și regretă faptele ori are o altă viziune asupra lor, să ne ofere o explicație în aceste pagini, chiar în spațiul în care noi îl acuzam. Mai mult, suntem de acord să-și însoțească
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
operă, înaintea timpului ei (vezi "eșecul" inițial al Aventurii lui Antonioni, fluierate de public, la Cannes, neînțelese pentru o clipă)... S-o recunoaștem: nici urma de glorie în eșecul tinerilor de acum. Nici urma de amprenta specială. Privindu-le filmele, daca n-ai ști de cine sînt facute, ai crede că lupii tineri sînt bătrînicioși și fără "ghiară"... Că și nostalgia, tinerețea nu mai e ce-a fost odată. În ^99, festivalul a aniversat 40 de ani de la "1959, ediția Celor
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
Altă ar fi fost soarta economiei românești dacă somnambulul Ciorbea ar fi avut timp și pentru altceva decât pentru șuete amicale la sediul guvernului, dacă dl Constantinescu ar fi dedicat mai mult timp prozaismului vieții politice decât metafizicii călugărului Vasile, daca justiția ar fi făcut altceva decât să ascundă dosarele marilor criminali economici și politici. Acum e mult prea târziu. Crimei comise împotriva poporului român de către puterea iliesciană i se adaugă banditismul ambalat în țipla neologistica al stăpânilor de azi. Sigur
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
puține și proaste și nu puteau fi făcute cadou decît în situații limită, în timp ce albumele rusești respirau chiar și ele acel aer imperial, erau monumentale și impecabile din punct de vedere tehnic, de multe ori fiind tipărite în Finlanda. Așadar, daca albumele românești prezentau inconvenientul de a fi proaste, cele rusești aveau avantajul de a fi rare și scumpe și, de cele mai multe ori, inaccesibile, si pentru banalul motiv că erau cumpărate la metru de către activiștii de partid. În pofida existenței sale incontestabile
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
consacrată despre sine. Astfel, titluri cum sînt Între două lumi, Romantismul, Realitatea, Impresioniștii, Simboliștii, Postimpresionistii, Perioada crizei, Cubiștii și futuriștii, Avangardă, Expresioniștii, Abstracțiunea, Dadaiști și suprarealiști și Între cele două războaie nu sînt doar capitole de istoria artei, ci și, daca nu cumva mai întîi, încercări de autoclarificare ale unei umanități aflate într-o goana irepresibila. Cei o sută unu de artiști care se regăsesc aici, de la expresionismul coșmaresc al lui Goya și pînă la expresionismul abstract, la energetismul lui Jackson
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
atinse constant sînt "continuitatea", ponderea influenței slave, statutul dialectelor românești, apariția primelor texte scrise: subiecte tratate aproape întotdeauna, de specialiștii români, cu infinite precauții, din cauza frecventei lor instrumentalizări politice. Tocmai de aceea e absolut benefică - chiar atunci cînd e greu, daca nu imposibil, să se accepte un verdict ultim asupra cazurilor litigioase - opțiunea profesorului Niculescu, de a actualiza sau chiar de a lansa ipoteze - controversate dar plauzibile -, pentru care nu poate fi acuzat de interese partizane, ci doar de convingerea (maioresciana
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
Marină Constantinescu Pe 26 aprilie s-au împlinit cinci ani de cînd George Constantin nu mai este. De curînd, am urmărit pe postul unu al Televiziunii Naționale, în reluare, o emisiune realizată acum cîțiva ani buni de Mihaela Burda, daca nu mă înșel, pe vremea aceea redactor la Departamentul Teatru. Țin să felicit încă o dată întreaga echipă de realizatori pentru filmul-document-remember. Printre imaginile cu George Constantin în cabina, la repetiții, la o suetă cu Sandu Sticlaru sînt strecurate, desigur, secvențe
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
Florescu și anume că documentele cu pricina nu sînt de natură a crea o imagine morală urîtă lui Caraion. Că noi n-am vizat asta, mi se pare firesc și m-aș bucura de recunoașterea de către dl Florescu a faptului, daca exprimarea d-sale n-ar fi suspectă de folosirea improprie a verbului în cauză, care implică intenția. Din păcate, fie că vrem, fie că nu vrem, documentele pătează posteritatea poetului, si asa departe de a fi impecabila. Tocmai despre morală
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
lumina, pe lângă extraordinară radiografie a experienței care va lasă urme fizice asupra personajului (înjunghiat de Augustin Bone) figură fascinantă a Emei, realizare desăvârșită, de talia Matildei din Cel mai iubit dintre pământeni. Cu un asemenea personaj, dacă ai destule resurse, daca te țin curelele, măi pe românește, poti scrie un roman întreg. Este vorba de un segment retrospectiv al cărții, care leagă voiajul în România cu reîntoarcerea în Israel (unde are și o tentativă de sinucidere) și care concentrează în el
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
luăm pe rând. Pentru Concertul inaugural prezența unor laureați din ediții anterioare că Andrei Licaret, Olga Măncescu și Adrian Tomescu a fost o probă frumoasă care instala concursul într-un sistem de valori compatibile cu vocația lui. Mai puțin convingătoare, daca nu dezamăgitoare este ceea ce a fost anunțat a constitui Orchestră de Cameră "Jeunesses Musicales". Clar, formația a fost o încropire care nu putea să aibă șansa de a produce, estetic vorbind, efecte mulțumitoare. Cu siguranta motive, în primul rând de
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
folosit premierul. Că de aici, premierul a început deja să construiască planuri destul de improbabile că izbîndă și că vrea să transforme o guvernare de criză într-un merit de partid, despre asta probabil că vom mai vorbi, în lunile următoare, daca nu cumva mult mai repede, din cauza precipitării preelectorale de care s-au îmbolnăvit partidele din coaliție.
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
simbolice - pînze, cărți, articole - pe care le produce. Să o deslușim puțin. Val Gheorghiu știe să fie ceea ce se cheamă o prezență; la intervale bine gîndite și cu o pregătire minuțioasa face o expozitie la Iași și, obligatoriu, la București, daca nu e invitat undeva, în străinătate, între timp, între două cicluri de pictor scoate o carte de proza, pentru că publicistica, în gazete ieșene sau din București (cu predilecție, "Monitorul" și "România literară"), să le dea amîndurora - pictor și scriitor - suportul
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
Nichita Stănescu (care era "terorizat de sarcină destinului de poet"), dar, măi palpabil, si in volutele vorbirii și gîndirii lui Adam Puslojic. Pentru Adam Puslojic orice referință livresca face să rezoneze o întreagă claviatură de afecte și antrenează confesiuni ce, daca nu ar avea și grație, ar fi în mod obișnuit impudice și sufocante pentru cititor. Toate cărțile despre care discută Puslojic se arătă a fi puternic asumate și impregnate de propria să biografie. La fel cum, ni se povestește, intră
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
și trebuie să fie o junglă, unde milă ar fi apanajul celor slabi și neajutorați, care-i dau înainte cu morală, neavînd nici un fel de puteri, - exact ca în dialogul faimos al lui Platon, al cărui erou parșiv ar fi, daca nu mă înșel, grecul Callicles...Mă rog, să fiu iertat în caz de neștiința. Stupoarea mea se explică prin faptul că acest domn crîncen în ale naturii și ale aspectelor ei complet anticrestinesti, se apucă într-o zi să se
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
să n-o strivească, si i-o arată, inanimata, stăpînului casei, care se arătă încîntat. Va dati Dvs. seama ce se întîmplă dacă în bucătărie unde își bea dimineață cafeluța, ca mai avea voie, nu multă, insă obiceiul rămăsese obicei, - daca apărea un gîndac. Gîndacul, pur și simplu, producea un cataclism casnic. în orișice caz ceva mai mult și decît un cutremur de șase virgulă doi pe scara Richter. Vă imaginați. Dar erau și momente cînd Safta nu se află de
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
țară, dar nici nu a lăsat pe altul să ajungă în capitala Angliei. Apoi Ghilezan amintește de cele trei principii după care se călăuzea Maniu: El voia morală creștină, democrație națională și justiție socială. Era un mare democrat. Pentru el, daca poporul voia într-un fel, așa trebuia să fie. Pentru el personal nu pretindea absolut nimic, nu era interesat de nimic material...Singura lui avere (înainte, firește, de dictatul de la Viena, n.m.), de cînd era avocat, era o mină de
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
vestitul Vîsinski. Iuliu Maniu, care știa bine ce înseamna alegeri libere în România (condusă, colac peste pupăza , de un guvern comunist), i-a întrebat, atunci, pe emisarii englezi (că și pe cei americani): "Spuneți-mi dacă aveți vreo înțelegere secretă: daca ne-ați vîndut, atunci să încercăm noi să ne înțelegem cu rușii". La care, încunostiintat, Churchill a avizat cinic în scris: Nu suntem obligați să-i spunem nimic" și pe un alt raport: "Să ne mai lase în pace acest
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
europene, evident venind din anumite țări europene, desi Kaufmann nu o face. Studiul lui e aplicat însă exclusiv pe eșantioane de franțuzoaice, fără ca limitarea să fie declarată voita, asumată, ori socotita irelevantă. Ea există însă în mod clar și presupune, daca urmăm chiar logică autorului, ca trupul uman, cel al femeii în particular, nu este un determinat cultural supus practicilor valabile într-un anumit spațiu social de existență. De ce îl preocupă pe Kaufmann faptul că sutienul de plajă a disparut masiv
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
sau, în orice caz, o bună parte a ei - o dovedesc și reacțiile lamentabile ale opoziției la cuvântarea primului-ministru britanic, Tony Blair. Trebuie spus de la început că discursul acestuia în fața Parlamentului României a fost absolut extraordinar. Cuvintele oaspetelui englez sunt, daca am informațiile corecte, cel mai entuziast mesaj adresat României în ultima jumătate de secol de vreun personaj politic marcant. De fapt, mă exprim greșit: doar unei jumătăți din România, ai cărei reprezentanți se află momentan la putere. Pe câtă vreme oamenii raționali
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
să fii nesimțit rău de tot dacă șeful executivului uneia din marile puteri mondiale îți acorda calificative din cele mai măgulitoare, întinzându-ti o mană salvatoare, iar tu să te faci că ploua! Trebuie să ai sâmburele trădării în tine, daca nu te impresionează asigurările unei persoane atât de influențe pe plan internațional privind siguranța și integritatea țării! Și asta când ai ajuns în parlament tocmai plusând, până la idiotizare, pe valorile etnicității și ale patriotismului nețărmurit! Acești domni cu fumuri de
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
că și relațiile mai noi ale țării noastre cu Statele Unite pot fi acuzate de trădare românească, fiindcă renunțarea la politica externă ceaușista și încercarea de a apropia țara noastră de America poate fi privită drept tot un soi de trădare, daca împingem pînă la capăt raționamentele de tip Cristoiu. * În Cotidianul, dl. Valerian Stan publică un drept la replică refuzat de revista 22. Același domn Stan laudă curată deschidere a ziarului la care colaborează, unde a publicat tot ce a scris
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
din repertoriu fără nici o explicație. Atunci cand repetițiile încep în cele din urmă, ele sunt minate de elocinta regizorala a lui Ivan Vasilievici - sedus de mirajul scenei, Maxudov se surprinde în ultimele fraze ale "românului" (neterminat) într-o ipostază aproape kafkiană - daca ironia bulgakoviană nu ar elimina patetismul: "Chinuit de dragostea mea pentru Teatrul Independent, prins de el ca un gândac pe un dop de pluta într-un insectar, continuăm seară de seară să mă duc la spectacole." (Pag.362) Korotkov din
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
și umorului propriu exagerat - capabil de răutăți (mai mult estetice). Epigrama nefericită a lui Macedonski adresată lui Eminescu a pus pe literatura română o pată asupra căreia criticii s-au înverșunat, unii încercînd s-o explice, alții s-o șteargă, daca nu măcar s-o înțeleagă... E cert că fără atacul inuman de o cruzime copilăreasca Macedonski s-ar fi bucurat mai din timp de acea atenție deosebită ce o merită opera să și pe care azi critică eliberată de complexul
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
de ani în executare, trebuia în curînd să fie împins în afara din matcă în care fusese lucrat, în apele oceanului... Spăimîntătorul și minunatul Dreadnought al Păcii sleise însă întreaga producțiune a fierului după fața pămîntului, și ar fi rămas neispravit, daca omenirea nu s-ar fi aflat tocmai atunci într-o eră de liniște și împăciuire, așa că societatea în comandita a vasului obține, fără multă greutate, de la mai toate statele, puștile, săbiile, baionetele și tunurile ce rugineau de mai bine de
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
marea Istorie a literaturii. O revenire ulterioară, cu încercarea de a aduna laolaltă puzderia cronicilor literare, a rămas și ea baltă. Acum, dificultățile au fost numai amînate, dar continuă să pîndească din umbră. Chestiunea variantelor va da mult de furcă, daca ne gîndim numai la transformările operate de Călinescu în analiza Operei lui Eminescu, cu ocazia retopirii materiei turnate inițial în patru calupuri pentru a le ajusta, apoi, la jumătate. Șunt, de fapt, două versiuni, nu total deosebite în interpretare, insă
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]