8,894 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DIN DACI... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din daci noi fost-am plămădiți, De veacuri mult prea asupriți - Dar vitejește am luptat, Și glia ne-am eliberat. Dar vremuri grele au venit
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1477390702.html [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DIN DACI... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din daci noi fost-am plămădiți, De veacuri mult prea asupriți - Dar vitejește am luptat, Și glia ne-am eliberat. Dar vremuri grele au venit, Iar trădătorii s-au tocmit Să vândă trupul țării sfânt - Se-torc străbunii în mormânt! Se-ntorc
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1477390702.html [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
tinerii ne pleacă-n lume, Deși-s deștepți și au renume - În țară n-au un loc de muncă, Prăpastia este prea adâncă Între bogații parveniți, Și omenii de rând cinstiți. Între ciocan și nicovală, Și camăta băncii venală. Din daci suntem, și am răbdat, Neamul ne-a fost mereu trădat, Dar am răzbit și am învins Pe orice-asupritor și ins Ce se credea nemuritor, Stăpân pe țară și popor - A fost, s-a dus, alți-au venit, Au trai cum
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1477390702.html [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
pomenit, Dar n-o să-i mai răbdăm deloc, E ființa țării noastre-n joc - Cu foc și pară-i vom goni, Și nu ne vor mai prigoni, În țară vom fi iar stăpâni, Cu inimă de bravi români, Urmași ai dacilor viteji, Cu brațe tari, la cuget treji! Referință Bibliografică: Din daci... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1477390702.html [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
noastre-n joc - Cu foc și pară-i vom goni, Și nu ne vor mai prigoni, În țară vom fi iar stăpâni, Cu inimă de bravi români, Urmași ai dacilor viteji, Cu brațe tari, la cuget treji! Referință Bibliografică: Din daci... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1477390702.html [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă blestemul
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
din „Apus” răsare/ Tu ai ajuns o biată urgisită// Privești tăcută la migrații sumbre/ Străjerii tăi au adormit în front/ Pe cerul tău au năvălit din umbre/ Armatele unui imperiu tont// Am revenit să mai ascult o dată/ Legendele despre vitejii daci/ Acum avem o jalnică armată/ Care-a trădat și țară și cârmaci// Am revenit din lunga pribegie/ Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii/ Dac’adoptăm și crez și strategie/ Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
năvălit din umbre/ Armatele unui imperiu tont// Am revenit să mai ascult o dată/ Legendele despre vitejii daci/ Acum avem o jalnică armată/ Care-a trădat și țară și cârmaci// Am revenit din lunga pribegie/ Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii/ Dac’adoptăm și crez și strategie/ Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o încercare reușită de sonet, poetul își exprimă căutările de-o viață: „Am căutat cu multă pietate/ Cuvinte de amor și voluptate/ Am îndrăznit și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
venerată ca „Mamă a munților” („Mater montium” - la Vergiliu) și era considerată protectoarea păstorilor și a turmelor; de aceea îi erau consacrate stânci și culmi aflate pe piscurile munților. Istoricii greci și romani sunt unanimi în a afirma că „geții/dacii îl adoră pe Saturn, pe care îl numesc Zalmoxis” (istoricul Mnaseas din Patre, Diogen Laerțiu, Hesychius). Așadar Zalmoxis este Saturn; Zal-mox înseamnă Zeul-Moș, Zeul-Bătrân sau Moșul, atributele definitorii ale lui Saturn. Dar sub ce formă, sub ce nume, îi regăsim
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Acasa > Versuri > Iubire > RONDELUL RUGII DE CREDINȚĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt sacri munții, râurile, marea, Ce poartă prin istorii numele de dac, Întreg pământul, cât cuprinde zarea, Și-ntre hotare, cerul oglindit în lac. Sunt sacre cruci și sacră e strigarea Din mănăstiri în care clopote nu tac, Sunt sacri munții, râurile, marea, Ce poartă prin istorii numele de dac. Sunt sacre
RONDELUL RUGII DE CREDINŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Rondelul_rugii_de_credinta_marian_malciu_1341440667.html [Corola-blog/BlogPost/344478_a_345807]
-
numele de dac, Întreg pământul, cât cuprinde zarea, Și-ntre hotare, cerul oglindit în lac. Sunt sacre cruci și sacră e strigarea Din mănăstiri în care clopote nu tac, Sunt sacri munții, râurile, marea, Ce poartă prin istorii numele de dac. Sunt sacre rugile purtând chemarea Divinului cu plânsul nostru cel sărac Și sacră ni-i credința-n așteptarea Acelei păci din vremi cu gust ambroziac. Sunt sacri munții, râurile, marea... Referință Bibliografică: RONDELUL RUGII DE CREDINȚĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare
RONDELUL RUGII DE CREDINŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Rondelul_rugii_de_credinta_marian_malciu_1341440667.html [Corola-blog/BlogPost/344478_a_345807]
-
mi-a atras atenția :SHADOKS. Reîntoarcerea, cu o mare vîlvă, mi-au gonit pașii spre scările care duceau la ... XIX. PAUL LEIBOVICI - REPORTAJ: SARMIZEGETUSA, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 2052 din 13 august 2016. La Sarmizegetusa Regia, cetatea dacilor unde se găsește celebrul Sanctuar și discul solar se ajunge din localitatea Costești. Drumul județean este însemnat cu 705 A. E un drum forestier, destul de anevoios. Cu toate că până la Cetate sunt în jur de 20 km., am mers pe jos, urmărind
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
de munte și în special interesul pentru, bătrânele meleaguri, ale căror istorioare le auzeam doar, ne dădeau aripi, uitând de greutățile care ne făceau gropile, pietroaiele pe care le întâmpinam în drumul nostru. Citește mai mult La Sarmizegetusa Regia, cetatea dacilor unde se găsește celebrul Sanctuar și discul solar se ajunge din localitatea Costești. Drumul județean este însemnat cu 705 A. E un drum forestier, destul de anevoios. Cu toate că până la Cetate sunt în jur de 20 km., am mers pe jos, urmărind
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
SĂ FUGIM ! Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Hai să fugim peste răstoacă! Să te ferești ... să mă îmbii ... Hârjoană între doi copii Ce se sărută doar în joacă. Și, dac'o fi, pe vreo căpiță Să-mi cazi în brațe, nu te zbate! Doar leagă'mi mâinile la spate Cu coronița din cosiță. Altfel, s'or lăcomi la ie Să cerceteze cele ape Țesute mai îndeaproape Și sânii care le
HAI SĂ FUGIM ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1446793588.html [Corola-blog/BlogPost/373158_a_374487]
-
nege/ nu fac nici doi bani, că n-au nici o lege. Viitorul însă se va răzbuna / si pe acești nepricepuți, /de mult vestejiți; / toți îi vor uita / și îndepărta./ Reciproca vieții!” Hotărârea-i pare de nezdruncinat, iar poezia intitulată simplu: Dac reprezintă o adevărată pagină de istorie a poporului român, a rădăcinilor acestui popor, menită să ducă mai departe, pentru cei care vor urma, sorgintea acestuia. Acum, când sus-pușii acestei națiuni par a dori contrariul prin scoaterea Istoriei ori reducerea orelor
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461339837.html [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
menită să ducă mai departe, pentru cei care vor urma, sorgintea acestuia. Acum, când sus-pușii acestei națiuni par a dori contrariul prin scoaterea Istoriei ori reducerea orelor de studiu în școli! Edificatoare în acest sens sunt versurile ce urmează: „Sunt dac de dac,/ dintre cei liberi,/ n-am cunoscut colonizarea,/ n-am avut treabă cu Traian...” și „prin mine,/ ca și prin tine,/ române, / curge sânge de dac,/ care ne păstrăm obiceiurile,/chiar și zâmbetul lui Zamolxis-zeu,/ în fața morții, / tot dacic
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461339837.html [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
ducă mai departe, pentru cei care vor urma, sorgintea acestuia. Acum, când sus-pușii acestei națiuni par a dori contrariul prin scoaterea Istoriei ori reducerea orelor de studiu în școli! Edificatoare în acest sens sunt versurile ce urmează: „Sunt dac de dac,/ dintre cei liberi,/ n-am cunoscut colonizarea,/ n-am avut treabă cu Traian...” și „prin mine,/ ca și prin tine,/ române, / curge sânge de dac,/ care ne păstrăm obiceiurile,/chiar și zâmbetul lui Zamolxis-zeu,/ în fața morții, / tot dacic este./ L-
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461339837.html [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
de studiu în școli! Edificatoare în acest sens sunt versurile ce urmează: „Sunt dac de dac,/ dintre cei liberi,/ n-am cunoscut colonizarea,/ n-am avut treabă cu Traian...” și „prin mine,/ ca și prin tine,/ române, / curge sânge de dac,/ care ne păstrăm obiceiurile,/chiar și zâmbetul lui Zamolxis-zeu,/ în fața morții, / tot dacic este./ L-am păstrat,/ iar neamul meu,/ de aceea,/ nu se lamentează,/ nu se înspăimântă/ de moarte,/ dovadă ne sunt voievozii, brâncovenii,/ și eroii cu care am
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461339837.html [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
e vâltoare Timpuri noi, oameni se schimbă, însă un negel Va rămâne cu țâțână plămădind vânzare. Vor fi trădători de țară pururi peste veac Și milenii vor ajunge să cunoască unul, Căci nu curge-n a lor trup sângele de dac Acela de-a rupe Iuda și-a stârpi nebunul. Referință Bibliografică: PESTE VREMURI / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2237, Anul VII, 14 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ciprian Antoche : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1487059174.html [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
atlanteeană și post atlanteeană, apoi în perioada elenistică și în protoistoria poporului român, femeile trace și geto-dace participau cu dăruire și curaj, cu o totală supunere la hazardul războaielor cosmice, între Atlanți și Lemurieni, între troienii-traci și spartani, apoi între daci și romani. Mă gândesc, totodată, cât de uimitor este faptul că au existat odată la noi în Dacia, în Terra Mirabilis, pe un pământ sacru, luminos și fertil, niște femei speciale a căror fidelitate față de soți se exprimă în dorința
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_agonia_u_constantin_milea_sandu_1390760155.html [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
lampadar >> coboară din icoana, cum razele-i albastre se scurg pe mine ploaie, cum vindeca păcatul și cea din urmă rană - nu știu să-ți spun altfel decật clarvăzătorul ori proorocul, si rugă-ți fac să mă iluminezi precum prea-sfậntul dac, pe toți păgậnii lui, precum măritul domn, visậnd pe meterezi. Referință Bibliografica: ELOGIU SFANȚULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELOGIU SFÂNTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_sfantului.html [Corola-blog/BlogPost/356255_a_357584]
-
Cu cărțile trebuie să ai răbdare și să le oferi șansa să reînvie de la un an la altul. Sigur că obișnuința este ca o noutate să se vândă în trei luni și, dacă nu se vinde în trei luni, să daci retur. Noi nu facem asta. Multe din cărțile care se trimit retur se găsesc la noi în librărie și chiar se vând.” Cele două „bufnițe” sunt convinse că dacă știi să-i vorbești cititorului despre o carte reușești să o
Două tinere din Timișoara au intrat într-un business de care toată lumea le-a zis să se ferească. „Când faci ceva cu pasiune, nu ai cum să dai greș”. GENERAȚIA B by https://republica.ro/doua-tinere-din-timisoara-au-intrat-intr-un-business-de-care-toata-lumea-le-a-zis-sa-se-fereasca-zcand [Corola-blog/BlogPost/338108_a_339437]
-
Marele merit al lui EMINESCU este de a fi privit lucrurile și ” foarte de sus și foarte de departe„, dar și foarte ”din adânc”, completează Edgar Papu. Titanismul depărtării, venit poate și de la Hesiod, dar, în mod sigur, și de la dacii noștri, care aveau un cult al zenitului, al înălțimilor reprezentate prin soare și prin munte, se manifestă și prin viziunea asupra vântului. La EMINESCU vântul vine ”din margini de pământ” , răscolește cerul și stelele, le desprinde, furtuna îmbracă proporții cosmice
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
Aur, Berevoiu, Bucegi (vf. Omul-2507), Căpățîna, Dobrogeanu, Drăghia, Gălășescu, Făgărașului (vf. Suru-2283), Frunții (vf. Negoiu-2535), Ghițu (vf. Moldoveanu-2544), Iezer (vf. Iezeru-2463), Păpușa (vf. Păpușa-2391), Piatra-Craiului (vf. Piscul Baciului-2232), să-și primească la sân feciorii dragi și demni ca odinioară pe dacii Daciei Mari, în grupul mare denumit <>ori Gruparea Nucșoara: „Sub această denumire se identifică de fapt partizanii cuprinși între rîul Topolog și Dîmbovița. Ca demarcație spre sud am putea socoti o linie ce pornește din comuna Sălătruc (pe Topolog), trece
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Prea ne-am tâmpit cu toleranța noastră prostească, umilitoare, dăunătoare, de-a face tot timpul pe bunii creștini. Dar în creștinismul ortodox-evanghelic nu există toleranță fără dreptate. Așadar, Cabana Capra este ținută în brațele vânjoase de cei mai chipeși feciori daci, carpatini, Moldoveanu și Negoiu ai mărețului masiv muntos Făgăraș. De aici, de la Capra începe suișul Miracolului divin. Rocile cristaline dau nemurire munților Făgăraș din care a odrăslit fascinația celor Opt vârfuri, de peste 2500 m, ca Opt Catedrale gotice ale Ortodoxiei
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]