542 matches
-
a publicat câteva temeinice lucrări în care, pe de o parte examinează atât lirica populară dacoromână, cât și lirica aromână, ca în Poezia lirică populară, iar pe de alta, în Paralele folclorice (1944), are în atenție lirica și epica populară dacoromână comparată cu cea grecească, remarcând că producția orală dacoromână are puține atingeri cu cea grecească, epica grecească distingându-se, spre exemplu, printr-o mai mare concentrare a acțiunii, având un filon național-patriotic transpus în forme „directe și vibrante, ca și când ar
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
o parte examinează atât lirica populară dacoromână, cât și lirica aromână, ca în Poezia lirică populară, iar pe de alta, în Paralele folclorice (1944), are în atenție lirica și epica populară dacoromână comparată cu cea grecească, remarcând că producția orală dacoromână are puține atingeri cu cea grecească, epica grecească distingându-se, spre exemplu, printr-o mai mare concentrare a acțiunii, având un filon național-patriotic transpus în forme „directe și vibrante, ca și când ar fi ale unui poet cult”. P. socotește că demersul
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
cercetarea folclorică este și Mic dicționar folcloric (1979), în care termenilor studiați le sunt relevate „atingerile” cu alte culturi populare, la termenul „cuc”, de pildă, vorbindu-se nu numai despre prezența acestei păsări a primăverii în lirica și în credințele dacoromâne, ci și în producțiile populare finlandeze, franceze, italiene, spaniole, trimiterile mergând adânc în istorie, până la Pliniu. La fel la termenul „Sânziene”, unde se fac analogii cu sărbătorile romane Lupercalia, Stultorum Festa și Fornacalia și cu obiceiuri similare la francezi și
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
Graziadio Isaia Ascoli (membri de onoare ai Academiei Române încă din 1869 și, respectiv, 1877), ca și raporturile culturale italo-române din timpul Evului Mediu și chiar mai vechi. Au fost editate două reviste de mare prestigiu științific în perioada interbelică: „Ephemeris Dacoromâna. Annuario della Scuola Romena di Romă” (1923-1945, 10 numere) și „Diplomatarium italicum” (1925-1939, 4 volume). După cel de-al doilea război mondial, Academia și-a reluat activitatea (îndeosebi la bibliotecă să), abia din anul 1966, cunoscând o revigorare în perioada
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
La conducerea să, cu acordul Academiei Române, s-a aflat, între 1997 și ianuarie 1999, Marian Papahagi. După un scurt interimat al lui Gh. Mândrescu, instituția va fi condusă de Dan Pineta. Repere bibliografice: AAR, seria a III-a, 1920-1946; „Ephemeris Dacoromâna. Annuario della Scuola Română di Romă”, Romă, 1923-1940, 1945; „Diplomatarium Italicum. Documenti racolti negli archivi italiani”, I-IV, Romă, 1925-1939; Școală Română din Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
vremii 2 și redactează în colaborare cu prietenul său I.A.Candrea Dicționarul etimologic al limbii române, dicționar ce interesează mai mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el cercetează și graiurile dacoromâne și dialectele și problemele păstoritului. „Filologia romanică este un corolar de cultură, mediul și ambianța universalității, a limbii noastre” În legătură cu ortografia. Densusianu are propriul său sistem. Consideră sistemul fonetic al Academiei la 1904 ca un sistem fluctuant, de aceea, recomandă
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a impus trebuie menținută și cultivată ca limbă unitară, Provinciile pot da cel mult expresii discrete, poetice sau de îmbogățire, de expresivitate.” Critică pe Sadoveanu pentru abuzul de moldovenisme și pe Delavrancea pentru abuzul de provincialisme muntenești. Pe linia cercetării dacoromânei, Densusianu a ajuns la dialectul istroromân. Astfel „Istoria limbii române" va fi și o istorie a dialectelor din sud. În 1927 la stăruința lui se înființează la Facultatea de Litere din București catedra de Dialectologie și folclor romanic, catedră ce
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Unul din meritele cercetării românești amintite mai sus este stăruința asupra perioadei național-comunismului și a miturilor sale politice, așezate cu abilitate "într-un raport de continuitate cu ceea ce se considera a fi istoria reală a țării". Clișeele mentalului tradițional (originile dacoromâne, cu accentul pe dacism, ca în toate miturile izolaționiste, mitul unității, ce ocupă un loc important și în cartea clasică a lui Raoul Girardet, mitul "cetății asediate", victimizarea românilor, supuși adversităților celorlalți etc.) se vor vărsa din paginile unor publicații
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
alte țări. Distribuția mondială a vorbitorilor de limbă română după țara în care locuiesc (Sunt luați în calcul numai vorbitorii nativi) Sursa: Enciclopedia online WIKIPEDIA, accesibilă la adresa: http://ro.wikipedia.org/wiki/ Limba româna, cu cele patru dialecte ale sale dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna este continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
probabil că și-a lărgit sensul), și atunci distribuția dintre cele două cuvinte, devenite sinonime (cuvântul vechi și cel nou), s-a schimbat. S-a ajuns, în acest fel, ca termenul latinesc nemarcat, să fie eliminat în decursul timpului: în dacoromână, unele cuvinte din substrat (moș, brusture) au înlocuit termenii moșteniți din latină (auș „bunic, strămoș“ < lat. avus, păstrat numai în aromână, și lăpuș „brusture“ < lat. lappa, păstrat numai în unele graiuri). Cred că numai așa se poate explica faptul că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
suferite, ajung să aibă aceeași formă în dialectul loren din Vosgi. Pentru evitarea omonimiei, au fost împrumutați, pentru ambele semnificații, termenii francezi literari: voiture, respectiv viande. Același raționament a fost aplicat de unii lingviști și pentru a explica înlocuirea, în dacoromână, a cuvântului arat „plug“ < lat. aratrum cu termenul plug, împrumut slav: substativul arat (care se păstrează în aromână) s-ar fi confundat cu supinul și participiul arat, forme ale verbului a ara. „Noutatea“ împrumutului Uneori, vorbitorul bilingv poate împrumuta un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sprânceană, cu mai multe soluții etimologice, toate explicațiile sunt din latină. Este greu de explicat însă de ce s-au luat din slavă cuvinte ca obraz, care corespunde fr. joue (cuvânt de origine preromanică)și gleznă, cuvânt necunoscut în toate regiunile dacoromâne, care corespunde fr. cheville < lat. clavicula sau de ce trup < sl. trupŭ l-a înlocuit aproape peste tot pe corp < lat. corpus, transmis tuturor limbilor romanice. ficat și mai Este interesant de explicat de ce avem două cuvinte, două sinonime, pentru aceeași
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vacă, lat. verres > vier. O situație specială are lat. cattus „motan, pisică“, transmis tuturor limbilor romanice, care în română s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format cu sufixul autohton -ușă), prezent în aromână și atestat în secolul 18 în dacoromână cu sensul „pisică“; sensurile cunoscute în prezent, „lanțuri cu care se leagă mâinile și picioarele deținuților“ și „ancoră“, sunt ulterioare și metaforice. Alte nume latinești de animale domestice s-au păstrat în română și numai în unele limbi romanice occidentale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de această culoare; de aceea, vizitiii erau numiți veneti „albaștrii“. Forma cuvântului latinesc se explică fie prin aceea că aceștia erau originari din regiuni ca Veneția, fie prin faptul că hainele lor proveneau din această provincie. Cuvântul vânăt există în dacoromână și în dialectele sud-dunărene. A fost frecvent în toate timpurile, constituind bază de derivare: vânătaie, vinețea, vinețică, vinețiu, (a) învineți. Rom. venetic are mai multe sensuri, dintre care două sunt mai importante: „monedă venețiană de aur în valoare de aproximativ
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Noul Testament de la Bălgrad (1648), cuvântul nu a mai fost înțeles și, de aceea, este explicat într-o notă marginală, iar în Lexiconul lui Mardarie (1649) apare textul, scris greșit, au a tămădui oase, în loc de auă tămâioasă, ceea ce dovedește că, în dacoromână, cuvântul auă a fost părăsit, în secolul 17. În locul său, a intrat în limba română termenul strugure, cuvânt pentru care s-au propus diverse origini (latină, germană, traco-dacă, greacă), niciuna acceptabilă. S-a sugerat și că ar fi o formație
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
când româna s-a constituit ca idiom cu identitate diferită de latină, și continuă și în zilele noastre. Se vorbește adesea de unitatea limbii române, ca despre o caracteristică recunoscută atât în sens larg, la nivelul celor patru dialecte istorice (dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istro româna), cât, mai ales, în sens restrâns, referitor numai la dialectul dacoromân. Considerată adesea drept surprinzătoare, unitatea limbii române este remarcabilă în comparație cu alte limbi europene și, în primul rând, cu celelalte limbi romanice; iată ce afirmă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și de unii specialiști străini, care vorbesc de o „uimitoare omogenitate a dialectelor“ (Karl Jaberg). Această unitate suprinde dacă ne gândim la faptul că până în epoca modernă (secolele 19-20) teritoriul de răspândire a dialectului dacoromân a fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la > rom. ureche, lat. genuc(u)lum > rom. genunchi, perechi de cuvinte din care se vede că grupul cl din latină a devenit che, chi în română, după ce a trecut prin stadiul cl’, păstrat în dialectele sud dunărene și în dacoromâna veche. Același lucru se poate spune despre grupul gl din latină: lat. glacia > rom. gheață, lat. glanda > rom. ghindă. Trebuie să reținem faptul că, în viața cuvintelor moștenite din latină, au funcționat anumite legi de transformări fonetice. De aceea, uneori
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvinte se asociau în mod constant, erau ceea ce s-a numit „tovarăși de drum“. Sextil Pușcariu compară istoria lor cu povestea ariciului ingrat, care alungă de lângă sine pe protectorul său. La noi, din această expresie s-au născut văr, în dacoromână, și cusurin, în aromână. Este un fenomen cunoscut sub numele de elipsă: când o idee este foarte prezentă într-o limbă, ea poate rămâne uneori exprimată nu prin toată expresia, ci numai prin unul dintre membrii ei. Comparația cu celelalte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a) sfârși și zbor cu sensul de „adunare“ sunt cuvinte vechi slave, transmise pe cale populară. Pe lângă aceste două criterii, mai poate fi folosit și criteriul geografic, dar numai într-o oarecare măsură și indirect. Prezența unui cuvânt vechi slav din dacoromână și în aromână este dovadă sigură a originii populare a termenului respectiv și, invers, absența unui termen vechi slav din aromână poate fi semn că termenul respectiv ar fi un slavonism în dacoromână, la nord de Dunăre. Aceasta se datorează
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
indirect. Prezența unui cuvânt vechi slav din dacoromână și în aromână este dovadă sigură a originii populare a termenului respectiv și, invers, absența unui termen vechi slav din aromână poate fi semn că termenul respectiv ar fi un slavonism în dacoromână, la nord de Dunăre. Aceasta se datorează faptului că, la aromâni, limba liturgică a fost greaca, și nu slavona. Astfel, sfânt și (a) citi sunt slavonisme, pentru că ele nu există în aromână, unde le corespund aγiu, respectiv ghivisescu, amândouă cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
amândouă cuvinte de origine greacă (interesant de amintit că, pentru „a citi“, aromâna are și termenul aleg din lat. legere, cuvânt transmis și celorlalte limbi romanice). Și acest criteriu trebuie aplicat cu prudență, pentru că există termeni ca icoană atât în dacoromână, unde este slavon, cât și în aromână, unde este împrumutat din greacă (din greacă îl are și vechea slavă). Cuvinte pecenege și cumane De la pecenegi și cumani, popoare migratoare care au străbătut spațiul de formare a limbii române, avem puține
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unele graiuri maghiare din Transilvania apar cuvinte românești: cu sensul de „ciocan“, în graiul crișean se folosește cuvântul clăpaci împrumutat din maghiară, iar în varietăți ale maghiarei transilvănene se utilizează termenul csokány, luat din rom. ciocan. Cuvintele general răspândite în dacoromână au fost împrumutate în perioada cuprinsă între secolele 12 și 16 și se raportează la viața feudală, dat fiind că aceasta a fost epoca în care feudalismul s-a afirmat puternic la români (a alcătui, a cheltui, a făgădui, fel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ucraineni, ruși, polonezi), au lăsat urme în lexicul românesc. De multe ori, din cercetarea lor se pot trage concluzii și cu privire la natura relațiilor dintre aceste popoare și români. Țin să subliniez că cele mai multe elemente împrumutate se găsesc numai în graiurile dacoromâne. În cazul cuvintelor de origine slavă, există diverse probleme care trebuie rezolvate, mai ales atunci când avem aceeași formă și același sens în mai multe limbi slave. În astfel de situații, se apelează la criteriul răspândirii geografice. Cuvintele răspândite pe tot
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de felul rom. albeață < lat. *albitia, rom. păduros < lat. *paludosus, care sunt mai curând formate pe terenul limbii române decât moștenite din latină. Printre derivatele neatestate în latină și prezente numai în română, există unele care se găsesc atât în dacoromână, cât și în dialectele sud-dunărene (aromâna, meglenoromâna, istroromâna). În legătură cu acestea, putem presupune fie că au fost moștenite din latină, fie că au fost formate în româna comună înainte de secolele 10-12, deci înainte de separarea celor patru dialecte. Cu alte cuvinte, într-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]