29,392 matches
-
microregiunea Bicaz) „cu formele metrice antice, ne-a determinat a folosi încadrarea picioarelor metrice și ritmice în aceleași tipare pe care le foloseau poeții: Homer, Anacreon, Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor, iambilor, troheilor, proceleusmaticilor etc. determină transpunerea perfectă a motivelor ritmice în: monometri, trimetri, tetrametri, pentametri și hexametri ca în metrica poeticii grecești: în septenari și octonari ca în poetica latină”. N-ar fi poate inutil ca
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
fost și nu va fi valabilă fără sprijinul unui sistem orînduitor. În muzică - deoarece, grație creației revelatoare a Maestrului Gh. Popescu-Județ, tot ce se poate spune relativ la metrica muzicală și poetică este aplicabil și la joc - întîlnim, în muzica de dans în special, în locul „picioarelor” măsurile, bazate pe principiul valorilor de note și al accentului tonic. Astfel, avem măsura de două pătrimi, de pildă, corespunzătoare unui spondeu. Prin subdivizarea celei de a doua pătrimi în două optimi, căpătăm un dactil. Operînd
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
fantezie, timpii măsurii pot fin contopiți sau subdivizați în neînchipuit de multe feluri. Însă distribuirea, în frază, a accentului sau accentelor tonice trebuie, prin observarea regularității și, să păstreze măsura chiar și în pofida unor neregularități pur accidentale. Astfel, era legea dansului. Dar marile succese ale pieselor de dans și, prin urmare, creșterea cererii lor, a provocat o supraproducție care a făcut ca piesele de dans să fie „furnizate” nu numai izolat, ci și în mănuchiuri, numite „suite” și, încă mult peste
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
subdivizați în neînchipuit de multe feluri. Însă distribuirea, în frază, a accentului sau accentelor tonice trebuie, prin observarea regularității și, să păstreze măsura chiar și în pofida unor neregularități pur accidentale. Astfel, era legea dansului. Dar marile succese ale pieselor de dans și, prin urmare, creșterea cererii lor, a provocat o supraproducție care a făcut ca piesele de dans să fie „furnizate” nu numai izolat, ci și în mănuchiuri, numite „suite” și, încă mult peste posibilitatea de a fi dansate. Provocîndu-se o
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
observarea regularității și, să păstreze măsura chiar și în pofida unor neregularități pur accidentale. Astfel, era legea dansului. Dar marile succese ale pieselor de dans și, prin urmare, creșterea cererii lor, a provocat o supraproducție care a făcut ca piesele de dans să fie „furnizate” nu numai izolat, ci și în mănuchiuri, numite „suite” și, încă mult peste posibilitatea de a fi dansate. Provocîndu-se o supraabundență de suite de piese de dans în afara condițiunii de a fi dansate, compozitori ca Bach, Haendel
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
a provocat o supraproducție care a făcut ca piesele de dans să fie „furnizate” nu numai izolat, ci și în mănuchiuri, numite „suite” și, încă mult peste posibilitatea de a fi dansate. Provocîndu-se o supraabundență de suite de piese de dans în afara condițiunii de a fi dansate, compozitori ca Bach, Haendel și mulți alții, au găsit oportun să-și exercite asupra lor întreaga fantezie creatoare și într-un spirit arhitectural adecvat evoluat, ei și antagoniștii lor: Filip Emanuel Bach, Rust și
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
primul timp, și al doilea mai slab, pe timpul al patrulea, sau un dublu troheu, obținut prin contopirea timpilor 1 și 2 și a timpilor 4 și 5, cu accentuarea asemenea acelei descrise mai sus. Dar această muzică e destinată unui dans, nnu al trupului, ci al spiritului. Nimic nu o oprește de a fi oricît de complexă. Și vadă-se prin ce mijloace se obține această complexitate. Ba prin substituirea, prin pauză, a primului accent tonic și ștergerea completă a celuilalt
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
tradițional. Complexitatea ritmică și frazeologică demonstrabilă în exemplul muzical pe care l-am analizat puțin, în cîteva rînduri, corespunde unei egale complexități lăuntrice, adică sufletești și spirituale. Ea nu se poate găsi decît poate într-o fază foarte redusă în dansurile de dinaintea pronunțării tendinții „suitei” de a evolua în „sonată”; și e ușor de înțeles dedce: În ele, aproape fiecare „notă” reprezintă un „timp” și fiecare timp un „pas” de dans. Nu tot astfel însă stă lucrul și în ce privește muzica dansului
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
poate găsi decît poate într-o fază foarte redusă în dansurile de dinaintea pronunțării tendinții „suitei” de a evolua în „sonată”; și e ușor de înțeles dedce: În ele, aproape fiecare „notă” reprezintă un „timp” și fiecare timp un „pas” de dans. Nu tot astfel însă stă lucrul și în ce privește muzica dansului romînesc. Ea e mai întotdeauna complexă. Mai mult decît din necesitatea calculată a dansului, ea izbucnește din impulsii sufletești nestăvilite. Și produce o aparentă discordanță în confruntarea cu simplicitatea relativă
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
dansurile de dinaintea pronunțării tendinții „suitei” de a evolua în „sonată”; și e ușor de înțeles dedce: În ele, aproape fiecare „notă” reprezintă un „timp” și fiecare timp un „pas” de dans. Nu tot astfel însă stă lucrul și în ce privește muzica dansului romînesc. Ea e mai întotdeauna complexă. Mai mult decît din necesitatea calculată a dansului, ea izbucnește din impulsii sufletești nestăvilite. Și produce o aparentă discordanță în confruntarea cu simplicitatea relativă, a dansului. Inutil? Nu. Căci ea nutrește trupul dansatorului cu
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
înțeles dedce: În ele, aproape fiecare „notă” reprezintă un „timp” și fiecare timp un „pas” de dans. Nu tot astfel însă stă lucrul și în ce privește muzica dansului romînesc. Ea e mai întotdeauna complexă. Mai mult decît din necesitatea calculată a dansului, ea izbucnește din impulsii sufletești nestăvilite. Și produce o aparentă discordanță în confruntarea cu simplicitatea relativă, a dansului. Inutil? Nu. Căci ea nutrește trupul dansatorului cu supraabondență de energie, necesare executării cu maximum de însuflețire a „pașilor”. Melodiile - 116 - comunicate
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
tot astfel însă stă lucrul și în ce privește muzica dansului romînesc. Ea e mai întotdeauna complexă. Mai mult decît din necesitatea calculată a dansului, ea izbucnește din impulsii sufletești nestăvilite. Și produce o aparentă discordanță în confruntarea cu simplicitatea relativă, a dansului. Inutil? Nu. Căci ea nutrește trupul dansatorului cu supraabondență de energie, necesare executării cu maximum de însuflețire a „pașilor”. Melodiile - 116 - comunicate, în opera sa, de Maestrul Gh. Popescu Județ sînt, din acest punct de vedere cît se poate de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
orchestră, 11 suite p. vioară solo, 12 valsuri moldovenești p. pian; apoi Crezul p. cor și armoniu, psalmul 101 p. quartet vocal și armoniu, Psalmul 1 p. voce și armoniu, alt mare Psalm p. cor, mare Suită de arii și dansuri românești p. pian, 7 cântece de răsboiu p. voce și orchestră ori pian, 10 coruri profane etc... Aceasta, Domnule Ministru, face un total de 20 (douăzeci) de ani, deși de activitate excepțională dar nesocotiți la gradații, nici la pensie! Iată
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
baletul O nuntă în Carpați. De data aceasta ingenioasă înscenare coregrafica în care d-na Capsali pusese atâta spirit și fantezie odinioară, a fost o amară decepție. Cred chiar că și pentru autor, d. Paul Constantinescu era de față. Protagonistele dansului lipseau fiind înlocuite prin diverse surogate. Nu se mai respectă nici ideea conducătoare a dansului și nici ritmul: nici de către dansatori dar nici de către orchestră, care cântă un fel de Alleluia, într-un tempo de înmormântare. Totuși Fonoteca de aur
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Capsali pusese atâta spirit și fantezie odinioară, a fost o amară decepție. Cred chiar că și pentru autor, d. Paul Constantinescu era de față. Protagonistele dansului lipseau fiind înlocuite prin diverse surogate. Nu se mai respectă nici ideea conducătoare a dansului și nici ritmul: nici de către dansatori dar nici de către orchestră, care cântă un fel de Alleluia, într-un tempo de înmormântare. Totuși Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române păstrează o înregistrare Electrecord din anii 50 cu o durată de de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
repetarea lui, minoritatea... bineînțeles contra. Nu uită că aici se trăiește în climatul Schönberg, Stockhausen. Eu (personal) sper că voi mai avea prilejul să-l repet. Păcat că nu am materialul altor lucrări de ale tale. Am câteva partituri din dansurile tale, dar fără material de orchestră. Noi (orchestră) am adresat până acum 3 scrisori Uniunii Compozitorilor, bineînțeles fără nici un răspuns. Până unde poate să meargă imbecilitatea omenească? Indiferent dacă sunt un om care a fost împiedicat să se întoarcă în
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
precis căutarea ei În diverse locuri exotice, pe țărmuri imaginare, unde nu există frustrare, ură și niciunul din sentimentele negative cu care ne confruntăm zilnic. Această muzică ne face să pășim senin peste toate aceste adversități. Prin intermediul cântecului și al dansului, trăim cu toții câteva clipe de lumină. Chiar cred că Rameau posedă un elixir magic.” (Andrei Șerban) Uimitor la acest spectacol este faptul că reușește să reprezinte o temă atât de des Întâlnită Într-un mod unic. Fiecare detaliu este de
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
contorsionarea trupurilor ori prin deosebita putere a vociifiindcă În lipsa lor spectacolul nu ni s-ar mai revela ca un Întreg. Simbolurile răspândite pe parcursul scenelor le permit celor din sală accesul În lumile unor civilizații fascinante, ce reușesc, prin muzică și dans, să creeze ritualuri de o frumusețe sălbatică, pură, atât de diferită de cea pe care o cunoaștem În epoca actuală. De aceea Rameau alege să ilustreze lupta dintre Amor (zeul iubirii) și Bellone (zeița războiului), ambii interpretați În travesti, primul
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
Marele Zeu să fie martorul dragostei nepermise dintre un colonist și o aborigenă. Sincretismul complex al acestei scene este descris de costumele impresionante (Huascar poartă pe cap o coroană decorată cu pene În forma unui disc solar), de mișcările de dans efectuate de câteva zeci de actori, de aducerea În primplan a elementului ignic prin cele mai autentice modalități, inclusiv prin aprinderea torțelor purtate de către tineri incași, așezați sub forma unui cerc În centrul căruia face invocații Însuși Huascar. Un deosebit
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
folosirea frecventă a semnului crucii): Harum et aliarum eiusmodi disciplinarum si legem expostules scripturarum, nullam invenies<footnote De corona 4. Su consuetudo: cfr. De virgn. velandis, SC 424. Cf. V. Morel, „Disciplina”. Le mot et l’idée représentée par lui dans les œuvres de Tertullien, RHE 40-41, 1944, 243-265; Morel, Le développement de la „disciplina” sous l’action de du Saint-Esprit chez Tertullien, RHE 35, 1939, 5-46. footnote>. Cu alte cuvinte, un Întreg ansamblu de norme și practici care se formaseră deja
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
în special, au o rezonanță și un farmec aparte". Ca și cum timpul a uitat să mai lase riduri în urmă. Admir formele și figurile lor. Unele sunt precum fluturi căzuți asupra florilor, încercând să culeagă nectarul ademenitor. Ceasuri jucăușe, în care dansul acelor indicatoare pare mai vioi ca niciodată. Ceasuri de perete cu pendul, în care timpul pare să se fi oprit să admire spectacolul lumii, în brațele sale de sticlă protectoare. Ceasuri de buzunar, ce zac precum muguri albi de primăvară
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
nimic rău în asta. Doar că este nevoie de multă precauție. Opera este operă și genul simfonic este gen simfonic și nu cred că trebuie să introduci o pagină simfonică într-o partitură de operă decât dacă urmărești plăcerea unui dans.<footnote A. Alberti: Verdi intimo, (Scrisoare către G. Ricordi ), Verona, 1931, pp.311- 315 footnote> Aceasta este, se pare, prima reacție a lui Verdi la muzica lui Puccini. Mai mult, despre simpatia maestrului pentru compozitorul începător aflăm dintr-o scrisoare
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și în stadiile anterioare, forma OS rămâne deschisă (nelimitată) pe orizontală, prin aceea că șirul secvențelor, fiind doar oniric-decorativ, nu implică și un algoritm de finalizare, acesta rămânând tributar doar convenționalității sau epuizării energetice naturale (precum în OS tradiționale de dans). Oricâte secvențe deci, aparțin aceluiași unic moment, dar, întrucât se succed pe orizontală, capătă statutul de clipe (din desfășurarea posibil la nesfârșit, a respectivului moment). Expresivitatea formală a durabilității este dată atât de ordinea succesivizării (intervalelor de secvențe) cât și
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de către musulmani, coexistau mai multe stiluri de practică muzicală : cântecul creștin, bazat în general pe modurile gregoriene, cântecul caravanierului - sau huda, adus din Orient odată cu venirea armatelor arabe și muzica de tip maur, în care discursul muzical se îmbina cu dansul, cu mișcările ritmate ale corpului. Venirea primilor sclavi muzicieni din Orient a însemnat introducerea în Al-Andalus a unei noi forme muzicale, denumită sawt. Aceasta era o formă muzicală primară, monopartită, cântată pe versurile unui poem monorimă. La început, poemele erau
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Ex. 6: J. S. Bach Partita I în Sib major, Menuet a. Urtext b. Ed. Germer Menuetul este prin definiție lipsit de anacruze, dar adaosurile de articulație și dinamică le creează în fiecare măsură. Deformarea sensului frazelor și a caracteristicii dansului originar în această ediție este evidentă. Ex. 7: J.S.Bach: Partita I Sib major, Giga a. Urtext b. Ed. Germer În Gigă, inversarea distribuției la cele două mâini (mult mai puțin confortabilă decât cea originală) numai pentru a avea melodia
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]