2,277 matches
-
În noaptea asta, Adi, sunt focurile. Mâine dimineață pornesc pițărăii, eu nu am uitat nimic, îmi aduc-aminte tot, tot ...” mi-a spus azi, la telefon, Adam, boemul meu văr, din Austria. Focurile... pițărăii din cartierul Ohaba Bistra... obiceiurile... pregătirea prin datini, pentru ca Iisus să se nască în noi, în sufletul nostru. E un decembrie mohorât, bate vântul ușor, cu frunze încă aurii de salcie, pașii mei se îndreaptă spre niciunde, sau spre acel tărâm fermecat, pe care l-am pierdut odată cu
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
fel de fel de „noutăți” în sistemul de învățământ și cel educațional, care au darul mai mult să zăpăcească tânăra generație decât s-o instruiască. Principalele repere au fost subminate și se caută asiduu false repere. Istoria, Limba Română, tradiția, datinile, patrimonial național au fost, pe rând, înecate în oceanul de falsitate, de minciună, îndobitocire și spirit gregar care bântuie la toate nivelele vieții. „Lecția de demnitate” este un exemplu care ilustrează promovarea valorilor autentice și exemplul bun de urmat pentru
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
Bucur (istorie), Tiberiu Lambescu (geografie). Într-un alt plan de preocupări se înscrie și efortul dascălilor școlii, de a fi adevărați depozitari ai valorilor morale și cultural-orale, continuatori ai tradițiilor de seamă ale satului, ai portului și limbii frumoase, ai datinilor străbune, ai jocului strămoșesc. Căminul cultural a fost locația care a polarizat aproape permanent energiile creatoare ale dascălilor, în multe din sferele activității cultural-artistice care caracterizează o comunitate dinamică, cu un dezvoltat simț al cumpătării și al creației materiale și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
un gânditor profund, de mare finețe. Una din lucrările postume este un mic “digest” intitulat “Civilizația română sătească”, în care Ernest Bernea sintetizează ideile sale despre unitățile de viață tradiționale ale poporului român, despre familie și viață socială, despre importanța datinii și a obiceiului în cultura tradițională, despre cântecul și poezia populară, arhitectură și multe altele. Un capitol este dedicat “Religiei și magiei” în lumea rurală românească. Ernest Bernea subliniază că “activitatea religioasă este în centrul vieții satului românesc. Toate celelalte
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
lacrimi, scrisă cu fapta de Horea celor mulți și Iancu durerii și suferințelor neamului nostru. În amândouă rândurile lovitura a pornit din același loc.” (Ionel Gomboș, Alba Iulia) Cuvinte cheie: brâu, semn, istorie, locuință, trup 1. Istorie și har al datinii încingerii mijlocului Din străvechimi, de când omul din Țara Moților a înțeles că semnul este fiindul eului său, a căutat să îl însemne, să îl petreacă în viața de fiecare zi cu un simbol. Acesta urma să îi amintească în tot
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
atât mai mult cu cât, ea tratează o temă fundamentală, neglijată pe nedrept în ultimii douăzeci de ani, tema iubirii de patrie cu toate specificitățile ei, a cinstirii limbii române, a mândriei de neam și a păstrării cu sfințenie a datinilor străbune, ca pe tezaurul cel mai de preț. Îngrijită de Mariana Cristescu, această apariție - aproape singulară în peisajul liricii actuale - dovedește o dată în plus, că mai există scriitori și poeți în stare să-și exprime nestingheriți dragostea pentru poporul lor
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
neamului cărare”. În „Iubirea de țară”, autorul istorisește despre străbunii care ne-au lăsat drept moștenire prețioasă credința și dragostea de țară. De asemenea, cu titlu de poruncă, înaintașii ne-au lăsat să purtăm grijă de valorificarea tradiției și a datinei: „Ne-au mai lăsat poruncă, atât cât suntem vii, / Ca s-o purtăm în suflet mereu, din tată-n fii, / Să nu lăsăm pământuri lucrate de strămoși, / Nici doina, și nici basmul cu ceia Feți-Frumoși, / Nici jocul, și nici hora
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Posada și Mihăileni. // Și câte locuri nu mai sunt / Prin codrii, șesuri ori pe dealuri, / Pe-al nostru ăsta sfânt pământ, / Unde murit-au idealuri. // De-ar fi o floare să le pun / La căpătâi, la fiecare, / Și cum îi datina, un prun / Cu floare albă, la picioare. Atuncea țara asta mare / Ar fi grădină-mpărătească, / Din vârf de munte pân' la mare / Doar strat de floare o să-mi crească” (Recunoștință). Aceasta un e doar o înșiruire de locuri și câmpuri de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de îmbărbătare: „Din lăcrimatul meu Ardeal, / Cu suflet pur, fără prihană, / Din cuibul lunii de pe deal, / Și neînchisa noastră rană, // Din grea durere moștenită, / Din ură strânsă-n calendare, / Din cea speranță de ispită, / În bobul pâinii din hambare, // Din datina ce ni-i lăsată / Și din colindul uns cu miere, / Din focul sacru de pe vatră, / Cu doina coaptă în durere, // Din învechitele icoane / Cu muc de sfântă lumânare, / Din șirul nesfârșit de IOANE, / Pierdut în mărgini de uitare, // Din teascul
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în urmă, mai încol' de timpul lui. Buna m-a-nvățat cu gustul pâinii calde din cuptor / Și să țin pe mai departe rânduiala vremii lor, / Preacucernicul, credința dădătoare de putere, / Iară dascălul de țară, limba - fagure de miere. // Satul, datina-nțeleaptă și respectul ce-i de dat / Fiecăruia în parte, de la slugă la-mpărat, / Brazda reavănă întoarsă, ce e dragostea de țară, / Coada sapei, ce e munca și dulceața ei amară. // Șipotul cu apă rece, o iubire dezmierdată, / Bolta nopții
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
crească pruncii, cel al truditorului pământului care muncește zi lumină, cel al Cosașului, cel al păstorului mioritic care e „stâlp de veșnicie”, dar și icoana casei părintești purtată în „sămânța unui gând”, icoană care nu se șterge din inimă niciodată. Datina și portul, tradiția și legile nescrise venite din veac, sunt comorile de suflet pe care bunicii și părinții le lasă copiilor drept moștenire. Alegoria Dreptății - ajunsă azi o bătrână cerșetoare, îngenuncheată în umilință, ea care a fost ca o sită
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
vreme, i-a rămas foarte familiar și l-a purtat cu sine pe unde l-au dus pașii. Din aceasta izvorăște și emoția și bucuria pe care o transmite și care un poate fi trucată. Ultima parte a volumului cuprinde datini din Árdeal, “Colinzi din satul meu” - o încântătoare poezie tradiționalistă românească ce reînvie atmosfera sfântă a sărbătorilor de iarnă. Autorul își numește local nașterii “Sat celest” , “cu luna-n deal”, învăluit în “liniște patriarhală”: “Și-n liniștea patriarhală, / În greu
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
al lui Andrei și își relua lectura până când somnul o dobora. - Floricica mea - venise atunci Andrei la patul ei de lehuză, emoționat și cu brațul încărcat de flori - mi-ai dăruit un băiat și pentru asta va trebui să îndeplinim datinile tradiționale evreiești, ca să ne fie bine nouă și copilului ... și Andrei așeză un sărut pe buzele ei uscate. Florica îi căuta privirea, apoi îi spuse: „Să faci ce crezi că e bine, dar să știi că Dalai Lama ne spune
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
chinuit și împușcat toți blestemații, Dar și-au păstrat credința și limba printre ruși. Sunt fii celor din Soroca și Hotin, Ce-au dat tribut de sânge ,pe tine apărând. Ei ți-au păstrat iubirea sub jugul cel străin, Din datina străbună,acuma renăscând. Îți plâge Nistrul și cere Tisa lângă el, Ca împreună cu Dunărea cea Albastră, Să te-nconjoare țară, cu brâul de oțel, Ce-i Tricolorul nostru,e mândria noastră! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ASCULTĂ ȚARA MEA / Gabriela Zidaru
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
acum, îmi amintesc ce mult sânge a vărsat Neamul nostru românesc, când cu turcii a luptat... Iar, de n-aveam un Ștefan, sau un Mircea, un Mihai, Purtam toți și azi turban, pe al nostru mândru plai... Mai aveam noi datini, oare, ca români adevărați, Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?! Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei, De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?! Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat’? Mai vedeam noi
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice suprapuse, bine conservate. Colindele sunt atât religioase, cât și laice și își au originile în era precreștină, reproducând ,,datina păgână a cultului soarelui în forma mithracismului, religie adaptată de romani la sărbătorile denumite Saturnalia și Festum Kalendarum”5. Deși creștinismul cu literatura sa religioasă, hagiografică și cu Noul Testament a avut o influență majoră asupra lor, totuși ,,colindele prezintă o
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel, Versuri populare române, Craiova, 1919 (I), 1926 (II) ; 13Ov. Bârlea, Istoria folcloristicii românești, Editura Enciclopedică, București, 1974, p. 394; 14A. Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, București, 1976, p. 86 ; 15 M. Pop (coord.), Folclor din Țara Loviștei, Casa Creației Populare Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1970; 16I. Piloiu, Folclor muzical din Țara Loviștei, Centrul Județean de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
așa cum se răsfrânge în Istrul-Dunăre binecuvântarea Domnului, cum se răsfrânge în Sânul Nației, bucuria Creatorului, în care s-au Întrupat Fecioara Maria și Fiul Său. Credința cumpănită în el cu întreaga frumusețe a costumului popular național, a cântecului, jocului, bejeniilor, datinilor și obiceiurilor precreștine, are caracterul unui suflet îndumnezeit și blazonul divin al Națiunii primordiale. În Tradiția multimilenară se evocă fiorul, vibrația, îmbrățișarea, cântarea, frumusețea, prietenia, dragostea, desăvârșirea. În geometria ornamentală a portului național, Dragobetele, surprinde permanența creației sufletului românesc, care
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
sa, nu mai repet, știm toți, Despre năravuri, hibe și vicii românești, De ipocriți sadea, corupți, mișei, netoți, Ce-n patru zări de cați, nu-i țară să găsești, De-aceea, cât am fi și-acum de păcătoși, Popor cu datini vechi, și-apoi ... tradițional, Suntem ca niciodat' și mândri, și făloși, Că tot ce-a scris cândva și azi e actual! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: De ziua lui nea Iancu Caragiale / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125
DE ZIUA LUI NEA IANCU CARAGIALE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347719_a_349048]
-
decât Măria Ta, stăpân de neam, Poet nemuritor. Răsai Luceafărul meu veșnic, să te ating în Patrie cu ochii mei, Răsai, și Bucovina îți va-ncetini popasul, ești ram celest, cu flori de tei. Pierdute-n multe lacrimi, icoanele din datini se plâng către un sfeșnic Și secole, de se vor pierde, tu, steaua noastră de pe cer, acolo vei fi veșnic... Pe-acest pământ, globule se adună, fără putere, românimea se unește, Nu e o altă țară mai străină, decât a
NE ESTE DOR DE EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350105_a_351434]
-
Bucură-te, Pană smulsă Îngerului din subsoară, Bucură-te, Miresmare de-ntâlnirea tăinuită, Bucură-te, Luptă dreaptă cu Arhanghelul plinită, Bucură-te, A fi pocalul plin cu tainică lumină, Bucură-te, Fluviu sacru, roditor de apă lină. Bucură-te, Vestitorul datinei reînnoite, Bucură-te, Iubitorul zărilor nemărginite, Bucură-te, Doinitorul satului foșnind de frunze, Bucură-te, Adoratorul fecioriei glicofiluze, Bucură-te, Sol din ceruri pajiștilor înflorite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite. VI Născutul cu căiță, insemn prevestitor, Ursit a-ți duce
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, emblemă de prestigiu a românilor, care promovează valori culturale naționale și universale, de susținerea tinerelor talente autohtone care bat la poarta afirmării, de punerea în evidență a melosului Olteniei îndrăgite, de a păstra tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșești, de a reliefa posibilitățile de exprimare a instrumentiștilor orchestrei conduse de maestrul Nicu Crețu, consacrarea unei trupe cu renumiți dansatori de mare valoare, dar și a menținerii „genialilor” care au slujit cu înaltă credință muzica - fiind îndrumătorii celor tineri
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
guvernanță s-a ridicat, fără tradițiuni și fără autoritate, încât țară cea mare, temeiul și baza naționalității noastre, nu-și găsește conștiința raporturilor politice cu cei ce o guverna; drepturile politice nu mai sunt răsplată unui șir de servicii pe datini, ci un instrument de ambițiune, de îndestulare a intereselor particulare. În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalități de ambiții. Toleranță pentru toate interesele cele mai vulgare și cele mai de jos este morală ce distinge astăzi
CU DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365880_a_367209]
-
munților, pe văi sau piscuri, până sub abrupt-urile stâncoase ale marilor înălțimi. Fiecare așezământ în parte își are istoria sa, monumentul și specificitatea sa. Locuitorii acestor meleaguri sunt oameni harnici, inteligenți și cu credință în Dumnezeu. Ei își păstrează datinile, obiceiurile, tradițiile, etnografia și folclorul din moși strămoși și-l transmit, ca pe o ștafetă, mai departe urmașilor. Cu spiritul lor ospitalier și vesel și își duc cu mândrie existența în acest colț de rai. Vâlcea este județul cu numărul
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
trebuie să fie purtat până la venirea berzelor ca mai apoi să fie aruncat spre înaltul cerului. În zona Bihorului există obiceiul ca fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi mai sănătoase și mai frumoase. În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spală cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv. În Transilvania, mărțișorul este agățat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndepărta relele și deochiul. Tradițiile
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]