1,102 matches
-
timp de un veac și un sfert, toate năzuințele femeii care cerea o mai justă și umană înțelegere de la lege. ș...ț Or, în lunga evoluțiune a emancipării femeii, legile n-au făcut decât să concretizeze din etapă în etapă, deșteptarea ideii timide la început și trăind numai în convingerea câtorva spirite luminate, că femeia este și trebuie să fie egală bărbatului înaintea legilor, și că mai mult prin psihofiziologia sa trebuie ocrotită în mod special. Noul Cod Penal reflectă, pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a două teme, amândouă legate de Blaj, Andrei Mureșanu și M. Eminescu. Monografia Andrei Mureșanu (1988) beneficiază de contribuțiile anterioare ale lui Valeriu Braniște, Ioan Rațiu, Mircea Bogdan, Olimpiu Boitoș, propunând însă pentru prima dată o biografie coerentă a poetului deșteptării naționale a românilor, cu fazele formării sale la Bistrița, Blaj, Brașov, Sibiu și iarăși Brașov. Istoricul literar examinează deopotrivă poezia autorului, publicistica și restrânsa operă de traducător. El găsește o justă cale în aprecierea contribuției poetice a celui care a
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
și Tiberiu Brediceanu (1938), N. Iorga (1942), N. Bălcescu (1948). Cât privește beletristica, poezia este reprezentată mai ales prin reproduceri din Ienăchiță Văcărescu (Testament), Iancu Văcărescu (La pravila țării, La Milcov), V. Cârlova (Marșul oștirii române), Gh. Asachi, V. Alecsandri (Deșteptarea României, Hora Unirii, Odă ostașilor români, Rodica, Plugurile, Sămănătorii), Andrei Mureșanu, Anton Pann, M. Eminescu (Rugăciune), G. Coșbuc (Pe lângă boi..., Cântec ostășesc, Cetatea Neamțului), St. O. Iosif, O. Goga, Adrian Maniu, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu. Cu proză sunt prezenți I.
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
Sburătorul”, a unei personalități care să angajeze polemici, având o ideologie și o estetică a sa. Țelul declarat al revistei bucureștene este în primul rând unul informativ și formativ, aproape în felul „magazinelor” din secolul XIX: „răspândirea gustului pentru literatură”, deșteptarea „dragostei pentru cultură”. Și faptul se străvede chiar din sumarul foarte eteroclit, care se adresa în primul rând unui cititor mediu, chiar puțin cultivat. Pentru el se fac destul de mari concesii, în scopul de a-i câștiga abonamentul. De aici
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
slănină. „Face mâncare ca pentru porci“, își zise fără răutate, amorțit de ziua de muncă sub ploaie, dar și de fericire. „Numai că poți foarte bine deveni porc, dacă o ții tot așa“, își spuse, simțind un zvâcnet slab de deșteptare, un aflux de amintiri. Și se grăbi să se cufunde iarăși în plăcuta amorțeală a serii. A doua oară (din pricina gerurilor, echipa lor se întoarse mai curând decât era prevăzut, își scoase cizmele pline de noroi la intrare și urcă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Cu energia și cu încăpățânarea lor septentrională ei au aruncat înapoi omenirea, au adus cu forța Contrareforma, adică un creștinism catolic de apărare legitimă, însoțit de toate violențele unei stări de asediu. Ei au întârziat cu două sau trei secole deșteptarea și domnia științelor. Ei au făcut poate pentru totdeauna, imposibilă contopirea cugetării antice cu cugetarea modernă. Umanismul și Reforma s-au confundat la începuturile lor, abia reprezentanții sfârșitului de veac XVI fiind aceia care au adus cu ei febra propagandei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ce visează se lovește, în vis și în realitate, de obstacole, celelalte elemente onirice pot să îi permită să înțeleagă fie cauzele eșecului, fie mijloacele de a-l depăși și de a se îndrepta spre reușită. Școală Școala este locul deșteptării intelectuale și sociale. În vis, evocarea ei indică faptul că subiectul are ceva de învățat sau de înțeles. Ea îl invită să studieze minuțios situația actuală. Nevoia de un timp de reflecție este resimșită de cel ce visează. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vei lumina”, revista se adresează în primul rând populației rurale de pe meleagurile ialomițene. Scopul ei, urmărit cu o lăudabilă consecvență, este de a contribui la o „cultivare a minților tuturor acelora cari lâncezesc în bezna satelor”, adică la „luminarea și deșteptarea țăranului român”. B. se caracterizează printr-un conținut divers și accesibil. Se publică poezii populare sau în stil popular, povestiri, anecdote, epigrame, amintiri, evocări istorice, cugetări, scurte reportaje, articole pe teme sociale și economice, note culturale. În afara directorului N. Thomescu-Baciu
BARAGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285617_a_286946]
-
în 1991. La câțiva ani după „ispășirea” din pușcăriile comuniste, în 1959, B. se expatriază, stabilindu-se mai întâi la Évry, apoi la Paris. A scris la revistele din exil „Caete de dor”, „Vatra” și „Cuvântul românesc”, ca și la „Deșteptarea” și „Dimândarea” din București (după 1990). „Din granit dacă ați fi - și totuși nu veți putea să țineți până la capăt!” este motoul cărții lui B., „deviza” torționarilor de la „Școala de reeducare studențească” din Pitești. Carte-document, ea poartă un subtitlu ce
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
ed. (The Anti-Humans. Student „Reeducation” in Romanian Prisons), Englewood, 1971; ed. București, 1991; Acolo șezum și plânsem, Madrid, 1964; Cântiți tră niagărșiri, București, 1996. Antologii: Ofrandă. Poezii din închisori, Madrid, 1963. Repere bibliografice: Cândroveanu, Aromânii, 109-111; Hristu Cândroveanu, Dumitru Bacu, „Deșteptarea”, 1996, 7; Popa, Ist. lit., I, 961-962; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 125-128; Manolescu, Enciclopedia, 69-71. Hr.C.
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
la Biblioteca Academiei Române. Lucrând aici mai bine de patru decenii, a parcurs toate treptele ierarhice, de la bibliotecar la șef de sector, șef de secție și director (1941-1949), iar din 1965, consultant științific. A debutat, ca autor de versuri, în „Liga Deșteptarea” (1916) și a continuat să publice în „Universul literar”, „Zori de zi” (Râmnicu Sărat), „Foaia Râmnicului”, „România nouă”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), „Adevărul literar și artistic”, „Foaia tinerimii”, „Ploieștii literari”, „Cele trei Crișuri”, „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Ramuri”, „Năzuința” (Craiova) ș.a., până prin
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
Bacău. A fost apoi redactor șef-adjunct (1969-1971) și redactor-șef (1973- 1974) al revistei „Ateneu”. Între 1971 și 1973, a îndeplinit funcția de președinte al Comitetului Județean de Cultură Bacău. După 1990, a coordonat suplimentul cultural „Sinteze” al ziarului local „Deșteptarea”, devenind apoi lector la Facultatea de Litere și Științe din Bacău. A debutat în „Gazeta literară” în 1963, cu un text despre proza lui Nicolae Velea. Intensa activitate publicistică s-a manifestat nu doar în presa locală („Ateneu”, „Steagul roșu
CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286039_a_287368]
-
devenind apoi lector la Facultatea de Litere și Științe din Bacău. A debutat în „Gazeta literară” în 1963, cu un text despre proza lui Nicolae Velea. Intensa activitate publicistică s-a manifestat nu doar în presa locală („Ateneu”, „Steagul roșu”, „Deșteptarea” „Monitorul”), ci și în reviste precum „Iașul literar”, „Cronica”, „Tribuna”, „Orizont”, „Viața studențească” „Luceafărul”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, unde a semnat și cu pseudonimele C.S. Rusu, Horațiu Cimpoeș, Dinu Rareș, Hermes, K.N.K. Deși editorial C. a debutat
CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286039_a_287368]
-
pentru Cultură și Artă al municipiului Ploiești (până în 1980). Între timp redactor la revistele „Tomis” și „Tribuna școlii”, funcționează și în calitate de consilier în Consiliul Culturii (1970-1974). Este redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul”, „Viața
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
N. Caratană, CRC, 1976, 47; Cândroveanu, Printre poeți, 104-108; Nistor Bardu, Virtuți poetice ale limbajului dialectal, TMS, 1985, 12; Kira Iorgoveanu, Nicolae Caratană, UVPA, 403-405; Petru Vălureanu, Sub semnul simetriei, TMS, 1989, 6; Paul Dugneanu, Un „joc secund al imaginarului”, „Deșteptarea”, 1990, 6-7; Nicolae Motoc, Despărțirea de un poet: Nicolae Caratană, TMS, 1992, 10; Ștefan Cucu, Nicolae Caratană, TMS, 1994, 2; Cândroveanu, Aromânii, 94-97. Hr.C.
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
J., Flores, J.-L., Weber, D. (1991), „La classification des handicaps: données actuelles, avantages et limites”, Encyclopédie Médico-Chirurgicale, Éditions Techniques, Paris. Mitrofan, N. (1988), Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, București. Moțet, D. (1997), Îndrumător terminologic pentru studenții secțiilor de kinetoterapie, Editura Deșteptarea, Bacău. Moțet, D. (2001), Psihopedagogia recuperării handicapurilor neuromotorii, Editura Fundației Humanitas, București. Mozes, C. (1994), Tehnica îngrijirii bolnavului, vol. I-II, Editura Medicală, București. Mușu, I., Taflan, A. (1997), Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București. Neculau, A. (coord.) (1987
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și lupul hrăpăreț ? Cocoșul: Amândoi dau mereu târcoale gospodăriei. Noroc cu bunicul, care-i sperie cu arma de vânătoare. Miki: Ia te uită ce importanță își dă Moțatul ?! Ana: Miki, nu-i frumos să-l jignești pe Moțatul ; el dă deșteptarea în zori de zi. (cocoșul cântă din răsputeri) Are grijă de pui și găini (puii se agită) Și dă alarma când apare Vulpea sau Lupul. Miki: Da, după moartea lui Grivei, Moțatul a rămas stăpânul curții. Ana: Miki, Miki, ești
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
cu urarea ca "delegațiunea tulceană din acest an să fie mai norocoasă decât au fost până acum delegațiile și memoriile trimise din Constanța"1732. La 17 iunie 1893, în preajma alegerilor pentru desemnarea membrilor consiliului comunal al orașului Tulcea, publicația locală Deșteptarea Dobrogei, "în a cărei țintă a fost și trebuie să fie bunăstarea orașului"1733, publica un material în cuprinsul căruia era pusă în discuție "cestiunea bună sau rea a vechiului consiliu și lista ce se propune în contra listei vechi"1734
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în a cărei țintă a fost și trebuie să fie bunăstarea orașului"1733, publica un material în cuprinsul căruia era pusă în discuție "cestiunea bună sau rea a vechiului consiliu și lista ce se propune în contra listei vechi"1734. Publicația Deșteptarea Dobrogei a apărut la Tulcea, pentru scurt timp, în perioada 9 noiembrie 1892 august 18931735. Încă de la începutul articolului menționat jurnaliștii tulceni atrăgeau atenția cititorilor asupra importanței alegerilor pentru consiliul comunal al orașului, precizând că: "O zi ne desparte de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
primar al orașului Constanța, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, și domnul George D. Benderli, avocat, fost primar al orașului Constanța. La colegiul II pentru Senat, din partea PNL, candida domnul Gheorghe G. Popa, mare proprietar 3149. La 4 noiembrie 1912 Deșteptarea Dobrogei, publicație socialistă din Constanța, insera în paginile sale un articol critic la adresa candidaților Partidului Național Liberal, Partidului Conservator și Partidului Conservator Democrat. În cuprinsul acestui articol se arăta că "toți cetățenii care apreciază cât de înjositoare sunt procedurile electorale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Pretura Plășii Tulcea (1878-1950). Fond Primăria Sulina (1880-1968). Fond Primăria Tulcea (1883-1972). II. Periodice Adevărul, București, 1892. Alarma Dobrogei, Tulcea, 1897. Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța, Constanța, 1892. Constanța, Constanța, 1892, 1893, 1895, 1896, 1897, 1898, 1899, 1903. Deșteptarea Dobrogei, Tulcea, 1893. Dobrogea, Constanța, 1889, 1900, 1902. Dunărea de Jos, Tulcea, 1885. Farul Constanței, Constanța, 1880, 1881, 1882, 1883, 1887. Gazeta Dobrogei, Constanța, 1893. Istrul, Tulcea, 1898, 1899. Literatorul, București, 1883. Monitorul Oficial, București, 1877-1880, 1885, 1904, 1908, 1909
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nr. 56, p. 179. 1727 Constanța, I, nr. 50/6 decembrie 1892, p. 2. 1728 Ibidem. 1729 Ibidem. 1730 Apud Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 56, p. 179. 1731 Ibidem. 1732 Ibidem. 1733 Deșteptarea Dobrogei, I, nr. 33/17 iunie 1893, pp. 1-2. 1734 Ibidem. 1735 Stoica Lascu, op. cit., p. 765. 1736 Ibidem, doc. nr. 57, p. 180. 1737 Ibidem. 1738 Deșteptarea Dobrogei, I, nr. 33/17 iunie 1893, pp. 1-2. 1739 Ibidem. 1740
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vol. I, doc. nr. 56, p. 179. 1731 Ibidem. 1732 Ibidem. 1733 Deșteptarea Dobrogei, I, nr. 33/17 iunie 1893, pp. 1-2. 1734 Ibidem. 1735 Stoica Lascu, op. cit., p. 765. 1736 Ibidem, doc. nr. 57, p. 180. 1737 Ibidem. 1738 Deșteptarea Dobrogei, I, nr. 33/17 iunie 1893, pp. 1-2. 1739 Ibidem. 1740 Apud Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 57, p. 181. 1741 Ibidem. 1742 Ibidem. 1743 Ibidem. 1744 Ibidem. 1745 Constanța, II, nr.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
antică fruntea ta; C-acuma din pleiada-ți arătoasă și senină Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, Se stinse-o dalbă stea! Metalica, vibrînda a clopotelor jale Vuiește în cadență și sună întristat; Căci ah! geniul mare al deșteptării tale Păși, se duse-acuma pe-a nemuririi cale Și-n urmă-i ne-a lăsat! Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt și mare, Colo unde te-așteaptă toți îngerii în cor, Ce-ntoană tainic, dulce
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
scutură lanțul cu-a lui voce ruginită, Rumpe coarde de aramă cu o mână amorțită, Chiamă piatra să învie ca și miticul poet, Smulge munților durerea, brazilor destinul spune Și bogat în sărăcia-i ca un astru el apune, Preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet. Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne, Căci pe mucedele pagini stau domniile române, Scrise de mâna cea veche a-nvățaților mireni; Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute, Zugrăvește din nou iarăși pânzele
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]