486 matches
-
din start, tras de păr, anunțînd o "povestioară" gotică gen supralicitat, în culturile anglofone, în diverse etape istorice. Un grup de călători opriți peste noapte la un han (printre care se află însuși autorul), parafrazînd parcă tehnica petrecerii timpului din Decameronul lui Boccaccio, hotărăsc să concureze într-un fel de competiție ad hoc a istorisirilor înfricoșătoare. Unul dintre ei, cu numele de Douglas, dezamăgit de nivelul horror-ului creionat în narațiunile celorlalți, pretinde că deține cea mai înfricoșătoare poveste scrisă/spusă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în ea însăși. Motivația acestei distincții Anumite tipuri de fabule sînt adecvate pentru unul dintre cele două tipuri de durată sau chiar depind de el. (Auto)biografiile, Bildungsroman-ele, romanele de război, povestirile în ramă (O mie și una de nopți, Decameronul) și povestirile de călătorie necesită o durată lungă de timp: cel mai important subiect al lor este tocmai trecerea timpului. Alte texte narative, însă, au nevoie de o pe-rioadă scurtă de timp, mai ales atunci cînd descriu un moment de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
impresia unui produs hibrid, În care clasicismul a fost tulburat de artificiile retoricii baroce și moderniste. Să ne explicăm: macrostructurile limitrofe, „Un Început posibil de roman“ și „Un posibil sfârșit de roman“, constituie cadrul (metalingvistic) al povestirii În ramă, tip Decameronul. Ordonată cronologic (Între 1959 și 1965) În interiorul acestei rame, substanța epică a celor două jurnale se articulează În puncte de fugă rupte de intervenția vocilor (Vocea naratorului și Vocea lectorială); textul exhibează nu numai mecanismele producerii, ci și ale receptării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În ea dorința carnală, cum se Împletesc minciunile, rutina, obișnuințele și prefăcătoria chiar și În țesătura dragostei adevărate; și cum anii care trec ne privează de forța emoției și a nostalgiei totodată, iar totul devine șters și fad. Uneori, În Decameronul său de vineri seara, apărea și el, Într-o postură cam ridicolă, de parcă povestitorul Uri Gefen Îl analiza la microscop pe Uri Gefen Îndrăgostitul și izola fără milă elementul ridicol. Alteori spunea: „Până Începi să Înțelegi ceva, Îți expiră mandatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Erau acolo previzibilele cotoare galbene de la Mercure de France, care-și avusese clipa sa de glorie; cele mai renumite producții simboliste de la sfârșitul secolului și unele tomuri disparate din O mie și una de nopți de Burton, Heptameronul Reginei Margot, Decameronul, Contele Lucanor, Calila și Dimna, ca și poveștile fraților Grimm. Nu mi-au scăpat nici Fabulele lui Esop, adnotate chiar de mâna lui Nierenstein. Medeiro mi-a Îngăduit să explorez sertarele mesei de lucru. Am dedicat activității două după-amieze. Puține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sătești! A plâns Vasile, a plâns. Avea Însă pe cineva cu care putea discuta literatură. Asta e, Leac a avut Întotdeauna pe cineva cu care să discute literatură. Un văr mai mare, licean la Năsăud. Ăla avea o vârstă, citea Decameronul. Și i-l povestea lui Leac, care aproape că avea și el o vârstă și saliva. Stăteau amândoi pe câmp, cu pălării de pai pe cap, fumau pozderii, cânepă rulată În ziar. Iar vărul din Năsăud povestea. Din Decameron, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
citea Decameronul. Și i-l povestea lui Leac, care aproape că avea și el o vârstă și saliva. Stăteau amândoi pe câmp, cu pălării de pai pe cap, fumau pozderii, cânepă rulată În ziar. Iar vărul din Năsăud povestea. Din Decameron, din Rebreanu - scena violului, din Patul lui Procust, În fine, mizeriile adolescenței, de-abia după - marea literatură. La care Leac n-a avut acces vreme de doi ani. Pedepsit fiindcă omorâse un berbec, mândria familiei. Dăduse un bolovan la vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
vremea primelor videocasetofoane și a vizionărilor la comun. În minte cu poveștile vărului, Leac simțea chinul unei duble abstinențe. Așa că, Însetat de literatură și sex, Leac a Început să scrie. Să-și scrie. Literatură erotică. Mai curajoasă decât istoriile din Decameronul vărului. De-a dreptul pornografică. Limpezime cinematografică, asta urmărea, asta-și doreau trupul căznit și spiritul lui Îndrăzneț. Scria În caietele de școală, era Într-a opta și maculatorul Își merita numele. Scria mult, neobosit, Întins cu burta pe iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Într-a opta și maculatorul Își merita numele. Scria mult, neobosit, Întins cu burta pe iarbă, Înconjurat de blânde și nevinovate rumegătoare. În fiecare după-amiază, zile Întregi În vacanțe, Leac imagina scene de sex În care domnițele, hangițele și cumetrele Decameronului făceau lucruri pe Boccaccio nu Îndrăznise să le descrie. Cu țărăncuțele lui Rebreanu Îi venea cel mai ușor să-și facă de cap, erau din zonă, din Năsăudul unde va face și el liceul. Însă furia erotică Îl Îndemna să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Însângerată. Tablouri de luptă din războiul contemporan], III, Pesta, 1855 (nuvela „A bojár leány” - „Fata boierului”]; A magyar nép adomái [Anecdotele poporului maghiar], Pesta, 1856; „Jordaki feje” [„Capul lui Iordache”], În Szépirodalmi Közlöny, 1857; Jókai Mór XE "Jókai Mór" Dekameronja [Decameronul lui Jókai Mór], IX, Pesta, 1858-1859 (nuvela „Egy haramiabanda a havason” - „O ceată de tâlhari din munți”); Szegény gazdagok [Sărmanii bogați], I-IV, Pesta, 1860; Jövő század regénye [Romanul secolului viitor], Budapesta, 1872 (publicat mai Întâi În foileton În Hon
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fantastice, în roman, fără a elimina nuvela. Astfel, chiar dacă anumite denumiri artistice (nuvela, romanul) au la bază aceleași principii și înțelesuri, datorită funcționării tropilor ontologici sunt diferiți în compoziție și intensitate. Unele dintre exemplele cele mai potrivite de nuvele sunt Decameronul lui Boccaccio sau Poveștile din Canterbury de G. Chaucer. În timp ce Ulise a lui Joyce întră în opoziție prin complexitatea interioară și intensitatea tropilor ontologici. Apropierea de textul unei nuvele sau al unui roman se face prin lectură: ceea ce este citit
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ediția 1998, si edițiile ulterioare, autor: Florica Duță - Gabriele D'Annunzio - La pioggia nel pineto - Giovanni Pascoli - La mia seră - Giovanni Verga - La roba - Alessandro Manzoni - "I promessi sposi" - Giacomo Leopardi - L'infirnito - Carlo Goldoni - La locandiera - Giovanni Boccaccio - ÎI "Decameron", Frate Cipolla e la penna dell'arcangelo Gabriele - Francesco Petrarca - ÎI "Canzoniere", Erano i capei d'oro a l'aura sparsi - Dante Alighieri - La "Divină Commedia", Ulisse, - "Vită Nova", Tanto gentile e tanto onestă pare - Manual pentru clasa a XII
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
aproape sigură, Biblia; măcar o dată și tot ar citi acest op fundamental! Apoi sunt convinsă că ar citi Don Quijote de la Mancha și, măcar prin frunzărire, Gargantua și Pantagruel. Nu cred că le-ar displăcea nici O mie și una de nopți, Decameronul și Povestirile din Canterbury. Iar dintre scriitorii secolelor XX și XXI, cred că i-ar gusta pe Rushdie, Márquez, Saramago și alții ca ei. Pentru că diavolilor, așa cum îi intuiesc eu ca virtuali cititori, le plac poveștile. În ce privește textele aberante, cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
a trecut de la statutul de tu la cel de persoana a treia, sau mai degrabă de "non-persoană", adică de exclusă din schimbul de replici. Aceste practici pot constitui o componentă esențială a operelor literare scrise. Se cunoaște cazul nuvelelor din Decameronul (1349-1353) lui Boccacio, sau al fabliaux-urilor din secolele al XII-lea și al XIII-lea, care provin majoritatea din Nordul Franței. Aceste scurte povestiri de 50 până la 1500 de versuri (în general octosilabice) sunt adesea taxate drept "pornografice" de specialiști
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
morală hedonistă temperată, din ce în ce mai curajoasă datorită pilulei contraceptive, care deculpabilizează activitatea sexuală. La nivelul intrigilor, se înregistrează o evoluție de același ordin, care sporește distanța dintre universul pornografic și cel al poveștilor deocheate, dominant, de exemplu, în fabliaux sau în Decameron, cu pățaniile unor tineri aventurieri cinici și vicleni, ale nevestelor care-și înșeală soții, ale călătorilor care poposesc pe sub fustele slujnicuțelor dându-se drept hangii. Poveștile unor picaro care întăresc atopia pornografiei punând în scenă strategiile prin care juisarea sexuală
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de jurnal. Sau poate fi constituită dintr-un șir de anecdote. Povestirea-cadru (Rahmenerzählung, va germană, roman à tiroir, în franceză) care cuprinde o serie de alte povestiri reprezintă, din punct de vedere istoric, o punte între anecdotă și roman, în Decameronul, povestirile sânt grupate tematic. In Povestirile din Canterbury gruparea pe teme (de pildă, pe tema căsătoriei) e strălucit completată de ideea caracterizării povestitorului prin povestire și a juxtapunerii mai multor personaje între care există tensiuni de ordin psihologic si social
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Lovinescu dă, în Sburătorul, un nou răspuns: G. Călinescu - Câteva cugetări sunt spirituale, dar e atât de greu de urmărit originalitatea în cugetări". În alt răspuns (15 nov.) se confirmă primirea unor "lucruri promițătoare". În Roma, G. Călinescu traduce din Decameronul lui Boccaccio, scrie despre Luigi Pirandello și pirandellismul, Sfântul Francisc, sărăcuțul lui Cristos, Alfredo Panzini și Alfredo de Bosis. 1926 Debutează, ca poet, în Universul literar, aflat sub direcția lui Perpessicius. Primele versuri (10 dec. 1926) interpretează o secvență din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pitoresc fioroasă de viață hoțească la 1848. Spiritual este de asemeni jurnalul călătorului francez la Balta-Albă, cu tot acel amestec bizar de evropenism maxim și primitivitate. Călătoria în Africa nu-i un simplu jurnal, ci un sistem narativ pe principiul Decameronului, în care planul exterior e mereu străpuns de planuri lăuntrice. Astfel întîlnim acolo o istorie cu bandiți italieni, pe tema monstrului sensibil, de tipul Quasimodo, detestat de lume. Veselia e agreabilă și factice, ținuta generală ușuratică și persiflantă, rezultatul artistic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în felurite chipuri. Rafinamentul gastronomic se bizuie pe o degradare în scara civilizației. Fineța stă în o cât mai mare apropiere de starea de natură. Hanu-Ancuței este capodopera idilicului jovial și a subtilității barbare. Formal, scrierea e un fel de Decameron în care câțiva obișnuiți ai unui han spun anecdote, în sine foarte indiferente. Esențială este starea de fericire materială înfăptuită de oaspeți. Ei trăiesc la modul Canaanului, ospătând numai cu carne friptă și bând vin, însă după o rânduială care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceste toate sunt înfățișate cu un mare pitoresc. RADU ROSETTI Tot memorialist este și Radu Rosetti (1853-1926), boier de viță veche, istoric și nuvelist. În Amintiri vorbește mai mult de familia sa în stil anecdotic. Poveștile moldovenești alcătuiesc un adevărat decameron, cu subiecte de predilecție erotice, în care accidentul castrării joacă un mare rol. Scriitorul posedă în cel ma înalt grad invenția nuvelistică, chiar dacă e la mijloc numai o alegere a unor anecdote auzite. Păcatele sulgeriului e o bună narațiune, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru „colocvii”. Odinioară însă, și cînd a beneficiat de un spațiu larg, și cînd a fost înghesuită în cîteva cămăruțe, „Ateneu”-l a constituit un atractiv punct de întîlnire, un carrefour pentru idei și zvonuri, un han pentru historiettes și decameroane. Se discuta cu șart, uneori cu cîte o butelie de vin alăturea. Abia spre sfîrșitul deceniului al nouălea, „climatul” (atît sub aspectele lui intelectuale, cît și sub cele lejere, „boeme”) s-a restrîns, s-a deteriorat, ajungînd, în unele momente
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și „colocatarilor” mei din acest salon de spital, oameni în vîrstă, le surîde ideea de a discuta despre ea. Victor, morarul din Urziceni (o hahaleră simpatică), e îndemnat de cîteva ori pe zi să povestească noi scene din inepuizabilul lui „decameron”: „Victore, ian mai spune o dată «răsturnica» aia cu nevasta milițianului...”. Numai opinia bună ce-o au despre ei și, poate, minima decență îi oprește să-și etaleze propriile lor isprăvi în materie. Mi-a promis fără să-i cer: „Cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
toți cei din „vechea gardă” să dăm drumul amintirilor, dar doi am declinat invitația sa: Sporici, care a declarat că n-are amintiri vesele și cu mine, care la un moment dat mă îngrijorasem - inutil, se pare - că atmosfera de „decameron” va ofensa anumite sensibilități. Ce aș fi avut să evoc în linia începută de ceilalți? Ciudat, în minte nu-mi venea decît întîmplarea (din păcate una dintre acelea ce nu provoacă instantaneu hazul) ce-l avea drept personaj principal pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
închideți ochii și încercați să vedeți și să auziți pașii și sunetele din O trilogie antică a lui Andrei Șerban, din Livada de vișini și redescoperiți spiritul ludic și filosofic al lui Silviu Purcărete din Uburex..., din Titus Andronicus sau Decameronul. Vă amintiți Mincinosul lui Vlad Mugur? Dar Cîntăreața cheală a lui Tompa Gabor? Dar Poveste de iarnă și Livada de vișini, două spectacole atît de frumoase puse în scenă de Alexandru Darie la Teatrul Bulandra, dar Orfanul Zhao și Frații
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
D'Assisi (Îl cantico di Frate Sole) # Perioadă comunala în Italia: Școală Siciliana, Dulcele Stil Nou, Dante Alighieri (La Divină Commedia, Innferno, cânți I, V, XXVI; Purgatorio: canto XXXIII); Francisco Petrarca (Îl Canzoniere: cel putin 3 poezii); Giovanni Boccacio (Îl Decameron: nuvelele Chichibio e la gru, Melshisedec e Saladino, Frate Cipolla, Andreuccio da Perugia, Elisabetta da Messina) # Perioadă umanist-renascentista; (Machiavelli, Îl Principe: capitolul XV; Ariosto, Orlando Furioso: Astolfo sulla luna) # Contrareforma și barocul # Originea științei moderne, Galileo Galilei # Arcadia, Iluminismul, Clasicismul
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]