5,739 matches
-
mai putea ivi și alți pretendenți, la fel de îndreptățiți, chiar dacă nu sunt acum profesori? Dumneata nu ai funcționat independent de mine șef de catedră un an când erai doar conferențiar? Îți imaginezi că eu m-aș fi opus vreodată să fii decan sau prorector? Vrei să fiu dat afară ca Ion Vitner care m-a scos din Universitate în 1949 și m-a ținut în această situație până în 1956, șapte ani? Ne întoarcem la anii ’50? Iubite domnule Marcea, cred că ai
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
Raluca Dună Corin Braga, Les antiutopies classiques, Edit. Garnier, Paris, 2012. Corin Braga este cunoscut în mediul universitar și intelectual românesc ca decan al Facultății de Litere clujene, director al Centrului Phantasma de Cercetare a Imaginarului, autor al unor volume cu titluri hibride, precum Psihobiografii sau De la arhetip la anarhetip ș.a. și al câtorva romane (cel mai recent, Luiza Textoris, 2011). Puțini știu
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
mi s-a părut curios să văd o mulțime de studenți necunoscuți care se îndreptau spre același loc. Cînd am ajuns acolo, sala era deja plină. M-am oprit lîngă ușă, nu mai erau bănci goale; pe podium stăteau prorectorul, decanul și trei persoane pe care nu le cunoșteam. în secunda în care am intrat, am simțit că se întîmpla ceva deosebit. O tensiune nemaiîntîlnită pînă atunci. Un coleg de an, Dărăban, tocmai întreba de ce uraniul și celelalte bogății ale României
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
aparent prea mare importanță evenimentelor. Frica față de cele întîmplate în Ungaria era mare, așa încît au reacționat cu inteligență, evitînd să creeze martiri. Totul fusese pregătit de studenții din anul cinci de la Medicină, chiar și ședința, deoarece deodată apăruseră și decanul, prorectorul și un secretar de partid - ceea ce nu era deloc normal. în noiembrie sau decembrie s-au reluat cursurile, sesiunea de examene se apropia și toate păreau să se desfășoare normal. Mi-aduc aminte că atunci m-am îmbolnăvit: am
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
reușit la examen împreună cu alți doi colegi exmatriculați, deoarece Institutul aparținea de alt rectorat. înainte de sesiunea de examene am fost chemați la prorector, care era în mod obligatoriu și omul partidului. Organele de partid erau mereu secunzii: prodecanul, și nu decanul, iar la operă, nu directorul, ci directorul administrativ. De aici mi se trage și astăzi teama și antipatia față de directorii administrativi. Prodecanul ne-a sfătuit să ne retragem, deoarece nu am fi reușit la examene. Deci nu ne exmatriculau; ne
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
Oficial domicilia la cămin, dar tot mai rar trecea pe acolo. Nici pe la cursuri nu-l prea vedeam, în afară de cursul lui Tudor Vianu unde mergeam toți. Într-o zi, prin anul III, cred, îl invită în biroul său Ion Coteanu, decanul facultății. - Domnule, îi spuse, ești scriitor, știu, publici prin reviste, foarte bine, dar pentru colegii dumitale nu ești cel mai bun exemplu, te rog să mă crezi. Sunt și unii care vor, totuși, să învețe și mă tem că-i
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
bun exemplu, te rog să mă crezi. Sunt și unii care vor, totuși, să învețe și mă tem că-i strici. Mai bine transferă-te, angajează-te pe undeva, fă ceva. Fănuș admise pe loc, cum mi-a povestit, că decanul avea dreptate. Se angajă la "Scânteia tineretului" unde lucrau atunci N. Țic, Radu Cosașu, Eugen Mandric și viitorul lui prieten de-o viață Ion Băieșu. M-am reîntâlnit peste câțiva ani cu Fănuș, în ambianța "Gazetei", intrat și eu de-
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
în Iașul universitar (2015); Sorin Bocancea (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (2015). Toate lucrările au apărut la Editură Institutul European, în Colecția "Texte de frontieră", Seria "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", coordonată de Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, Decanul Facultății de Științe Politice și Administrative al Universității "Petre Andrei" din Iași, cel care este și coordonatorul întregului proiect. Lucrările publicate până în prezent sunt atat volume colective ce reunesc studii ale unor specialiști în științe socioumane, cât și mărturii ale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tăiat două părți. Una marți seară, cînd critica literară, restantă la emisiunea profesorului Eugen Negrici, a promovat Facultatea de Litere. Și nu doar critica (prin profesorul Mihai Zamfir și omul cu carte Dan C. Mihăilescu) ci, la fel de bine, capii trebii (decanul, Liviu Papadima, și șefii de secții mai noi și atractive, Adela Rogojinaru - CSRP, Andrei Cornea - RISE), absolvenții (din două părți a lumii: afaceri - Gilda Lazăr, catedră - Cecilia Barbu) și tineretul (Florin Iaru& studenții). Alta joi la prînz, la întîlnirea cu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
însumeze peste 50 de ani de profesorat. A predat la mai multe universități și colegii (Valparaiso, Concordia, Chicago), dar mai ales la Universitatea Yale (1978-1996), unde a deținut poziția de "Sterling Professor of History" și unde a fost un timp decan al Facultății de Studii Graduate. A publicat peste 30 de cărți, de la prima, intitulată From Luther to Kierkegaard, scrisă pe când avea 30 de ani și până la ultima, Credo. Historical and Theological Introduction to Creeds and Confessions of Faith in Christian
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
București) îi cam neglijasem. Un aport important la calitatea traducerilor din „Testament”, au avut-o consilierii mei tehnici, profesorii Eva Foster (fiica mea, care vă puteți închipui că m-a bucurat mult prin interesul și contribuția ei) și Daniel Reynaud, decanul facul tății de Artă și Teologie la Avondale College of Tertiary Education in Australia. Deși ca timp, contribuția lor a reprezentat poate 5%, provo cările ridicate de ei cu privire la unele expresii, sugestiile făcute, dar și eliminarea unor greșeli în aparență
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dezbatere deloc plictisitoare, deloc aride, când sunt abordate fără pedanterie și cu har. Mefient față de ele la început, am ascultat cu mare interes și pe alocuri captivat expuneri de specializare strictă precum aceea a prof. Jiři Felix, de la Universitatea Carolină, decanul de vârstă și de prestigiu al româniștilor cehi (,Limbile cehă și română din perspectiva unei analize contrastive"), a prof. Gheorghe Doca de la Universitatea din București (,Construcția cu Ťpeť a obiectului direct în limba română"), a Gabrielei Stoica, lector la universitatea
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
său cultural, doamna Anca Milu-Vaidesegan și lectorul de limba română al Universității din Lisabona (d-na Laura Bădescu) au organizat, între 7 și 11 noiembrie, sprijiniți de Ministerul Culturii și Cultelor de la noi, ŤZilele Lucian Blagať, salutate în deschidere de decanul Facultății de Litere. S-a vorbit, în acest context, în ordinea intervențiilor, despre raporturile lui Blaga, poetul, filosoful și diplomatul, cu Portugalia (Mihai Zamfir), despre Ťdefinițiať blagiană a poeziei (Ion Pop), Blaga - un limbaj poetic traductibil (Rodica Zafiu), Ťteoria doruluiť
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
și care să poată fi oferite diverselor personalități locale ce sprijină asemenea manifestări. A fost, acum, cazul volumului de poeme blagiene tradus prin 2001 de d-na Micaela Ghițescu, din care măcar un exemplar ar fi trebuit să fie oferit decanului Facultății de Litere, prefațatorul colocviului. Un astfel de Ťprotocolť s-ar zice că nu e prevăzut încă de regulamentele M.A.E. - și ar trebui neapărat să fie.
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
pururi”. În una din vizitele sale la Cluj, am mers Împreună, la Universitatea Populară din acea vreme, care după 1990 s-a transformat În Universitatea Cultural-Științifică și care a fost condusă, În toată această vreme, aproape 40 de ani, de către decanul de vârstă al chirurgiei românești prof.dr.doc Crișan Mircioiu, până În zilele noastre, când ne-a părăsit definitiv, plecând În lumea celor veșnice, la vârsta de 96 de ani. În cadrul Universității Populare, am inițiat și efectuat o serie de activități de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
am continuat facultatea la București ca urmare a eforturilor făcute de prietena mea de atunci, Lia Ivasiuc, fiica unui colonel din armată generalului Vlasov care trecuse de partea lui Hitler în timpul celui de al II-lea Război Mondial. Întrebată de decanul facultății, Iosif Drimuș, care îmi citise scurtul curriculum vitae, dacă sunt rudă cu profesorul Aurand din Petroșani, aceasta a răspuns afirmativ: îi este nepot. Atunci acesta i-a povestit cum, fiu de miner, a fost dat la liceu de tatăl
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
putea să spună o glumă în limba franceză. Elevul Drimuș și-a adunat puterile și a rostit: Je suiș un bon eleve. Surprins, profesorul Aurand a râs și... l-a trecut. Ca sa-si achite datoria față de memoria fostului său profesor, decanul Drimuș a acceptat transferul, eu intrând astfel în anul ÎI al Facultății de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din București. La București am locuit pentru o vreme la un coleg al tatălui meu, beneficiind de cantină de la Buzești deoarece făceam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
politică s-a reflectat asupra vieții tale de mai tarziu. De exemplu, cum de ai fost reprimit la facultate? CGM. Cei de care depindea soarta mea erau împărțiți: cererea mea de a continua cursurile la facultate a fost respinsă de decanul Petre Spacu cu mențiunea că locul unuia care dușmănește poporul trebuie dat altuia care îl sprijină. Din fericire, rectorul de atunci, Traian Negrescu, mi-a aprobat cererea, inclusiv cămin. Dintre profesori, care știau de ce apăream doar la examene, unii erau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Plenul Camerei Deputaților s-a reunit joi pentru depunerea jurământului de către deputații aleși la scrutinul din 9 decembrie. Ședința Camerei Deputaților este condusă de decanul de vârstă Dinu Giurescu, care a anunțat că din 412 deputați 301 și-au înregistrat prezența, 111 fiind absenți. Vor depune jurământul cei 410 deputați ale căror mandate au fost validate miercuri de Comisia specială a Camerei. Potrivit președintelui în
111 deputați lipsesc de la depunerea jurământului () [Corola-journal/Journalistic/40179_a_41504]
-
încă din 1996, ca inspector de specialitate. Pricopie este doctor în Științe Politice la SNSPA și deține și studii postuniversitare în comunicare și relații publice tot la SNSPA. El este în prezent rectorul SNSPA, după ce, din 2005, a activat că decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din SNSPA. Pricopie deține un MBA la London University, are studii la George Washington University, dar și studii aprofundate în Relații internaționale și Politici europene la Universitatea din Liege, Belgia. El este licențiat
Remus Pricopie a primit portofoliul Educației by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40212_a_41537]
-
Bratu Iulian Ministerul Culturii și Patrimoniului Național i-a revenit lui Daniel Barbu. Este o persoană cu experiență în domeniul politicii, fiind publicist, eseist, jurnalist și profesor la Facultatea de Șiințe Politice, din cadrul Universității București. În trecut a fost și decan al aceleiași facultăți și director al Institutului de Cercetări Politice. A ocupat funcția de consilier prezidențial, coordonator al departamentului de Analiză Politică, în interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni. În perioada 1997-1998, a fost consilier de stat, în mandatul președintelui
Senatorul Daniel Barbu preia Ministerul Culturii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40227_a_41552]
-
ana, Elena Badea Europarlamentarul PDL Cristian Preda a comentat pe blogul personal propunerea decanului Facultății de Sociologie din cadrul Universității București, Marian Preda, pentru funcția de președinte al fundației lansată de mai mulți consilieri prezidențiali, Mișcarea Populară. "Marian Preda va dirija Mișcarea Populară. E o alegere foarte bună", a scris, luni, Cristian Preda pe blogul
Ce spune Cristian Preda despre numirea lui Marian Preda la șefia Mișcării Populare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38445_a_39770]
-
Iordachescu Ionut Marian Preda, decanul Facultății de Sociologie din cadrul Universității București, este propus pentru funcția de președinte al fundației lansată de mai mulți consilieri prezidențiali, Mișcarea Populară, potrivit hotnews.ro. Eu mi-am depus o cerere de adeziune la Mișcarea Populară de săptămâna trecută. Am
Marian Preda, propus președinte al Mișcării Populare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38451_a_39776]
-
de săptămâna trecută. Am trimis-o pe blogul lui Cristian Diaconescu, după care am primit un răspuns de mulțumire pentru că am trimis și câteva sugestii. De curând am primit această propunere care ma onorează”, a declarat Marian Preda pentru HotNews. Decanul facultății de Sociologie a precizat că propunerea i-a fost făcută de către șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu. Sociologul a adăugat, răspunzând unei întrebări, că este prematur să spună dacă va rămâne în fundație când aceasta va deveni partid. Să așteptăm
Marian Preda, propus președinte al Mișcării Populare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38451_a_39776]
-
libanez desemnat, pro-sirianul Omar Karame, a anunțat că a renunțat să mai formeze guvernul și că îi va prezenta demisia președintelui Emile Lahoud. l Principalele patru grupuri parlamentare din Irak au cerut amânarea votului pentru desemnarea președintelui Adunării Naționale, în timp ce decanul de vârstă al deputaților, șeicul Dhari al-Fayyad, a anunțat că Parlamentul s-ar putea reuni din nou până duminică. l Potrivit unui bilanț provizoriu, puternicul cutremur a provocat panică în rândul populațiilor din Oceanul Indian, încă traumatizate după seismul din 26
Agenda2005-14-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283562_a_284891]