1,598 matches
-
academică și asociațiile profesionale au participat pe parcursul anilor, alături de ministerele de resort, la evaluarea stării sistemului de asistență socială și la dezvoltarea unor direcții de acțiune pentru reforma serviciilor de asistență, punând la dispoziția acestora rezultatele cercetărilor lor. Unii dintre decidenții politici au folosit aceste cercetări, alții le-au ignorat, iar alții au acționat fără nici o analiză prealabilă a problemelor sociale, contrar propunerilor făcute de comunitatea academică. Analiza problemelor sociale, precum amploarea și severitatea sărăciei, situația socioeconomică a grupurilor cu risc
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ar avea nevoie de o investire în servicii medicale mai accentuată. Pe de altă parte, o societate săracă nu are resurse suficiente de a investi în sănătatea populației ei, iar împărțirea puținelor resurse o face să le centreze pe ceea ce decidenții consideră urgent. În același timp, o societate bolnavă e mai puțin productivă, ceea ce este o stavilă în dezvoltarea economică și impune costuri ridicate pentru tratare, suportate tot de beneficiari, finalmente. O societate bolnavă poate costa bugetul mai mult prin consecințele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o deturnare a unei părți a lor dinspre sistemul medical. Urmărind funcționarea acestui sistem hibrid, unii specialiști în domeniu consideră că nu era necesară o trecere a României la sistemul de asigurări de sănătate. Una dintre rațiunile schimbării, invocate de decidenți, a fost faptul că structura de dinainte de 1989 era asociată cu regimul centralizat comunist. Nemulțumirile și așteptările populației erau însă difuze și nu erau legate de un mod sau altul de funcționare, ci de calitatea evident proastă a serviciilor medicale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rurale, dar rezultate nesemnificative la nivelul implementării. Departamentul Băncii Mondiale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ARD) a formulat o strategie de dezvoltare rurală axată tematic și sectorial. La fiecare cinci ani strategia este revizuită prin consultarea unui mare număr de decidenți locali. În anul 2003 Banca Mondială și-a revizuit strategia în ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, strategie cuprinsă în documentul Reaching the Rural Poor, prin care îmbunătățirea vieții din mediul rural se axa pe trei dimensiuni: agricultura competitivă, dezvoltarea activităților neagricole
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organizații din cadrul națiunilor Unite sunt cuprinse în rețea) care este coordonat de FAO. Principalele obiective ale NRDFS sunt: sprijinirea eforturilor guvernelor de a implementa programe în domeniul dezvoltării rurale și al securității alimentar, extinderea relațiilor dintre sistemul Națiunilor Unite și decidenți locali (ONG-uri, societatea civilă), îmbunătățirea relațiilor dintre membrii rețelei, și diseminarea informaților, experiențelor și practicilor pozitive. Toate aceste organizații din cadrul Națiunilor Unite (Banca Mondială, FAO, UNDP, IFAD etc.), încearcă să-și nuanțeze politicile privind mediul rural, în ideea reducerii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o evoluție a concepției asupra semnificației acestei sintagme și a aplicabilității sale, pe care încercăm să o ilustrăm. Dezvoltarea socială este un concept care s-a impus tot mai mult și în România, devenind o sintagmă utilizată din ce în ce mai frecvent de decidenții politici, actorii sociali, societatea civilă și opinia publică în general. Schimbarea lentă a spiritului actului de guvernare, de la administrarea reactivă a problemelor curente la formularea unor strategii coerente, a contribuit, probabil, la creșterea accentului pus pe paradigma dezvoltării sociale și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Spre exemplu, sistemul de indicatori de incluziune socială este elaborat fără a oferi o definiție a excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația lui Sen cu privire la necesitatea de lărgire a perspectivei capitalului uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Nations, Millennium Declaration, Report of the Secretary-General, 27 August 2004, United Nations Organization. Datele socioeconomice disponibile sunt la nivelul regiunilor NUT3. Acestea includ însă și aglomerările urbane, astfel că datele nu pot fi agregate pe coordonate rural-urban, fapt care dezavantajează decidenții de politici în domeniul dezvoltării rurale. Conform OECD, mediul rural cuprinde toate localitățile care au o densitate a populației mai mică de 150 de locuitori pe metru pătrat. La nivel regional (NUTS 3) sunt definite ca fiind: regiuni predominant rurale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Centrale, au fost În permanență apreciate negativ și descrise prin prisma realităților postbelice, și asta În condițiile În care obiectivele acestei politici - centrate pe ideea de securitate a spațiului românesc - au fost sensibil altele decât acelea ale politicii promovate de decidenții ce i-au succedat primului Rege al României moderne. Prezentul material se rezumă la o serie de observații ce Încercă să se depărteze de această viziune În care politica externă a Vechiului Regat, prin comparație cu direcțiile post 1914, pare
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
la 16 decembrie 1919, publicat <ref>În România În timpul Primului Război Mondial. Mărturii documentare, vol. I, 1914-1916, București, 1996, p. 26-27.</ref> </footnote>. Pe de altă parte, perceperea pericolului rus În 1878, nu explică, dacă-l interpretăm disociat de „harta mentală” a decidenților români, de ce balansul extern - opțiunea pentru o politică de alianțe - nu s-a concretizat la București decât cinci ani mai târziu. În opinia mea, ideea unei alianțe s-a impus cu destulă greutate Într-un climat politic dominat de ideile
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
alianțe. Soluția de securitate imaginată În acest context s-a tradus În racordarea României la Tripla Alianță prin semnarea, la 30 octombrie 1883, a tratatului de alianță cu Austro Ungaria, tratat la care Germania a subscris necondiționat În aceeași zi. Decidenții români au dorit, de fapt, o alianță directă cu Berlinul și, numai În ultimă instanță - dată fiind politica de menajare a Rusiei, promovată de cancelarul von Bismarck - au fost constrânși să se mulțumească cu una „prin ricoșeu” <ref id="7
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
nu În vederea pregătirii unui război, ci ca un aranjament de securitate menit să asigure pacea și stabilitatea pe termen lung. Fondat cu 30 de ani Înainte de izbucnirea primului război mondial, Dreibund-ul acoperă arcul temporal al unei Întregi generații, protagoniști și decidenți laolaltă. În toate situațiile critice relevante, consumate În Europa Între 1885 și 1914, Tripla Alianță a avut un rol fundamental (Începând cu criza bulgară, 1885-1887, până la crizele marocane, războiul libian și războaiele balcanice) <ref id="11"> 11 Cf. Holger Afflerbach
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
din Transilvania la ofensiva din Galiția și, prin urmare, perspectiva de a se dispensa de aceste trupe În vederea ajutorării armatei române nu i-a surâs <ref id="20"> 20 Scott W. Lackey, op. cit., p. 145.</ref>. În discuțiile avute cu decidenții germani, Regele Carol I a indicat Însă cât se poate de clar faptul că armata română nu putea conduce operațiuni ofensive independent și că avea nevoie de cooperarea trupelor austro-ungare pentru a putea aduce o contribuție reală la efortul comun
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
fi fost de la Început o problemă critică În relațiile româno - austro-ungare a evoluat În timp spre un asemenea stadiu, Încât Înțelegerea dintre cele două state a ajuns În cele din urmă să depindă exclusiv de voința unui grup eteric de decidenți, aceiași ce hotărâseră perfectarea ei <ref id="30">30 Cf. Keith Hitchins, România, 1866 1947, București, 1994, p. 158. </ref>. Caracterul secret al tratatului a constituit, În egală măsură, un viciu de fond, prevederea Înscrisă la art. 6 și cu
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
italiană, de exemplu, nefiind condiționată de consecințele derivate din această relație. Caracterul arcan al tratatului și faptul că elita politico-militară a Vechiului Regat era preponderent francofonă și, progresiv, contaminată de naționalism a făcut din managerierea acestei alianțe un coșmar pentru decidenții români și a alimentat o incompatibilitate pe relația cu AustroUngaria (de unii Întrevăzută Încă din 1883-84 <ref id="31"> 31 Cf. Carol I, Corespondența privată, ed. Sorin Cristescu, București, 2005, p. 172-174, Carol I către Karl Anton von Hohenzollern, București
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
franco-rusă, modificarea politicii britanice În Orientul european etc.) au Început să exercite o presiune crescândă asupra eșafodajului de politică externă al Vechiului Regat, obligând guvernul de la București să caute remedii pentru salvarea mecanismului ce asigura securitatea regatului pe termen lung. Decidenții români, artizani ai alianței, regele Carol I, D. A. Sturdza, P. P. Carp, Alexandru Beldiman, au părut să Înțeleagă atunci că viciile originare necesitau a fi cumva estompate, dacă nu chiar extirpate. Secretul alianței a rămas Însă. Prudența excesivă lui Carol
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
În această privință, motivată de o eventuală reacție negativă a elitei preponderent maghiarofobă, aparținându-i. Soluțiile pentru problemele apărute În relația cu Austro-Ungaria au fost variate și s-au activat succesiv pe măsură ce imaginea de ansamblu s-a conturat În mentalul decidenților români. Pe termen scurt, răspunsul guvernului de la București la căderea liberă În care se angajaseră relațiile româno - austro-ungare a Însemnat deturnarea atenției opiniei publice informate către un program național alternativ - salvarea identității naționale a românilor balcanici - ce urma a fi
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
real la un unic obiectiv: să preîntâmpine o modificare de percepție ce ar făcut ca ura față de maghiari a românilor să devină mai puternică decât frica lor de Rusia! Or, În această privință Aehrenthal estima, În 1896, mai cinic decât decidenții români că, fără o schimbare radicală a politicii ungare În Transilvania, monarhia risca să piardă ultimul său avanpost În Est <ref id="39">39 Solomon Wank, In the Twilight of Empire. Count Alois Lexa von Aehrenthal (1854-1912), Imperial Habsburg Patriot
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ligiu În absolut alianței, ar fi Îmbrățișat cu toată energia strategia diversionistă. În realitate, ideea transformării chestiunii macedonene În linie de politică externă activă, În vederea deturnării atenției opiniei publice de la ceea ce se Întâmpla În Transilvania, s-a conturat În mintea decidenților români ceva mai devreme, pe când guvernul conservator condus de Lascăr Catargi era Încă În funcție. Dovadă stă faptul că În primăvara lui 1895, la ordinul expres al Suveranului, P. P. Carp a solicitat tuturor „autorităților” din sânul corpului diplomatic românesc
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
politico-ideologic; cercetarea științifică nu se poate derula după modelul „puhoaielor”, „curentelor” și „fluctuațiilor” care se produc la nivelul opiniei publice 197. Calea în explorarea fenomenelor și proceselor de curriculum policy nu poate fi decât rațională. În fața complexității, planificatorii, designerii și decidenții au răspuns prin hiperraționalizare negativă, adică prin exces de normare și legiferare. Cum am văzut, hiperraționalizarea negativă își are cusururile sale. Ele rezultă mai ales din ruperea de realitatea școlară și din legiferarea/normarea utopică și generalizatoare. Cauza nu o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din redacție. Se aștepta verdictul. Dacă ceva părea neconvingător pentru cenzură, atunci aveam o sarcină comună: refacerea. Eram gata să ajutăm pentru că fiecăruia i se oferea sincer și necondiționat sprijinul. În vreme ce autorul era la ascultarea emisiunii, ceilalți așteptau. Până și decidenții cenzurii știau despre unitatea echipei. Erau, poate, invidioși, dar și siguri că observațiile lor vor găsi ecou și soluții. Mai mult, uneori se apucau de lucru cot la cot cu realizatorii! Formam cu toții o echipă! De aceea, cu greu eram
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre cele mai importante tipuri de consecințe funcționale, încercând să compare variatele soluții pentru fiecare dintre aceste criterii. Și, cel mai adesea, se iau în considerare doar două tipuri de soluții alternative. Alegerea ultimă este lăsată să fie realizată de către decidenții aparținând sistemelor sociale în cauză, pe baza estimării diferitelor avantaje și dezavantaje, în funcție de preferințele lor, fără a se indica un beneficiu total, calculat într-o unitate actuală. Asemenea analize de eficacitate pun o problemă cu totul specială. Sistemele sociale reale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din SUA, se ajungea la concluzia că este mult mai frecventă „utilizarea perspectivei științelor sociale, decât utilizarea de informații hard produse de specialiști” (Scott și Shore, 1979). În ordinea importanței,difuzarea de cunoștințe sociologice influențează în următoarele direcții: 1. sensibilizarea decidenților politici la nevoile sociale; 2. evaluarea programelor în desfășurare; 3. formularea de politici alternative; 4. implementarea programelor; 5. fundamentarea deciziilor politice; 6. oferirea unei baze pentru alegerea politicii alternative. Difuzarea cunoștințelor sociologice în activitățile practice reprezintă o formă mult mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
normative. Mai întâi este însă nevoie să ne facem o imagine asupra structurii procesului decizional: elementele sale componente și fazele prin care este adoptată o decizie. Structura procesului decizionaltc "Structura procesului decizional" Orice proces decizional presupune patru elemente componente: un decident(persoană, grup, organizație, colectivitate), o problemă de rezolvat, soluția la respectiva problemă, care urmează a fi identificată și adoptată prin decizie, și activitatea prin care se realizează respectiva decizie. Se pot distinge cinci faze ale procesului decizional, dintre care primele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
problemă trebuie rezolvată. De modul în care este definită problema de rezolvat depinde întregul proces decizional. 2. Formularea soluțiilor alternative. Problemele au de regulă multe alte soluții posibile, unele mai bune, altele mai puțin bune. Pentru a alege o soluție, decidentul trebuie să exploreze posibilul său de acțiune și să identifice cât mai multe alternative. Uneori, el de-abia reușește să formuleze o soluție care pare să fie adecvată. Alteori, este capabil să formuleze mai multe soluții alternative între care trebuie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]