651 matches
-
astenie, iritabilitate, somnolență sau insomnie Sindrom pseudo chirurgical (mimează apendicita acută, colecistita) Perioada de stare (icterică) durează 13 săptămâni și se manifestă prin: Sindrom icteric insidios, instalat pe măsură ce simptomele de debut se atenuează, manifestat prin icter sclerotegumentar, urină hipercromă, scaune decolorate, uneori prurit Sindrom hepatosplenomegalic Sindrom dispeptic Sindrom nervos astenic Sindrom hemoragipar (epistaxis, gingivoragii, menometroragii) Persistența sau intensificarea sindromului dispeptic în perioada de stare anunță o evoluție severă. Perioada de declin se caracterizează prin remisiunea clinică și biologică a manifestărilor din
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
copilărie și moarte: Un tren expres de tinichea/ O gară mică de carton/ A ruginit de nostalgie/ Și-un călător liliputan/ În vagonaș a adormit/ Și calul blând de lemn vopsit/ Încet, în gândul lui nechează/ Și plânge-amar bufonul mut/ Decoloratul arlechin". Trecute prin oglindă, în "țara de carton și vată" în care teatrul înlocuiește viața, și păpușile mor, asemeni copiilor, iar spectacolul funerar, un joc mecanic al unor "ființe mici", anunță vag alienarea, dezarticularea și absurdul din teatrul de mai
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
calitate. Orzul infectat de acest virus manifestă dungi verzi-deschis pe frunzele tinere și dungi galbene pe frunzele bazale însă diminuarea înalțimii este mai puțin accentuată. Porumbul este sensibil la acest virus, la unele soiuri simptomele fiind sub forma unor pete decolorate, mozaic sau decolorări ale vârfului frunzelor. Plante gazdă. Virusul infectează: grâul, porumbul, orzul, secara, ovăzul, raigrasul, vițelarul, obsiga și unele leguminoase. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin acarieni (Aceria tulipae, A. tosichella și A. tritici) care pot lua virusul, dar nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înalțime redusă, prezintă o înflorire întârziată cu 1-4 zile iar în spice o parte din flori rămân sterile. Semințele care se formează au un procent de germinație redus cu 11-15 %, însă conțin virusul și din ele vor rezulta plantule debile, decolorate, ce vor pieri în timpul încolțirii și răsăririi. Plante gazdă. Virusul se găsește în natură pe orz, grâu și odos. Transmitere-răspândire. Virusul infectează embrionul și se transmite de la un an agricol la altul foarte ușor prin semințe. Transmiterea virusului de la plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
margini, răni mici, brune, lungi de unul sau mai mulți milimetri (fig. 22). În jurul țesuturilor afectate apare o zonă de decolorare ce formează inelele, caracteristice acestei boli bacteriene, lungi de 226 mm și late de 1-5 mm. Prin unirea zonelor decolorate pot să se formeze dungi galbene pe toată lungimea frunzei. Zonele aureolate devin brune și vor fi în faza finală bine delimitate de restul frunzei prin dungi fine brun-roșcate. Transmitere-răspândire. Bacteria iernează în sămânță și în resturile vegetale în care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zone mari din suprafața frunzelor. Înălțimea plantelor virotice este redusă cu 40 % iar producția scade cu 43-44 %. La sorg simptomele sunt asemănătoare, iar la unele soiuri striurile se colorează în roșu-ruginiu datorită arsurilor. Costreiul virozat are pe limbul frunzelor dungi decolorate, paralele cu nervurile, însoțite de înroșiri ușoare sau de arsuri. Plante gazdă. Virusul poate infecta porumbul, sorgul, iarba de Sudan, costreiul și numeroase alte specii de graminee. Transmitere-răspândire.În natură virusul se răspândește prin afidele care iau virusul în 1-2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spongioase, sfărâmicioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inferioară apar alte grupuri de spori ca niște mici cupe. În lunile iunie-iulie apar pe frunze pete gălbui, pe care se observă puncte brun-roșcate, prăfoase, cu spori de vară. În luna august, pe frunze apar puncte negre, înconjurate de zone decolorate, prăfoase, cu spori de rezistență, foarte numeroași, care duc la uscarea rapidă a tuturor frunzelor (fig. 38). În cazul unor infecții puternice, la soiurile sensibile, se pot observa grupuri de spori de vară, dar și de rezistență, chiar pe păstăi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantele au vârfurile turtite, înălțime redusă, nu formează păstăi și au frunze cu marginile răsucite spre partea superioară; năutul, la care plantele suferă de piticire și decolorare; lupin, mazăre și latir, a căror plante atacate sunt mici, cu frunze încrețite, decolorate și fără păstăi. Virusul a mai fost semnalat la soia, lucernă și trifoi. Prevenire și combatere. Prevenirea atacului la culturile de mazăre se poate realiza prin izolări spațiale, față de celelalte specii de plante din cercul de gazde ale virusului. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umed și în perioadele cu precipitații bogate. În țara noastră cea mai mare frecvență a atacului (40 %) s-a înregistrat în județul Hunedoara (Tatiana Seșan, 1980). Simptome. Frunzele, tulpinile și păstăile infectate prezintă pete mici de 1-2 mm, la început decolorate, apoi brune cu margini mai puțin delimitate sau precis delimitate (fig. 41). Zonele centrale uscate ale petelor cu timpul devin cenușii și prezintă mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte păgubitor, deoarece în dreptul petelor lungi de 1 cm, țesuturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Australia, dar s-a extins și în alte continente, fiind prezentă pe bobul cultivat în Europa și la noi (I. Pop, 1975). Simptome. Boala se observă ușor, datorită îngustării și deformării frunzelor pe care apar zone verzi, închise pe fond decolorat sau inele de decolorare difuze. Creșterea plantelor este stopată și în momentul când infecția devine totală, planta se ofilește și se usucă. Transmitere-răspândire Transmiterea virusului este asigurată în natură de afide. Virusul nu se transmite prin sămânță, infecțiile primare realizându
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
C. Raicu și E. Baniță, 1965), în funcție de condițiile climatice. Simptome. Primele simptome se observă la plantele tinere, ce apar din semințele infectate. Aceste plante rămân pitice (moșnegi), au înălțimea de cel mult 25 30 cm, cu internodii scurte, frunze mici, decolorate, încrețite și prezintă rădăcini slab dezvoltate (fig. 65). Aceste plante au pe fața superioară a frunzelor, zone mari galbene, în dreptul cărora pe fața inferioară începând de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâslă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de decolorare, apoi acestea se măresc, devin brune, iar țesuturile pălăriilor putrezesc umed și între rândurile de semințe apare un mucegai alb care prin uscare va forma scleroți în formă de rețea (fig. 68). Semințele de pe pălăriile infectate au coaja decolorată, pătată, lipsită de luciu, se crapă foarte ușor, iar miezul este brun, acoperit de miceliu și cu un gust rânced. Aceste semințe au capacitatea germinativă scăzută. După căderea semintelor și a lăcașelor lor, din fosta pălărie rămân doar fasciculele de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube mari. Simptome. Pe frunzele plantelor atacate, apar pete fără un contur precis, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf cenușiu-plumburiu. Plantele rămân slab dezvoltate, cu un frunziș decolorat, care va cădea înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență, care în primăvara următoare, vor da naștere la spori, din care apar micelii, ce vor da primele infecții. Infecțiile produse mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
americană este astăzi răspândită și în Europa fiind cunoscută sub numele de "mozaicul nervurian" sau "necroza nervurilor ardeiului". Simptome. Frunzele tinere de la plantele infectate cu acest virus prezintă pete de decolorare, de dimensiuni reduse, care se pot uni, formând zone decolorate ce se extind de la vârful frunzei spre bază. În final frunza se îngălbenește rămânând numai zone verzi paralele cu nervurile. La soiurile mai sensibile apare gofrarea limbului frunzelor, deformarea lui, răsucirea în formă de cornet și chiar desfrunzirea înainte de vreme
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
simptome de mozaic foliar, gofrarea frunzelor și fructe puține dar, fără simptome. Infectarea timpurie a plantelor produce o slabă dezvoltare a lăstarilor fructiferi, apariția de flori și fructe aglomerate în rozete și o îngălbenire generală a plantei. Uneori apar pete decolorate,stelate și chiar fructele pot fi pătate și deformate (fig. 113). Transmitere-răspâdire. Transmiterea virusului de la un an la altul se poate face prin sol sau prin sămânță. Transmiterea de la plantă la plantă are loc prin contactul direct între plante. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
secetos, are loc prin putrezirea uscată a zonelor afectate și uscarea măduvei coceanului. Dacă vremea este ploioasă, boala evoluează rapid și pe țesuturile putrezite umed, se fixează și alte ciuperci. La hibrizii rezistenți, în urma infecțiilor, se observă numai mici pete decolorate și răni brunificate. Varza, chiar cu frunze infectate parțial, învelește și în interiorul căpățânii apar frunze brune, putrezite umed, cu miros neplăcut, iar în timpul păstrării acestea se strică. Dacă se secționează coceanul, se observă brunificarea, înnegrirea vaselor conducătoare din care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor produce plante cu frunze decolorate, cu margini crestate, neuniforme. Transmitere-răspândire. Cercul de plante gazdă al virusului cuprinde legume ca: mazărea, spanacul dar și plante ca: sofrănelul, loboda latir, nalbă, pălămidă, cruciulița, rocoțea. În natură virusul se transmite prin afidele. De la un an la altul, virusul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
județul Iași, în anul 1982, iar ulterior și în alte podgorii din țară. Simptome. Butucii atacați prezintă creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate sau ușor răsucite, decolorate iar în cazul unui atac avansat apar arsuri pe marginea frunzelor (I. Mirică și col., 1989). Inflorescențele se dezvoltă normal până la înflorire, iar uneori după ce au legat, florile avortează. Strugurii formați prezintă adesea fenomene de meiere și mărgeluire, dezvoltându-se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pătrunderii aerului în spațiile dintre celulele scoarței afectate, ce prezintă un început de descompunere. Frunzele pot fi atacate la nivelul cozilor sau al nervurilor principale și prezintă răni negricioase, asemănătoare celor de pe lăstari, sunt mai mici, de culoare verde-gălbuie sau decolorate, cu pete circulare sau neregulate de la 23 mm până la 1 cm în diametru, brun-negricioase în centru. Frunzele atacate se răsucesc de-a lungul nervurilor iar petele brune pot fi observate uneori și de-a lungul nervurilor secundare. Frunzele puternic atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poate fi semnalată pe diferite specii ale genului Dianthus, cele mai sensibile fiind garofițele și garoafele. Simptome. Pe frunzele tinere și uneori pe tulpini, se observă pete de decolorare neregulate ca formă, sau dungi de decolorare paralele cu nervurile. Zonele decolorate alternează cu porțiuni de culoare verde închis, dând aspectul de mozaicare. În scurt timp porțiunile decolorate se brunifică și planta, care prezintă internodii scurte, nu înflorește și se usucă. Transmitere-răspândire. Transmiterea de la o plantă la alta se face prin, nematozi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Pe frunzele tinere și uneori pe tulpini, se observă pete de decolorare neregulate ca formă, sau dungi de decolorare paralele cu nervurile. Zonele decolorate alternează cu porțiuni de culoare verde închis, dând aspectul de mozaicare. În scurt timp porțiunile decolorate se brunifică și planta, care prezintă internodii scurte, nu înflorește și se usucă. Transmitere-răspândire. Transmiterea de la o plantă la alta se face prin, nematozi, unelte de tăiat, iar de la un an la altul prin butași și rădăcini. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în sol este asigurată de nematozi, iar de la plantă la plantă, prin contact în timpul lucrărilor de îngrijire și recoltare. Prevenire și combatere. Plantarea se va face numai cu butași sănătoși, recoltați din plantațiile mamă verificate cu atenție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Pe frunze apar pete inelare sau striuri de culoare galbenă ce dau aspectul de mozaic în contrast cu zonele verzi ale frunzei. Zonele decolorate cu timpul se înroșesc, apoi devin brune și se usucă. Pe unele frunze pot fi semnalate desene decolorate, variate, ca “frunza de stejar” sau poate fi observată o brunificare a nervurilor. La ochiul boului, în afară de mozaicarea frunzelor apare o scurtare a internodurilor ceea ce dă simptomul de piticire, însoțit de deformare apetalelor. La nemțișor, pe frunze, apar benzi decolorate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decolorate, variate, ca “frunza de stejar” sau poate fi observată o brunificare a nervurilor. La ochiul boului, în afară de mozaicarea frunzelor apare o scurtare a internodurilor ceea ce dă simptomul de piticire, însoțit de deformare apetalelor. La nemțișor, pe frunze, apar benzi decolorate paralele cu nervurile și decolorări ale marginilor. Inflorescențele au florile foarte apropiate cu aspect de “mături de vrăjitoare”. La petunii, frunzele plantelor virozate apar gofrate din cauza creșterii încetinite a zonelor mozaicate, zone pe care apar în scurt timp pete de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]