1,050 matches
-
procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material pentru ca spectatorul să poată presupune că acest eveniment important a avut loc. Astfel de ipoteze și deducții intervin în The Wizard of Oz atunci când narațiunea este ambiguă sau implică elemente de mister care sunt procesate aproape automat pe baza schemelor cognitive. Jason Mittell arată, de asemenea, că primul episod din Lost ilustrează maniera specifică în care procesele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material pentru ca spectatorul să poată presupune că acest eveniment important a avut loc. Astfel de ipoteze și deducții intervin în The Wizard of Oz atunci când narațiunea este ambiguă sau implică elemente de mister care sunt procesate aproape automat pe baza schemelor cognitive. Jason Mittell arată, de asemenea, că primul episod din Lost ilustrează maniera specifică în care procesele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material pentru ca spectatorul să poată presupune că acest eveniment important a avut loc. Astfel de ipoteze și deducții intervin în The Wizard of Oz atunci când narațiunea este ambiguă sau implică elemente de mister care sunt procesate aproape automat pe baza schemelor cognitive. Jason Mittell arată, de asemenea, că primul episod din Lost ilustrează maniera specifică în care procesele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de predare ce constă în prezentarea de către profesor a unor cunoștințe noi, pe cale orală, în structuri bine închegate, ceea ce garantează o eficiență sporită, prin transmiterea unui volum mare de informații într-o unitate de timp determinată. În funcție de natura și amploarea deducțiilor și argumentelor desfășurate, de stilul discursiv și de corectitudinea limbajului folosit, expunerea cunoaște mai multe variante: povestirea, prelegerea, descrierea, argumentarea, expunerea cu oponent. Fericitul Augustin este primul pedagog care dă cuvântului narratio - „povestire” un sens metodic: „Povestirea este completă atunci când
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lucrarea se conturează ca o lecție în care dialogul viu dintre profesor și discipol, cu întrebări derutante, argumente și contraargumente, reducere la absurd, citate și exemple, cu apel la maieutică și îndemn la autoreflexie, cu pauze în care se rezumă deducții parțiale, este urmat de o expunere în care se precizează concluziile și se fac recomandări pentru atingerea țelului propus. Exemplificăm prin următoarele citate: „Ce crezi că vrem să facem când vorbim? Este limpede că, vorbind, urmărim să învățăm pe cineva
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
subiectul lecturii; întrebări care verifică vocabularul /solicit cunoașterea vocabularului, secvență foarte importantă care determină înțelegerea a ceea ce se citește; întrebări care verifică reținerea informațiilor din text: idei principale, enunțuri cheie, detalii care determină construirea sensului textului; întrebări care solicită formulare deducțiilor logice pentru acel(e) segment(e) unde ideile nu sunt explicite în text. Momente de introducere a competențelor specifice prin lectura geografică? Prin lectura obligatorie la ciclul secundar inferior (gimnaziu) se verifică sensul și înțelegerea unui text parcurs atingând o
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
identificare, echivalență, calificare, discriminare etc.) și prin coeziune sintactică, realizată prin dispunerea logică a ideilor, prin reluarea termenilor tematici și prin utilizarea unor proforme/deictice; - sunt utilizate strategii și tehnici informative: demonstrația, explicația, exemplificarea, respectiv enunțarea, explicarea, acumularea/progresia, compararea, deducția, reluarea. 2.3.2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor raționamente și a unor ilustrări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în anul 1 d.Hr. Fixarea datei nașterii Mântuitorului la anul 754 al Romei constituie o eroare a calculului dionisian de cel puțin 5 sau 6 ani. Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat mai înainte și aceasta o știm din deducțiile în legătură cu moartea lui Irod. Iosif Flaviu precizează că regele iudeu a murit după 37 de ani de la primirea decretului Senatului roman de împuternicire a sa. O astfel de dată începe la 714. În raport cu moartea lui Irod și cu uciderea pruncilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
schimbare poporanistă în Rusia, pe urmele curentului narodnicist, pe care l-a dezvoltat într-o teorie personală, în remarcabilul studiu publicat în Viața românească, imediat după eșecul mișcării revoluționare din 1905: Social-democratism sau poporanism?176 În logica momentului istoric, exercițiul deducției lui Stere suna așa: dacă țarul Nicolae și-ar fi făcut intrarea triumfală în Berlin, revoluția din Rusia nu s-ar mai fi produs, iar Basarabia ar fi rămas definitiv în imperiu: "Ceea ce însă ar avea de rezultat fatal nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de a indica limitele discuției teoretice. Deoarece însă ceea ce aparține discuției teoretice 132 GÂNDITORUL SINGURATIC este ceea ce se poate spune în genere prin limbaj, cercetarea acestei limite este «cercetarea» logicii limbajului, care arată «logica lumii». Concluzia: ceea ce intenționează să realizeze deducția transcendentală a lui Kant va fi realizat prin analiza logică a limbajului.“17 Folosind instrumentele analizei logice a limbajului, Wittgenstein ar fi realizat programul lui Kant: identificarea condițiilor posibilității experienței în genere. Pe altă cale și cu alte mijloace, el
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sprijină pe o metafizică fundamentală, care nu este o extindere a științei.“19 Ca și Kant, în prima sa Critică, Wittgenstein cercetează fundamentele cunoașterii bazate pe experiență. TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 133 Ceea ce se urmărește în Tractatus este „o deducție a priori a structurii esențiale a cunoașterii empirice, în stilul lui Kant“20. Și alți comentatori au afirmat că gândirea Tractatus-ului este de inspirație kantiană, iar nu empiristă, cum este cea a lui Russell. Problematica kantiană apare în lucrarea lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
intuițiilor, deși în legătură cu acestea nu există o manieră unanim acceptată în conceperea lor. În prin-cipiu însă, intuițiile sînt forme nemijlocite ale cunoașterii, spre deosebire de cunoașterea logică mijlocită. Potrivit filozofilor raționaliști, intuiția este chiar o cunoaștere nemijlocită a adevărurilor de la care pleacă deducțiile (Descartes, Spinoza) sau o "formă a priori a sensibilității" (Kant), încît atribuirea unui nume nu ridică probleme (egalitate, infinit, spațiu etc.), deoarece intuițiile se structurează ca entități mintale operaționale pentru palierul rațional. Aceste probleme care privesc statutul semnului lingvistic (cuvîntului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nivel, particularitățile cuvintelor se pot manifesta și în alt mod decît realizarea structurilor propoziționale prin compatibilitățile și atracțiile semnificative ale cuvintelor apaținînd diferitelor clase morfologice (părți de vorbire). Deseori s-au făcut aprecieri de către exegeți care remarcau faptul că anumite deducții din filozofia lui Platon sau tranzițiile operate în filozofia lui Hegel se bazează uneori pe înrudirile radicale ale cuvintelor ce semnifică diferite noțiuni în limbile greacă și germană. Observarea acestor fapte a condus pe unii interpreți la concluzia unei mari
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a reprezenta generalul, de a se prezenta ca o proiecție a generalului prin individual. Din acest punct de vedere, situația ar fi în totală contradicție cu ceea ce stipulează logica generală ca principii definitorii și stabile pentru metodologia cunoașterii −inducția și deducția− și s-ar putea presupune că, în cazul filozofiei și al poeziei, funcționează un principiu special care permite intuirea generalului și a universalului prin individual. Că nu este nevoie de admiterea unui astfel de principiu exceptiv este demonstrabil însă pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau esența valorii, afirmînd că ecuațiile economico-matematice surprind relații "obiective" între cantități și nu relații între concepte. Ipotezele adoptate pentru a-și dezvolta teoria sa matematică asupra econo miei au fost alese nu funcție de valoarea lor intrinsecă, ci pentru că permit deducții prin care s-ar putea demonstra că ele sunt în acord cu faptele. În opinia mea, teoria lui Pareto este departe de a fi în acord cu faptele. Apoi, o știință nu poate fi definită decît în parte prin metoda
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
se petrece ca și cum francezii ar gândi: „Nu e niciun fel de rușine să te declari fericit atunci când vezi atâtea nenorociri (care te ocolesc)”. De unde deducem că răspunsul indivizilor nu este atât expresia unei experiențe intime trăite, cât un fel de deducție rezonabilă plecând de la cunoștințele lor de semnalizatori ai lucrurilor care nu-s cum trebuie. Trebuie să recunoaștem aici mai curând un determinism ideologic mecanicist decât o manifestare a individualismului informat și reflexiv. Dacă oamenii se declară fericiți, aceasta ține în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
contabilității creative; tensionarea problemelor pentru a găsi idei și soluții noi cu privire la costul activelor și datoriilor, instrumentelor financiare de capitaluri proprii, veniturilor și cheltuielilor, pentru a dezvălui poziția financiară și performanța între prinderii; invocarea de fiecare dată a observației, analogiei, deducției, inducției și generalizării pentru rezolvarea problemelor propuse; prezentarea reflecțiilor critice pentru a tensiona problemele abordate; dialogul modern și comparat al conceptelor, modelelor, metodelor, practicilor și politicilor de contabilitate creativă; folosirea de titluri care provoacă reflecție, controversă și interes științific; din
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
toate, sunt împopoțonați cu o gândire magică, taumaturgică, mitologică, aburită și cu ceva religios, cu legende, care mai e și poetică pe deasupra - ah! deja afurisitul defect al expresiei elegante preferate expunerii obscure și muncite! Înaintea rațiunii rezonabile și raționante, înaintea deducției, a eristicii, a dialecticii, a dialogului și a retoricii nu exista, bineînțeles, decât discursul vrăjitorilor, al magilor, al poeților, al preoților - într-un cuvânt, un discurs de minori și de copii fascinați de povești... Or, înainte de Socrate se gândea. Și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Astfel, într-o zi fastă, el își demonstrează capacitatea de a aduna o avere considerabilă speculând prețul grâului - după care renunță la profit, mulțumindu-se să se laude cu metodele de reflecție care, printr-o bună folosință a rațiunii, a deducției, a supozițiilor și a altor operații filosofice, i-au permis înfăptuirea acestei minuni în fața căreia toți se prosternează... Gusturile sale îl predispuneau mai curând la viața solitară și meditativă. În fundul grădinii, el își amenajase o bojdeucă în care se închidea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fecioară (care nu rămâne multă vreme așa) explicând în ce fel simulacrele virginității, în contradicție cu cele ale inițierii sexuale, îi permit lui Democrit să strălucească printr-o vorbă de duh și să practice faimoasele sale predicții - în realitate, niște deducții obținute în mod cauzal, rațional și clasic -, validând astfel ipotezele sale filosofice serioase. Povestind aventurile simulacrului într-un mod ludic - și chiar hedonist! -, filosoful își adaptează învățătura la diferiți auditori. Iată din ce motive, orbindu-se, bătrânul practică o înțelepciune
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
simplu și clar, în alb și negru, el reduce complexitatea și diversitatea la două unități opuse identificabile în mod precis, suprimă detaliul, finețea și subtilitatea în favoarea artileriei grele: nu concepte, idei, demonstrații ample sau profunde, nu înlănțuiri metodice, logice, nu deducții, ci o opoziție între două teze ușor de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El expune, opune, povestește
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
generație și să preferăm efortul filosofic, să refuzăm părerile și să optăm pentru investigație. Să ne folosim de simțuri, desigur, să nu uităm că orice cunoaștere le implică, evident, dar să nu ne mulțumim cu asta și să adăugăm capacitățile deducției, rațiunii și reflecției. Să plecăm de la ceea ce ne învață văzul, auzul, mirosul, pipăitul, gustul, da, dar pentru a ajunge la certitudini prin intermediul unei operații intelectuale deductive. Plecând de la firele de praf care dansează într-o rază de lumină, abderitanii au
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
premise ale Torei.) Însă gnosticii nu stabilesc o veritabilă tradiție, bazată pe o continuitate hermeneutică, În măsura În care pot fi definiți prin „invarianți”. De fapt, orice definire a gnosticismului prin invarianți nu poate fi decît eronată, din moment ce se Întemeiază doar pe o deducție incompletă, pe care o contrazic Întregi sectoare de date aflate În posesia noastră. Astfel, nu toți gnosticii au fost și anticosmici, encratici sau docetiști; nu credeau cu toții În Demiurgul acestei lumi și nici că lumea este rea În esență, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
consecutivă în A sosit la 4 și va pleca mai departe la 6. Toate aceste enunțuri, în care ceea ce se spune literal este mai puțin decât ceea ce se implică, sunt înțelese de interlocutor pe baza unor mecanisme inferențiale, a unor deducții în care sensul literal este interpretat prin raportare directă și imediată la contextul de comunicare. Pentru a-și atinge scopul comunicativ, vorbitorul are posibilitatea de a alege una sau alta dintre strategiile comunicative pe care limba și cultura sa i
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]