1,049 matches
-
sau de confuzie în raport cu elementul respectiv. V. anaforă, coreferință, definiție, reformulare. DUBOIS 973; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PARALOGISM. Aristotel a constatat că, uneori, argumentarea poate avea aparența unui silogism bine alcătuit, dar, deși premisele sînt adevărate, modul de deducție fiind incorect, concluzia era non-validă, încît aparentul silogism era de fapt un paralogism. Situația se datorează, de cele mai multe ori, folosirii improprii a mijloacelor limbii, încît studiul paralogismelor a orientat atenția asupra cunoașterii și definirii semnificațiilor cuvintelor. Nu toate paralogismele sînt
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și a celor rezultate prin raționare și în ceea ce privește semnificațiile cuvintelor cu care se constriesc enunțurile și în ceea ce privește relaționarea lor din punctul de vedere al coerenței discursive. În consecință, evitarea paralogismelor presupune o reflecție asupra mijloacelor și normelor argumentative. V. argumentare, deducție, raționament, silogism, sofism. D. FILOZ. 1978; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO PARANTEZĂ. Ca semn de punctuație, paranteza (denumită uneori cu forma de plural) introduce și delimitează un element incident (un adaos sau o explicație) într-un text, fiind alcătuite, de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o determinare (parțială) prin completări atașate cuvîntului deictic se realizează o referință deictică. Există și o referință demonstrativă, atunci cînd termenii referențiali nu sînt specifici și nu au autonomie referențială (fiindcă au slabă saturație semantică). V. actualizare, anaforă, cataforă, coreferință, deducție, denominație, discurs, inducție, nume, semn, semnificație. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004; ESCANDELL VIDAL 2004. IO REFORMULARE (argumentativă). Caracterul segmentelor enunțiative care participă prin reformulare la construirea argumentelor orientate către anumite concluzii este legat, aproape
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cele trei propoziții care alcătuiesc silogismul sînt formate din subiect și din predicat (cu sau fără negație), termenul subiect al concluziei putînd fi luat în cantități diferite (toți, unii, nici un). Medierea printr-un termen mediu reprezintă trăsătura de bază a deducției și, de aceea, silogismul este considerat o operație logică fundamentală. Concluzia silogismului este cu certitudine adevărată dacă premisele sînt adevărate (aceasta fiind o condiție materială) și dacă sînt respectate rigorile de structurare atunci cînd este formulată (o condiție formală). De
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se impune, În adevăr, În studiul funcțiunilor elementare (percepție, motricitate etc.) de care depinde inteligența, la Începuturile sale. Dar nu vedem În nici un chip ca neurologia să poată explica de ce 2 și cu 2 fac 4, și nici de ce legile deducției se impun spiritului nostru cu necesitate. De aici, a doua tendință, care constă În a considera ca ireductibile raporturile logice și matematice și În a reduce, la analiza acestora, analiza funcțiunilor intelectuale superioare. Numai că problema este de a ști
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a presupus că orice propoziție este fie adevărată, fie falsă. Odată acceptată presupunerea aceasta, au stabilit că este posibil să deduci propoziții adevărate din alte propoziții adevărate. Din păcate, acest gen de logică este complet inaplicabil atunci când avem de făcut deducții asupra Întregului Univers. Logica clasică pretinde că orice propoziție să fie ori adevărată, ori falsă. Logica clasică nu este deci o descriere a felului În care judecăm. Logica clasică ar putea fi aplicată doar de cineva din afara sistemului (universului), de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
prevedea sau prezice evenimentele viitoare. Ulterior, psihologii au lărgit acest concept, definind percepția subliminală drept percepția stimulilor pe care nu-i detectăm În mod conștient Într-o anumită ocazie, deși În alte situații am fi avut posibilitatea conștientizării lor. Predicția - deducțiile ce se fac pe baza ipotezelor formulate. Proces psihic (p.p.) concept care denumește o succesiune de faze În funcționarea psihicului; orice p.p. constituie un subsistem de activitate informațională care este dotat cu autoreglaj. Procese psihice și mentale Procesele necesare punerii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ne determină să le situăm în anii 529-543. În această perioadă sunt atestate diverse personaje cu acest nume, din care patru corespund cu autorul acestor tratate, așa cum rezultă din studiul fundamental al lui F. Loofs din 1887. Astăzi însă, aceste deducții sunt admise doar parțial. Sigură este, în orice caz, identificarea autorului în persoana lui Leontie din Bizanț, menționat de Chiril din Scitopolis (Viața Sfântului Saba 72; Viața lui Chiriac 13): un călugăr pe nume Leontie, originar din Bizanț, îl însoțește
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
naționalismului, este o forță patologică, demodată, din fericire în declin, care, între timp, este ținută în frîu de către observatorii și cetățenii care se dedică însușirii mai multor limbi și traiului în mai multe culturi diferite. Această relație nu justifică nici deducția tragică precum că proiectul democratic este oarecum cauza de bază a naționalismului și că, așadar, dominația naționalismului poate fi sfărîmată doar prin abandonarea democrației. Interpretările moniste ale naționalismului (ca și ale oricăror alte fenomene examinate de științele umaniste) sînt inadecvate
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Pericle. Democrit (460-370 î.e.n.), fondatorul atomismului, este discipolul lui Leucip. Dezvoltă și sistematizează teoria atomistă, apărută în opoziție cu Școala Eleată, pentru care universul era gândit ca o unitate imuabilă, lipsită de dinamism, care nu poate fi cunoscută decât prin deducții logice, "golurile" lipsite de materie fiind o ficțiune, deoarece natura nu permite să consideri că "nimicul", este "ceva". Democrit emite concepția atomistă a naturii, întregul ei spațiu fiind un recipient de atomi mobili și staționari, permițând pe alocuri golul, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
unul dintre cei trei părinți ai geometriei eleniste, alături de Arhimede și Apollonius. Realizează un sistem riguros logic al geometriei în trei dimensiuni, rămas posterității prin cartea sa Elementele. El definește noțiunile de axiome și teoreme matematice pornind de la postularea unor deducții logice, realizând o vastă sinteză a matematicii de până atunci, de o perfectă claritate a expunerii. Stabilește baza teoriei numerelor și faptul că cea mai scurtă distanță dintre două puncte este o linie dreaptă, că în orice triunghi suma unghiurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fi conform cu realitatea și astfel "toate datele științifice despre lucruri corporale, fizice și astronomice sunt îndoielnice" și, în concluzie, singurul lucru neîndoielnic este principiul metafizic al gândirii, Cogito, și numai prin el putem deduce anumite adevăruri. Prin această metodă a deducției filosofice se poate ajunge la anumite axiome, cum este de fapt însuși Cogito. Contrar tezei "deducției" carteziene, Bacon preconizează "inducția", în care primează particularitățile lucrurilor, sau empiricul, prin care se ajunge la concluzia esenței. Bacon se îndoiește de abilitatea minții
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și, în concluzie, singurul lucru neîndoielnic este principiul metafizic al gândirii, Cogito, și numai prin el putem deduce anumite adevăruri. Prin această metodă a deducției filosofice se poate ajunge la anumite axiome, cum este de fapt însuși Cogito. Contrar tezei "deducției" carteziene, Bacon preconizează "inducția", în care primează particularitățile lucrurilor, sau empiricul, prin care se ajunge la concluzia esenței. Bacon se îndoiește de abilitatea minții, Cogito, de a deduce adevăruri universale. El scrie în Novum organum: "Omul este servitorul și interpretul
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de la origini până în zilele noastre, pref. Silvian Iosifescu, București, 1961; Silvio Micheli, „Artiglio” a mărturisit, pref. Al. Oprea, București, 1963; Alberto Moravia, Automatul, pref. trad., București, 1965; Tudor Arghezi, Animaux, petits et grands, București, 1968; Agatha Christie, Cinci purceluși. Triumful deducției lui Poirot, București, 1968; Natalia Ginzburg, Săgetătorul, București, 1968 (în colaborare cu Ideea Andreșoiu Comozzi); Georges Michel, Timidele aventuri ale unui spălător de geamuri, pref. trad., București, 1970; Ponson du Terrail, Rocambole. Dramele Parisului, Iași, 1970; I. L. Caragiale, Abou-Hassan, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
dimensiunile timpului fabulei. Dacă nu se spune nimic, nu putem ști ce ar fi trebuit spus. Tot ceea ce putem face, cîteodată, este să deducem logic, pe baza anumitor informații, că ceva a fost omis. Să observam că acest tip de deducție se bazează pe citirea realistă, care poate fi predominantă, dar nu totdeauna semnificativă. Ceea ce a fost omis conținutul elipsei nu-i nevoie să fie lipsit de importanță; din contră, evenimentul despre care nu se spune nimic putea fi atît de
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
susținerea argumentului său sistemic, deși Wendt afirmă că interesul lui nu a fost să ofere o teorie a identității, ci să construiască o teorie socială a politicii internaționale în contrapartidă la teoria politicii internaționale a lui Kenneth Waltz, prin deconstruirea deducției politicii de putere din condiția anarhică a sistemului internațional. Anarhia poate genera politici de putere competitive sau un sistem de auto-ajutorare, dar, la fel de bine, poate să genereze un sistem de cooprerare. Anarhia', în sloganul lui Wendt, 'este ceea ce vor statele
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
stat de a se proteja față de amenințările generate de celelalte state. În schimb, Wendt delegitimează această idee prezentând politica mondială ca un domeniu al socialului a cărui caracteristici sunt determinate prin comunicarea și interacțiunea unităților sale. Wendt a susținut că deducția politicii de putere din condiția anarhică este greșită. Anarhia poate genera insecuritate și un sistem de auto-ajutorare, dar, la fel de bine poate să nu le genereze. Prin urmare, ceea ce contează este construcția identităților și în ce măsură ego se identifică cu alter. Afirmând
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
învățământ formativ. Realizarea funcției formative a învățământului înseamnă deci a exersa la elevi capacitățile intelectuale, afective și volitive. Învățământul formativ are în vedere realizarea următoarelor obiective: * dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor, ceea ce presupune a exersa operațiile gândirii (analiză, sinteza, inducția , deducția, generalizarea) și apoi o specializare a lor; * înarmarea elevilor cu metodele de învățare, adică a-i învăța pe elevi cum să învețe; * dezvoltarea motivației interne, ceea ce înseamnă a-i determina pe elevi să studieze pentru propria lor formare și de
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
sistem de noțiuni, priceperi și deprinderi, necesare pentru activitatea practică, își formează o concepție științifică despre lume și în același timp deprinderi de muncă. Făcând treceri de la particular la general, de la noțiuni mai generale și invers, cu ajutorul inducției și al deducției dezvoltăm gândirea elevilor în timpul învățării geografiei. Formându-le deprinderea să privească fenomenele naturii și societății în continuă dezvoltare și transformare, să pătrundă în legăturile lor interne, să sesizeze interdependența lor, îi învâțăm pe elevi să gândească gepgrafic. În acest sens
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
scenă situații existențiale specifice omului, recunoscând că diferitele modalități de manifestare a socialului sunt astfel de situații 356; pe de altă parte, din perspectivă analitică se argumentează demonstrativ, plecând de la axiome și postulate pentru a ajunge, în urma unui lanț de deducții, la teorii. Cu privire la acest ultim tip de abordare, trebuie spus că anumiți reprezentanți ai filosofiei contemporane neagă relevanța logică a ideilor filosofice pentru teoriile politice 357, considerând că, "dacă vocabularul politic a fost temeinic purificat și dacă faptele au fost
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
411 Cf. Adrian-Paul Iliescu, op. cit, pp. 84-85, unde autorul descrie caracteristicile fiecăruia dintre aceste modele, după cum urmează: "Modelul intelectualist are în vedere adecvarea manifestărilor umane la cerințe ale rațiunii, la principii sau concluzii stabilite de intelect prin raționament și deducție. Modelul coerentist are în vedere adecvarea reciprocă a opțiunilor și acțiunilor unui om, "potrivirea" lor una la alta sau, altfel spus, adecvarea manifestărilor în raport cu principiul necontradicției. Modelul empirist are, evident, în vedere adecvarea opiniilor și conduitelor la experiență, în timp ce modelul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ne ajută destul de puțin cînd e vorba să îl analizăm pe personajul în cauză. Faptul esențial, în pofida nevoii de revizuire și amendamente - pe măsura înaintării în lectură, evaluările noastre probabilistice se cer retușate - este că ne asumăm acest gen de deducție, pe seama unor date textuale destul de firave, și atunci cînd vizăm înțelegerea personajelor. 4.4. Caracterologie pe baza unor trăsături distincte Armonizarea interactivă a faptelor și ideologiei textuale cu faptele și ideologia extratextuală pe care am schițat-o mai sus este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
auto- și ale modului lor de viață. În anumite texte - iarăși, în caz că nu există motive întemeiate ca lucrurile să se petreacă altfel - ne așteptăm ca anumiți spioni și fermieri să corespundă în linii mari stereotipelor noastre. Din analiza anterioară a deducției, bazată pe cunoașterea empirică dar stereotipă, și pe familiaritatea și predictabilitatea personajelor și a comportamentului lor s-ar putea desprinde cu ușurință o falsă impresie. Se poate deduce că personajele sînt simple îmbinări de tehnici, imagini artificiale ale căror proprietăți
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Specific revizuirilor, adesea necesare în reconstituirea personajelor și a spațiului, acum - în lumina referirii la samsarul de cereale de la parter - trebuie să renunțăm la supoziția că biroul de la parter era locul de muncă al d-relor Morkan. Cu toate acestea, alte deducții se confirmă: Julia încărunțise aproape de tot, iar Kate era prea firavă pentru a ieși din casă. Totuși, ele sînt mobile, independente, respectînd anumite standarde: văzute din perspectiva focalizatoare a lui Lily, ele mănîncă "din toate cele ce era mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prin Vorbirea Directă decît VD l-ar putea îndemna pe cititor să deducă o implicatură naratorială vizînd comentariul sau critica; în același timp, recursul la o mai amplă prezentare prin gîndire directă decît GI poate invita, la fel, la diverse deducții în registru naratorial, cum ar fi empatia, o „intrare” în spațiul mental intim al personajului, care este fundamentată pe ideea că narațiunea se comportă astfel fără nici o intenție de a controla sau de a manipula lumea interioară, ci pur și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]