759 matches
-
specifice fiecărei discipline are rolul de a deschide calea centrării pe calitate și nu doar pe cantitate. De aceea se acordă o importanță deosebită dezvoltării capacităților intelectuale (observarea, capacitatea de a opera cu informațiile însușite, analiza, sinteza, raționamentul inductiv și deductiv) și a capacităților de autoinstruire, dar și educării atitudinilor elevilor, a conduitelor acestora. Este motivul pentru care în proiectarea probelor de evaluare trebuie avute în vedere și bine definite obiectivele de referință, competențele și conținuturile pe baza cărora vor fi
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
interpretării Desigur, procesul de prelucrare a datelor este predominant unul de natură cantitativă. Dar acesta recurge cel mai adesea și la metodologii de natură logică, fiind și mai firească trecerea către interpretare. Cercetătorul recurge la analiză și sinteză, raționamente inductive, deductive sau analogice, la metoda concordanței și a diferenței, la metoda variațiilor concomitente sau la metoda reziduurilor 1. Aceste 1.Pentru detalii privind utilizarea acestor metode în cercetarea educației, vezi Holban, 1978, ultimul capitol. Abordarea mai generală a chestiunii în tratatele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în sus al interpretării, de la colecția de fapte către întreg, precum și unul în jos, de la întreg către faptul izolat semnificativ. Ca tip de demers logic, primul drum urmează căile raționamentului inductiv, pe cînd al doilea se supune mai ales celui deductiv. Drumul în sus al interpretării Multitudinea faptelor acumulate de o cercetare nu înseamnă nimic prin ele însele în explicarea unui fenomen psihosocial sau cultural. Ele trebuie mai întîi verificate și prelucrate, operații despre care am vorbit anterior. Dar o cunoaștere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
seamă de disponibilitățile conectorilor de a se substitui reciproc în contexte lingvistice determinate, precum și de efectele semantice și pragmatice ale acestor substituții. Ar fi neeconomic (și nepotrivit cu scopul lucrării) să încercăm a construi o atare scală maximal, pe baze deductive; ne vom limita la tentativa de a explica, în cheie scalară, substituțiile discursive efectiv reperate, cu prezență masivă în materialul studiat. 4.4.1. Din punct de vedere logico-semantic, doi conectori pot fi echivalenți (impun același tip de relaționare a
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
abstract, de la particular la general, de la inferior la superior. Exemplu: precizați care dintre perechile de reactanți de mai jos reacționează și ce concluzie puteți trage? Fiecare metal poate substitui din compuși metalele situate după el în seria activității chimice: - descoperire deductivă - când în procesul de învățare, elevul pleacă de la cazuri generale însușite anterior, pentru a ajunge , prin diferite judecăți , la judecăți particulare. Exemplu : - descoperire analogică, când elevul folosește raționamentul deductiv de memorare și transfer de informație . - descoperirea transductivă - are la bază
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
din compuși metalele situate după el în seria activității chimice: - descoperire deductivă - când în procesul de învățare, elevul pleacă de la cazuri generale însușite anterior, pentru a ajunge , prin diferite judecăți , la judecăți particulare. Exemplu : - descoperire analogică, când elevul folosește raționamentul deductiv de memorare și transfer de informație . - descoperirea transductivă - are la bază raționamentul ipotetic-deductiv, dinamizat de imaginație și gândire, care facilitează emiterea de ipoteze, inovații, idei, etc., care trebuie supuse unor verificări experimentale. c) în funcție de contribuția informativă adusă în descoperire: - descoperire
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
noțiunea. Aceasta se formează pe baza unor imagini concrete, ale observațiilor. Mimico-gesticulația și felul În care se manifestă deficientul de auz În cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea În imagini nu este lipsită de unele forme elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea În imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ale sistemului de Învățământ. Profesorul Emil Păun consideră fenomenul profesionalizării carierei didactice ca : “ un proces de formare a unui ansamblu de capacități și competențe Într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoștințe (teoretice și practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective” . Autoperfecționarea este o activitate care implică Într-o măsură considerabilă condiția subiectivă a cadrului didactic, importante fiind aspiratiile, motivația, ethosul profesional. Unul dintre documentele de mare importanță pentru sistemul de formare Îl reprezintă Strategia
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
semnificație se obține prin simpla decodare a semnelor lingvistice, prin aplicarea unei convenții Însușite; intenția de comunicare a locutorului, ceea ce el dorește cu adevărat să spună, Ține de domeniul implicitului, iar pentru recuperarea ei interpretul trebuie să parcurgă un proces deductiv, inferențial. Recunoașterea importanței intenției (speaker’s meaning) În procesul de comunicare este un pas definitor spre recunoașterea rolului capital pe care contextul Îl joacă În procesul de interpretare a enunțurilor. Această recunoaștere nu este directă, explicită, ci dedusă, deoarece, așa cum
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de inferență are un caracter non demonstrativ; concluzia rezultată nu se impune cu necesitate (nu este unică), ca În cazul operațiunilor logice, ci pare a fi cea mai probabilă, din mai multe posibile, În contextul În care se desfășoară procesul deductiv. În strânsă relație cu viziunea conform căreia semnificația enunțului este echivalentă cu ceea ce vrea să spună emițătorul, se află o altă idee dezvoltată de teoria pertinenței (idee preluată de asemenea de la Grice), aceea că actul de comunicare are un caracter
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
produse. Așadar, contextul are ca sursă memoria individului, memorie care are trei componente: memoria de lungă durată, unde sunt stocate informațiile enciclopedice; memoria de scurtă durată, unde se depozitează informațiile rezultate din interpretarea enunțurilor imediat anterioare; memoria operativă a mecanismului deductiv, unde se află pentru o foarte scurtă perioadă (de ordinul secundelor) informațiile curente cu care operează acest mecanism (printre care ipotezele rezultate din percepția mediului fizic În care are loc comunicarea). Cu cât este mai mare capacitatea și accesibilitatea acestor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
modularistă conform căreia mintea / intelectul uman are o structură ce funcționează la doua niveluri: unul periferic, modular, specializat, automat, locul de formare a reprezentărilor, unde se produce decodificarea lingvistică, și unul central, non modular, universal, nespecializat, loc al proceselor raționale, deductive, inferențiale - aici se produce tratamentul pragmatic al enunțului. Cei doi autori au fost, inevitabil, influențaȚi și de alte idei si teorii mult dezbătute În epocă, În domenii ca filosofia limbajului, lingvistica, semiotica, pragmatica, psiholingvistica, sociologia, logica ș.a. Dintre acestea menționăm
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
5. 2. Inteligența logico-matematică, înseamnă a gândi la cauză și efect, a înțelege relațiile dintre acțiuni, obiecte și idei. Este abilitatea de-a calcula, cuantifica, evalua propoziții și de-a efectua operații matematice și logice complexe. Implică abilități de gândire deductivă și inductivă, precum și capacități critice și creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligență logico-matematică dezvoltată devin contabili, matematicieni, chimiști, fizicieni. 5. 3. Inteligența muzicală înseamnă a gândi în sunete, ritmuri, melodii și rime, a fi sensibil la tonuri, la
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
definițiilor gramaticale drumul cu cel mai mare randament din punctul de vedere al solicitării capacităților intelectuale îi constituie cel inductiv, de la cazuri particulare la generalizări. Sistemul concentric al studiului gramaticii ne pune în situația de a recurge și la calea deductiva, care în acest caz devine mai productivă, conducând elevii mai direct spre dobândirea unor noi cunoștințe și angaiandu-i mai activ în acest SCOP. O pondere deosebită o au în lecțiile de gramatică exercițiile prin care elevii aplică în practică exprimării
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
când apelăm la o variantă sau alta, fără a pierde din vedere eficientă actului didactic. 1. EXPLICAȚIA este o metodă ce urmărește lămurirea și clarificarea unor noțiuni, principii, legi, prin relevarea notelor esențiale, a legăturilor cauzale. Se folosește în predarea deductiva a unor cunoștințe gramaticale care nu presupun un proces de abstractizare mai amplu, la demonstrarea valorii unor tabele și scheme gramaticale, în lămurirea temelor pentru acasă, în indicarea modelului exercițiilor. Ori de câte ori elevii nu-și pot însuși cunoștințele ortografice pe bază
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
și de rugăciuni care s-au transformat în păcat (rugăciunea fariseului - Luca 18, 11-12). Studiul de caz este metoda de cunoaștere a realității religioase care constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoașterii inductive și bază pentru cunoașterea deductivă. Această metodă are un pronunțat caracter activ participativ, formativ și euristic, contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale și profesioanale, oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme. În alegerea cazului se urmărește: corespondența cu viața reală, corelarea cu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Prevalența ei determină analiza cauzelor și efectelor, înțelegerea relațiilor dintre acțiuni, obiecte și idei. Abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propoziții și efectua operații logice complexe sunt caracteristici care ies în evidență în cazul acestei inteligențe împreună cu abilități de gândire deductivă și inductivă și capacități critice și creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligentă logico - matematică își aleg meserii de contabil, matematician, chimist, fizician. Inteligența muzical - ritmică - Persoanele cu această inteligență „gândesc” în sunet, ritmuri, melodii și rime. Sunt sensibili
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a acestora, precum și alți factori contextuali. În general, argumentarea este pusă în relație cu demonstrarea, uneori fiind chiar confundate. Demonstrația operând, mai degrabă, cu noțiuni formalizate, desemnează o operație discursivă care stabilește adevărul / falsul unei propoziții (teze) în mod strict deductiv. Ea trebuie corelată, mai degrabă, cu limbajul formal, raționamentul pur logic, fiind decidabilă, consistentă și completă (nu i se mai poate adăuga nici o teză fără să ajungem la inconsistență), având un caracter teoretic. În comparație cu demonstrația, argumentarea, desemnând un ansamblu de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și mecanismele emoționale. În acest sens, Vignaux va afirma că “există o întreagă serie de forme argumentative, cuprinse între demonstrația științifică și discursul vânzătorului sau avocatului” (apud Romedea, 1999:165). Argumentarea se ferește atât “de demersurile strict raționale, poate prea deductive ale demonstrației, dar și de iraționalitatea unei vorbiri de dragul efectului persuasiv”. (Sălăvăstru, 1996:292). Prin urmare, demersul argumentativ poate lua două forme: convingerea și persuadarea, în funcție de natura argumentelor și operațiilor sau mecanismelor predominante în secvența discursivă. 4.3.2. A
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dar și de faptul că, cunoașterea izvorăște și din interacția discursivă, precum și de actuala deplasare a atenției de pe cunoaștere pe discursivitate în cultura contemporană. Asumam mai sus argumentarea ca intervenție discursivă ce oscilează între două extreme, între demonstrația pură, strict deductivă cu mecanismele ei pur raționale și seducția discursivă cu mecanismele ei emoționale, iraționale. Prin urmare, în funcție de locul pe care îl va ocupa pe această “scară”, argumentarea va căpăta o anumită “marcă”. Locutorul, punând în joc argumentarea ca strategia perlocuționară, vizează
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
colectate în conformitate cu regulile și procedeele acceptate aprioric de către auditat și/sau beneficiar. 71. Principiul credibilității - auditorul oferă încredere celor din echipa da audit și auditatului atunci când aplică criteriile și procedurile de evaluare. 72. Principiul completitudinii - auditorul deține un sistem ipotetic - deductiv de gândire pentru a putea demonstra concluziile la care a ajuns. 73. Principiul prezentării corecte trebuie să ofere o imagine exactă a stării de fapt a sistemului și/sau proceselor evaluate și să nu falsifice sau să omită în mod
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
Intelectualii erau încă protejați de puterea temporală, dar cînd frica le va pătrunde în suflete, vor începe singuri să scrie numai ceea ce Biserica vroia să audă. “Cenzura transformase personalitatea”; ) se pierdea obiceiul de a gîndi prin calități, de a raționa deductiv. În secolele ce urmează spiritul european își pierde imaginația, dureros de încet dar din fericire incomplet, fiind condamnt la un mod de viață inexpresiv. Spațiile sunt degajate de abstracțiuni, gîndirea deductivă va fi înlocuită de rigoarea celei inductive, spiritul începe
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
obiceiul de a gîndi prin calități, de a raționa deductiv. În secolele ce urmează spiritul european își pierde imaginația, dureros de încet dar din fericire incomplet, fiind condamnt la un mod de viață inexpresiv. Spațiile sunt degajate de abstracțiuni, gîndirea deductivă va fi înlocuită de rigoarea celei inductive, spiritul începe să coboare de la idea simțită, intuiție, la cea gîndită, concept, și de aici la materie și corp. În ciuda acestei conjucturi restrictive, opresive, se conturase cu mult timp înainte, pe fundalul îndrăznelii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lui Descartes, ca urmare a publicării în 28 mai 1659 a celui de-al doilea volum de Scrisori ale autorului Meditațiilor. Recurgînd la spiritul geometric, în opusculul De l’art de persuader, Pascal expune regulile fundamentale ce concretizează idealul cunoașterii deductive: definirea tuturor noțiunilor și demonstrarea tuturor propozițiilor. Pornind de la ele, Pascal abordează problema cogito-ului, ghidîndu-se după ideea conform căreia .) Scopul analizei sale este de a cerceta cum “gîndirea este găzduită în autorul ei”. Pentru aceasta, Pascal exemplifică, ilustrînd felul în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ce mă îndeamnă să cred acest lucru”, ci printr-o “lumină naturală ce mă face să știu că ea este adevărată”. În planul metafizicii concepută ca fundament al științelor, eul se va orienta în conștiință prin îmbinarea descoperirii raționamentelor sale deductive ce produc judecăți de existență. În planul moralei însă, el se va orienta spre ceea ce este în afara lui, prin acțiune și prin folosirea conștiinței pentru viață, unde înclinația naturală spre exterioritate devine o iubire și o cunoaștere a valorii celorlalți
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]