54,634 matches
-
am scris pînă acum, i-am dat deja contur. Așadar, ariditatea aproape inexpresivă a acestei abstracții nu trebuie să ne sperie, ea încetînd să mai fie atît de obscură dacă păstrăm în minte ce am spus mai înainte. În fond, definiția aceasta ilustrează un singur lucru: manierismul terminologic care făcea furori în vremea idealismului german, un idealism al cărui aer Kierkegaard avea să-l respire cu venerație în primii ani de formare. Iar dacă acum îl pun pe Dumnezeu în locul subiectului
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
cu senzația unor poeme făcute, aparent mustind de sânge și frecându-și pieile de oase, de fapt lucrate pe un singur și recognoscibil tipar. Prudent, autorul s-a gândit la un alibi: volumul se intitulează Catafazii, iar catafazia este, conform definiției reproduse pe pagina introductivă, o "tulburare a vorbirii care constă în repetarea mecanică a acelorași enunțuri sau cuvinte, marcată prin discontinuitate; apare ca efect al unor disfuncții mintale; vorbire interioară, independentă de gândire". Prin urmare, repetarea cvasimaniacală a unor sintagme
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
mai spectaculaose din estetica lui Vianu: teoria frumosului și consecințele ei. Lapidar vorbind, pentru Tudor Vianu frumosul este întîi de toate o valoare, iar ceea ce caracterizează valoarea este profilul ei normativ. Cu alte cuvinte, odată ce ai reușit să dai o definiție unei valori, acea definiție te obligă să o respecți. Sau, cum spune Vianu, cine definește o valoare în același timp o recomandă. În acest caz, definiția încetează de a mai fi o descriere inertă, de care poți ține sau nu
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
lui Vianu: teoria frumosului și consecințele ei. Lapidar vorbind, pentru Tudor Vianu frumosul este întîi de toate o valoare, iar ceea ce caracterizează valoarea este profilul ei normativ. Cu alte cuvinte, odată ce ai reușit să dai o definiție unei valori, acea definiție te obligă să o respecți. Sau, cum spune Vianu, cine definește o valoare în același timp o recomandă. În acest caz, definiția încetează de a mai fi o descriere inertă, de care poți ține sau nu seama, și se transformă
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
valoarea este profilul ei normativ. Cu alte cuvinte, odată ce ai reușit să dai o definiție unei valori, acea definiție te obligă să o respecți. Sau, cum spune Vianu, cine definește o valoare în același timp o recomandă. În acest caz, definiția încetează de a mai fi o descriere inertă, de care poți ține sau nu seama, și se transformă în schimb într-o constrîngere estetică de tip normativ. Definiția devine normă, criteriu de apreciere și regulă de comportament. Frumosul nu e
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
cine definește o valoare în același timp o recomandă. În acest caz, definiția încetează de a mai fi o descriere inertă, de care poți ține sau nu seama, și se transformă în schimb într-o constrîngere estetică de tip normativ. Definiția devine normă, criteriu de apreciere și regulă de comportament. Frumosul nu e ce-ți place ție, frumosul e ceea ce spune definiția lui că este el, iar ție nu-ți mai rămîne decît să-ți placă acest nou frumos, ba mai
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
de care poți ține sau nu seama, și se transformă în schimb într-o constrîngere estetică de tip normativ. Definiția devine normă, criteriu de apreciere și regulă de comportament. Frumosul nu e ce-ți place ție, frumosul e ceea ce spune definiția lui că este el, iar ție nu-ți mai rămîne decît să-ți placă acest nou frumos, ba mai mult nu-ți rămîne decît să te porți în consecință, schimbîndu-ți gustul și preferințele estetice după calapodul noii definiții a frumosului
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
ceea ce spune definiția lui că este el, iar ție nu-ți mai rămîne decît să-ți placă acest nou frumos, ba mai mult nu-ți rămîne decît să te porți în consecință, schimbîndu-ți gustul și preferințele estetice după calapodul noii definiții a frumosului. Se vede limpede că, dacă a defini o valoare înseamnă a institui o normă căreia trebuie să i te supui, atunci estetica și artele în genere pot fi construite la fel de riguros precum disciplinele juridice. Creezi tiparul de directive
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
orientări conceptuale disparate și generații diferite de muzicieni și, evident, de o relevanță relativă, problema identificării unui principiu coordonator fiind în realitate mult mai complexă. Sau, din contră, ar trebui să vorbim nu atât în termeni de complexitate ierarhică a definițiilor, cât în termeni de alteritate. Este clar că nu putem continua expunerea noastră fără a fi explicitat până la nivelul unei clarități acceptabile un șir de probleme legate de legitimarea postmodernismului muzical în termenii proprii acestuia, deoarece devine evidență nevoia unei
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
identificări stilistice "ortodoxe", metisajul genurilor și formelor sau hibridizarea estetică, se prezintă mai degrabă ca reacție față de amplificarea și, implicit, diversificarea tipologiilor de practici muzicale, cumulul atingând punctul critic la care se produce o reconexiune calitativa care pune în imposibilitate definițiile, imaginile și reprezentările tradiționale atât asupra funcțiilor și conținuturilor artei, figurii artistului, statutului operei, cât și asupra rolului exercitat de cultură în general. Postmodernismul muzical se prezintă că o „simplificare” și „detensionare” deziderativa deopotrivă prin ignorarea definițiilor totalizatoare cu valoare
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
pune în imposibilitate definițiile, imaginile și reprezentările tradiționale atât asupra funcțiilor și conținuturilor artei, figurii artistului, statutului operei, cât și asupra rolului exercitat de cultură în general. Postmodernismul muzical se prezintă că o „simplificare” și „detensionare” deziderativa deopotrivă prin ignorarea definițiilor totalizatoare cu valoare universalizantă, dar și prin refuzul legitimării obligatorii a valabilitații creative prin birocrația instanțelor evaluative tradiționale precum gen, forma, stil. Altfel spus, daca prima avangardă „pulverizează” sistemul tonal „eliberând” înălțimile și conferindu-le o relativă autonomie, atunci în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
definit strictamente prin unitatea celor patru parametri - înălțime, durata, intensitate și timbru) conviețuiește cu zgomotul (natural, convențional și artificial), sistemele de organizare sonoră (organizare tonala și, respectiv, organizare sintactica), formele și genurile muzicale tradiționale sunt supuse unor procese de hibridizare, definiția stilului muzical nu mai reflectă la modul coerent natură și extremă diversitate a concepțiilor componistice postmoderne, iar canonul însuși este „împrăștiat” într-o multitudine incalculabila de structuri micro-canonice<footnote Jean-François Lyotard nominalizează aceste metanarațiuni musicale în textul lui intitulat “Musique
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
drept sfârșit al artei de către filosoful și criticul de artă american Arthur Coleman Danto<footnote Arthur Coleman Danto, "Après la fin de l'art", Éd. du Seuil, 1996. footnote>. Astfel, cumulul critic de tipologii stilistice determina, în același timp, inaplicabilitatea definițiilor liniare, precum și elaborarea unor definiții care ar corespunde contextului în care (1) pluralismul stilistic și nu hegemonia unui stil privilegiat reprezintă constantă și, implicit, dominantă culturală a momentului de actualitate. Concomitent, fiecare stil acumulează în evoluția lui o istorie particulară
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
filosoful și criticul de artă american Arthur Coleman Danto<footnote Arthur Coleman Danto, "Après la fin de l'art", Éd. du Seuil, 1996. footnote>. Astfel, cumulul critic de tipologii stilistice determina, în același timp, inaplicabilitatea definițiilor liniare, precum și elaborarea unor definiții care ar corespunde contextului în care (1) pluralismul stilistic și nu hegemonia unui stil privilegiat reprezintă constantă și, implicit, dominantă culturală a momentului de actualitate. Concomitent, fiecare stil acumulează în evoluția lui o istorie particulară specifică, imposibil de definit prin
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
fiecare stil acumulează în evoluția lui o istorie particulară specifică, imposibil de definit prin reducționismul schematic al unor aserțiuni raționale liniare care vor elimina aspectele "nesemnificative", ceea ce determină într-un mod evident mai degrabă încercarea de a inventa o altă definiție decât "castrarea" fenomenului. (2) istoria liniară privilegiată<footnote Atunci cand folosim atributul de "privilegiată", ne referim la istoria universală a artei în sensul în care titulaturile stilistice reprezintă consecință unei selecții, aceasta din urmă sinonima cu privilegierea unei dominante artistice, extragerea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
altfel spus, o temperatură extremă a combustiei deziderative. Postmodernitatea ar putea să însemne modernism minus temperaturile arderii deziderative sau/și coercitive sau, altfel spus, modernismul minus ansamblul însoțitor al metanarațiunilor<footnote Prin metanarațiuni, în sensul lor originar, înțelegem discursurile sau definițiile cu caracter totalizator și aplicabilitate universală care sunt implementate în conștiința colectivă pentru a servi drept explicație și “justificare” a orientării înspre un obiectiv ideal. Astfel, calitatea de metanarațiune sau metadiscurs o dețin idei precum (a) credință iluminista în verosimilitatea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
credință în posibilitatea unei eliberări de păcatul originar, mântuirea, - a doua venire a lui Christos (calea religioasă-creștină) sau (c) credință în posibilitatea eliberării de exploatare prin intermediul luptei de clasă (teoria economic-politică a lui Marx). Caracterul consensual al acestor discursuri sau definiții cu valoare “transcendentala” este obținut printr-un process de omogenizare (reducere a tuturor opiniilor la numitorul comun al adevărului metanarativ), unul cu atat mai violent, cu cat numărul indivizilor de convins este mai mare. Și este normal ca atunci când toate
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de o infită diversitate. În acest sens, postmodernitatea reprezintă epoca bunului simț de abandon al adevărurilor contrafăcute și de “dezinstalare” a tuturor teoriilor totalizante de înaintare pe calea eliberării colective, oricare ar fi natură acestora. footnote>, o formă inversata a definiției comunismului leninist conform căreia "comunism înseamnă socialism plus electrificare", șocul electric determinând, în opinia marxiștilor bolșevici, șansele de supraviețuire a întregii concepții. Ce putem deduce de aici ?: (a) Un numar însemnat de interpretări este axat pe identificarea genealogica a fragmentelor
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
footnote>, minus conștiința colectivă (deja în faza de) post-mutație, minus posibilitatea de re-lipire a fragmentelori, minus disponibilitatea, dar și capacitatea de a o face. Fragmentul reprezintă unitatea primară, indivizibila a conștiinței postmoderne. Fragmentul devine, el însuși, un întreg în sine, definiția întregului în termeni moderniști nemaifiind nici practică și nici practicabila în nouă ordine a lumii, în noile stări de conștiință colectivă, precum și în noua stare a gândirii muzicale. Situația se prezintă drept una comică, dar și absurdă în egală măsură
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
stând drept semn pentru întregul câmpul stilistic originar cu sintaxa lui specifică) și procesuală (determinând aglomerări sau rarefieri, accelerări sau încetiniri de ordin narativ). Altfel spus, estetică polistilistică nu comportă detașarea (estetică și structurală) funcțională necesară pentru a se potrivi definiției postmoderne, ci dovedește în fiecare lucrare o implicare funcțională a citatului și citarii în calitate de structură de rezistență determinanta la nivelul întregului discurs. În cazul esteticii polistilistice este vorba mai degrabă despre construirea unei polifonii narative cu valorizarea citatelor nu în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
un program de sabotare a proiectului modernist și de deconstruire sau de dezinstalare programată, ci s-a relevat treptat și susținut că o neîncredere în plauzibilitatea soluțiilor pe care acesta le oferea. Astfel, termenul fragmentarism nu pare să aparțină unei definiții proprii postmodernismului, ci mai degrabă se impune drept o imagine în negativ a stării totalizate pe care lucrurile o dețineau în modernitate. Mai mult, acest termen se prezintă ca făcând parte mai degrabă dintr-un dicționar avangardist și semnifică imperfecțiunea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Timiș (Piața Libertății nr. 3; tel. 430 746 și 433 998). ( S. P. D.) C.V. enigmistic În cuprinsul numărului din luna august al publicației de profil „Rebus“, o pagină este dedicată colaboratorului „Agendei“, dl dr. col. Nicolae Andronescu. Specialist al definiției elaborate, unul dintre cei mai cunoscuți și prolifici rebusiști români, dl Andronescu se prezintă într-un C.V. ad-hoc, în care enigmistica domină cu mult profesia. ( M. H.) „Euromarket“ La Direcția de relații economice din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
pe care acestea le reprezintă pentru sănătatea populației și mediu se sancționează cu amendă de la 50 la 100 milioane de lei, pentru persoane fizice, și de la 200 la 600 milioane de lei pentru persoane juridice. O. N. Discriminarea l Lărgirea definiției Prin O.G. nr. 77/2003 (publicată în „Monitorul Oficial“ nr. 619/30 august 2003), Executivul a modificat și completat O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Conform noii definiții (mai cuprinzătoare decât cea
Agenda2003-37-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281446_a_282775]
-
N. Discriminarea l Lărgirea definiției Prin O.G. nr. 77/2003 (publicată în „Monitorul Oficial“ nr. 619/30 august 2003), Executivul a modificat și completat O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Conform noii definiții (mai cuprinzătoare decât cea inițială), discriminarea include orice deosebire, excludere, restricție ori preferință care este pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV sau apartenența la o
Agenda2003-37-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281446_a_282775]
-
curs de implementare sau intenționează să implementeze un sistem de management al calității conform ISO 90001: 2000 și conține prevederi ale noului standard ISO 19011: 2002 privind procesul de audit. Tematica propusă este următoarea: noțiuni generale privind calitatea; managementul calității - definiții și principii (ISO 9000: 2000), auditul calității (audituri ale calității - definiții, obiective, clasificarea auditurilor, etapele auditului intern, selectarea auditorilor, responsabilitățile personalului implicat în procesul de audit, tehnici de comunicare, recomandări pentru auditat, auditul calității conform ISO 9001: 2000). Informații suplimentare
Agenda2003-26-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281168_a_282497]