23,548 matches
-
oferă recomandări Construiesc, pe baza ideilor propuse de colegi, alte subiecte de discuții Activități necesare pentru desfășurarea ședinței: Ø Planificarea ședinței Stabilirea agendei de lucru și a obiectivelor propuse Planificarea conținutului și desfășurarea ședinței Stabilirea celor mai potriviți “pioni’ Logistica Definirea rolurilor și a responsabilităților “pionilor” Stabilirea “ persoanelor cheie” Ø Ședința Urmărirea agendei de lucru Asigurarea că toate persoanele participante contribuie la desfășurarea acesteia În final, se stabilesc acțiunile viitoare, responsabilii și termenele Ø Expuneri după ședință Întocmirea procesului verbal Urmărirea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
propus. Este recomandat ca planificarea să se facă pe un an în avans, să fie reactualizată o dată la trei luni și revăzută permanent. În vederea delegării unor responsabilități cu eficiență sporită, este bine să ne mai aruncăm o privire la: Ø Definirea principalelor obiective ale postului Ø Delegarea sarcinilor care pot fi făcute: ü mai bine de subordonați, datorită cunoștințelor specifice ale acestora (documentare, indexare etc.) ü cu costuri mai mici de către subordonați (la salarii mai mici) ü mai repede de către subordonați
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
incomplete, greoaie. De aceea, identificareaunui set limitat de principii fundamentale pentru acțiunea eficientă în DEVCOM este de o importanță majoră. Pentru cazul societății românești actuale cred că variabilele-cheie, fără de care nu se poate interveni eficient în DEVCOM, sunt ANtreprenoriatul social, DEfinirea situației sociale (ce cred oamenii locului despre problemele pe care le au și despre posibilele soluții) și informația asupra Oportunităților - ANDEO. Antreprenoriatul social este înțeles ca antreprenoriat în care misiunea socială este mai importantă decât profitul. Modelul ANDEO pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pot fi continuate. Răspunsul la întrebarea anterioară nu poate fi dat, evident, decât prin lămurirea sensului curent al noțiunii de DEVCOM. Este ceea ce voi încerca să fac în continuare. O posibilă sinteză a diferitelor sensuri atribuite „dezvoltării comunitare” trimite spre definirea sa ca schimbare voluntară în, prin și pentru comunitate 1. Altfel spus, este vorba despre o familie de schimbări în plan social (nuindividual) pentru care se specifică locul, modul de realizare și finalitatea. Toate cele patru elemente - motivația, spațiul, modul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mult și de cea durkheimiană de „comunitate morală” bazată pe integrare socială și pe integrare morală, cu puternice atașamente afective și cu împărtășirea unui set de valori comune. Desigur, sensul noțiunii de comunitate rămâne încă vag chiar în varianta de definire propusă anterior, prin referire la „grupuri cu probabilitate sporită de unitate valorică”. Ce înseamnă „unitate valorică”, ce dimensiuni poate avea o comunitate, cu ce fel de comunități avem de-a face în cazul DEVCOM? „Unitatea valorică” despre care discut vizează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
familie constituie caz de DEVCOM? Aici există o dimensiune de implicare a comunității, dar ținta este una individuală. În consecință, se poate vorbi despre ajutor comunitar, dar nu despre dezvoltare comunitară. Tot în zona exemplelor care pot aduce precizări pentru definirea fenomenului analizat, organizarea unui hram la biserica din localitate poate fi calificată drept acțiune DEVCOM, considerând că atât organizatorii, cât și beneficiarii sunt membrii aceleiași comunități? În acest caz, acțiunea se desfășoară în, prin și pentru comunitate, este de factură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și beneficiarii sunt membrii aceleiași comunități? În acest caz, acțiunea se desfășoară în, prin și pentru comunitate, este de factură voluntară și are o componentă explicită de cooperare, de capital social. La prima vedere, activitatea satisface toate condițiile incluse în definirea DEVCOM. Și totuși, ea face parte din altă familie. Este o activitate recurentă (la fiecare zi de hram), reglementată tradițional și nu duce la o schimbare în comunitate. Cu alte cuvinte, satisface toate condițiile definiției, în afară de aceea de a fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a face apel la argumente de natură afectivă („atașament comunitar” etc.), cât mai ales de a oferi participanților dezavantajați în privința beneficiilor directe stimulente compensatorii; autoritățile locale sunt, de cele mai multe ori, într-o poziție care permite realizarea unei astfel de soluționări. Definirea socială a unui proiect de acțiune comunitară nu este însă numaiîn funcție de variabila „interes”, ci și de particularitățile culturale ale participanților. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de durată pentru schimbările pozitive induse prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea și instituționalizarea suplimentară a demersului de acțiune. „Sociologizarea” la care mă refer vizează: înțelegerea contextelor de succes sau eșec pentru diferitele experimente locale în adoptarea PL, definirea rolului de PL sau agent de dezvoltare astfel încât să îi fie asigurate atât accesul la decidenții locali, cât și independența necesară în raport cu aceștia. Instituționalizarea agenților de dezvoltare comunitară este util să fie făcută pe măsură ce sunt acumulate evaluări valide și fidele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la un nivel mai ridicat pentru familiile cu capital relațional superior, asociat cu experiența de conducere. Participarea locală la acțiunile de dezvoltare este dependentă în mare măsură nu numai de resursele și aranjamentele instituționale, ci și de percepția sătenilor în legătură cu definirea problemelor locale și a actorilor pe care ei îi consideră responsabili pentru rezolvarea problemelor locale (tabelul 5). Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare tc " Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare " Sursa: Studiul Băncii Mondiale de evaluare socială la nivel rural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
multidimensional și multinivel. Este multidimensional pentru că analizează participarea comunitară în funcție de mai multe dimensiuni - inițiere, luare a deciziei, execuție și evaluare. Caracterul multinivel decurge din faptul că variabilele luate în considerare se referă la comunitate, gospodărie și individ. Modelul ANtreprenoriat social - DEfinire a situației sociale - (informații despre) Oportunități, adică ANDEO - este conceput cu dublu rol, teoretic și practic, aplicativ. Sub aspect teoretic poate funcționa ca instrument de cumulare a informației din domeniu, iar sub aspect practic apare ca un instrument mnemotehnic, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare măsură maximizarea performanțelor pe cele patru dimensiuni ale DEVCOM - inițiere/planificare, luarea deciziei, implementare și evaluare. Modelul presupune că toți factorii care influențează participarea comunitară sunt mediați de acțiunea unui set de variabile intermediare: - resurse umane pentru ANtreprenoriat social; - DEfinirea socială a acțiunii comunitare ca necesară/dezirabilă; - informații despre Oportunități/șanse. Diferitele acțiuni premergătoare proiectelor sau mișcărilor sociale de tip DEVCOM duc la participare în măsura în care afectează cel puțin una dintre variabilele intermediare menționate. Altfel spus, pentru ca o acțiune să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trei componente. În anumite situații, procesul este declanșat prin apariția informației despre oportunități; în altele se manifestă acut conștiința asupra necesității de rezolvare a unor probleme locale, iar în altele există un lider local, formal sau informal care contribuie la definirea socială a problemei și la identificarea soluției, singur sau împreună cu alți membri ai comunității. În susținerea DEVCOM este esențial un anume tip de management, respectiv cel asociat cu stilul de antreprenoriat social (vezi anexa la acest capitol). Antreprenorii sociali sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunității locale pot influența participarea numai prin intermediul unui set de variabile intermediare cu rol de „filtru”, de convertor între resurse/diversitatea socială/modelele de interacțiune/funcționalitatea instituțională; c) variabilele intermediare măsoară caracteristici ale antreprenoriatului social, oportunităților de informare și ale definirii sociale a situației asociate cu schimbarea comunitară; d) filtrul sau ecranul care ghidează nemijlocit se află sub influența directă a unor forme cumulative de capital ce se combină diferit de la o situație la alta; nu pare să existe (sau nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cadru comprehensiv de dezvoltare” (comprehensive development framework, CDF) (vezi caseta 12). Schema nu este altceva decât un set de principii considerate dezirabile pentru reglementarea relațiilor dintre guverne și donatorii internaționali, pentru modul în care trebuie folosite împrumuturile/donațiile internaționale, pentru definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare la nivel național. Pe scurt, CDF susține că este de dorit ca strategiile de dezvoltare să fie: - globale și orientate spre dezvoltare durabilă; - susținute prin consens și participare voluntară de actorii naționali ai dezvoltării (să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
religioase. Cultura critică, parte a capitalului simbolic, este prezentă în special în satele de imigranți și de maghiari. Aici neîncrederea în guvern este maximă. Tradiționalismul religios (încredere mare în Biserică) este specific satelor tradiționale și cu minorități religioase. În fine, definirile sociale ale situației personale diferă puternic de la un tip de sat la altul. Izolarea aduce cu ea optimism. Întreaga dinamică de tip cultural poartă amprenta compoziției sociale a populației și intensității interacțiunii cu orașul. Satele cu un nivel de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
societății. Ei resping negocierile, democrația și libertatea. Cei care susțin strategia opusă adoptă atitudini democratice și sisteme politice pluripartite, desfășoară polemici publice și respectă regulile democratice ale negocierii, libertatea și toleranța fiind noțiunile-cheie pe care le au în vedere în definirea soluțiilor la problemele tranziției. Atitudinea rebelă este o negare atât a acțiunii democratice, cât și a celei autoritare. Susținătorii săi consideră că problemele sunt atât de grave, încât doar acțiunile violente desfășurate pe scară largă pot contribui la reducerea sărăciei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
actuală și consideră că lucrurile merg mai bine acum decât înainte de 1989. În opinia acestora, între situația de acum un an și situația actuală nu există diferențe. Odată incluse în modelele de regresie orientarea spre anumite valori și variabilele de definire a situației se suprimă efectele inconsistențelor de status. Aceasta este o dovadă clară a faptului că frustrările legate de definirea situației și de orientarea spre anumite valori acționează ca variabile intermediare între inconsistențele dintre avere/educație și AAP. Dar chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
an și situația actuală nu există diferențe. Odată incluse în modelele de regresie orientarea spre anumite valori și variabilele de definire a situației se suprimă efectele inconsistențelor de status. Aceasta este o dovadă clară a faptului că frustrările legate de definirea situației și de orientarea spre anumite valori acționează ca variabile intermediare între inconsistențele dintre avere/educație și AAP. Dar chiar dacă se controlează variabilele subiective, atitudinile participative și rebele continuă să poată fi explicate prin IS. IS își are rădăcinile în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
persoanele care au o percepție pozitivă a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor care au o percepție negativă a situației economice actuale. Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)tc "Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români, 1.384 de persoane. * Cele patru tipuri de orientare națională au fost generate în baza unei analize cluster pornind de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor care au o percepție negativă a situației economice actuale. Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)tc "Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români, 1.384 de persoane. * Cele patru tipuri de orientare națională au fost generate în baza unei analize cluster pornind de la un set de 14 indicatori (vezi chestionarul B1 a la B1 o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aderență la ideologiile naționaliste, indiferent de tipul lor identitar sau exclusivist. Caseta 14tc "Caseta 14" Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinietc "Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie" Extinderea fenomenelor naționaliste evidențiate prin cercetări calitative sau cantitative este în funcție de definirea conceptului. Este adevărat că „diversele definiții ale naționalismului sunt contradictorii tocmai datorită diversității fenomenului însuși. Prea mulți observatori s-au mulțumit să teoretizeze asupra naționalismului fără a căuta suficiente evidențe empirice” (Dogan, 1999, p. 245). În contextul acestei analize, în funcție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
suficiente evidențe empirice” (Dogan, 1999, p. 245). În contextul acestei analize, în funcție de natura datelor disponibile (opinii pentru care contextul este puțin specificat) naționalismul va fi înțeles ca specie a fenomenelor identitare. Prin răspunsuri la întrebările din chestionar se înregistrează percepții, definiri personale ale unei identități sociale. Principala distincție adoptată în interpretarea datelor asupra naționalismului, în cadrul acestei analize, este cea dintre naționalismul identitar și cel exclusivist/de segregare. Primul este raportarea afirmativă de apartenență și loialitate la propriul grup, iar cel de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asupra cheltuielilor și investițiilor publice” (Narayan, 2002, p. 169). Cadru comprehensiv de dezvoltare (Comprehensive Development Framework, CDF)- set de principii considerate dezirabile pentru reglementarea relațiilor dintre guverne și donatorii internaționali, pentru modul în care trebuie folosite împrumuturile/donațiile internaționale, pentru definirea și implementarea strategiilor de dezvoltare la nivel național. CDF susține că este de dorit ca strategiile de dezvoltare să fie: globale și orientate spre dezvoltare durabilă; susținute prin consens și participare voluntară de actorii naționali ai dezvoltării (să fie „asumate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]