1,271 matches
-
fluență a vorbirii: - deficiențe mintale; - tulburări ale memoriei, atenției, reprezentărilor vizuale și acustice; - tulburări în sfera personalității (neîncredere în sine, timiditate, supraaprecierea imaginii de sine etc.); d) cauze psihosociopedagogice: - slabă stimulare a vorbirii copilului în ontogeneza timpurie; - carențe pedagogice (stimulare deformată a vorbirii, imitarea unor modele cu vorbire deficitară, necorectarea la timp a tulburărilor de vorbire); - suprasolicitare, stări conflictuale, oboseală, fenomenul de bilingvism (obligarea copilului de a învăța o limbă străină înainte de a‑și forma deprinderile necesare în limba maternă etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de integrare. Această etapă are un caracter mai special deoarece este primul pas în încercarea de a modifica/ameliora o serie de reprezentări/stereotipuri cognitive cu privire la educarea și socializarea copiilor cu diferite tipuri de deficiențe; de multe ori, aceste reprezentări deformate sunt rezultatul unor dezinformări sau informări unilaterale cu privire la viața și evoluția elevilor cu cerințe speciale. • Training‑ul - este pasul următor, în care persoanele din școală implicate în activități didactice și care manifestă deschidere față de ideea integrării sunt incluse într‑un
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fără a implica deficiențe neurologice sau intelectuale care să condiționeze explicit performanța actului grafic. dislalie - tulburare a vorbirii, frecvent întâlnită în copilărie, caracterizată prin deficiențe în pronunțarea unor sunete sau grupe de sunete de tipul: imposibilitatea pronunțării unor sunete, pronunțarea deformată, neclară, incorectă a unor sunete, înlocuirea unor sunete care nu pot fi pronunțate cu alte sunete, rostire nazonantă, vorbirea în ansamblu fiind normală. dislexie - dificultate specifică evidentă în procesul de citire a unui text în care simbolurile citite nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să fie structurat. Trimiterile religioase abundă, ca și cele livrești, atitudinea poetului capătă dexterități mai evidente în sensul bufoneriei ludice și al impertinenței imperturbabile, căci I. jonglează cu aceste surse ca și cum ar arunca în aer mingi colorate. Referințele sunt răstălmăcite, deformate, alăturate în bătaie de joc într-o vecinătate heterotopică, deci lipsită de alt sens decât acela dat de ineditul aiuristic al situației: „Viori albe ca niște vulpi, Iisuse/ Se preling, doi cu doi, peste suduri./ Cad din nori pe vertebre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
și metode esențiale pentru studiile pe care le efectuează. Cititorului obișnuit i se oferă o analiză amănunțită, care pune în relief diversitatea geografică, socio culturală, economică și politico-militară a lumii arabe, punându-l astfel la adăpost de receptarea eronată ori deformată a imaginii ei. Pentru toți, cartea se constituie într-o platformă solidă de prelungire a reflecțiilor propuse de autor, către cele mai diverse orizonturi ale frământatei realități mondiale din zilele noastre. Golful, strâmtoarea Ormuz, strâmtoarea Bab-el-Mandeb, Marea Roșie, Canalul Suez, țărmurile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
libertatea spiritului, gustul pentru viață și artă și, fără îndoială, stilul aforistic, strălucit și ferm. Temele nietzscheiene mitice și tragice nu l-au respins și nici nu l-au influențat. Uneori însă, excedat sau rău dispus, vedea în Nietzsche imaginea deformată pe care au acreditat-o pe de o parte un sentimentalism leșinat și fariseu și pe de alta o descendență ilegitimă și uzurpatoare ce și-l revendica în mod fraudulos, atribuindu-i propria ei pseudofilosofie a neomeniei și genocidului. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
obicei postumă, verdictele ei sunt în contumacie. Dar nu totdeauna, nici în trecut, cum prea bine se știe și ah! nici acum, nici acum... Un punct de vedere ca al lui Ivasiuc ar fi destul de periculos dacă, rău înțeles și deformat, ar avea la rându-i consecințe: ar putea să însemne o pledoarie pentru intoleranță, pentru indexuri și procese de idei. (Preopinentul meu poate aprecia, în spiritul celor spuse cu câteva rânduri mai sus, omagiul pe care i-l aduc acum
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
riguros, ci cel mult cunoscută, pentru a putea armoniza activitatea de învățare cu specificul contextului. Are, desigur, dreptate, orice învățare înseamnă o inserție mai bună în social, o adaptare mai eficientă la situație. Aceasta numai în afara cazului în care contextul deformat nu presează perfid „masele largi” pentru a deprinde anumite scheme cognitive și atitudinale, livrate de aparatul propagandistic al puterii (Neculau, 2002). Încheiem acest scurt excurs printre lucrările românești cu prezentarea unei atitudini revelatoare pentru o întreagă categorie de educatori și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ei. El reinventează limba pentru a o face compatibilă cu substanța pieselor sale, cu trăsăturile, mentalitatea și gândirea personajelor. Cu alte cuvinte, inventează o nouă expresie a unor trăiri și structuri ale realității care, în limba obișnuită, ar fi ori deformat exprimate, ori ar părea mute. Spuneam acum câțiva ani, la prezentarea pe o scenă românească a primei piese de Werner Schwab 1, că acesta "a scris așa cum noi nu avem curajul să visăm"; tot așa am putea spune că a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lumii care nu era Grazul. Porcul de frate-tău Franz, să se fi mulțumit cu gălușca microscopică a Grazului. IMPRESARUL: Dar... sunteți, cu mine, niște adevărați porci... COMPOZITORUL: Dar firește, ca lovitură preventivă... ca față de fiecare modalitate de folosință popular deformată. Și ce-ar putea altfel să se aleagă în regiunea asta a Steiermark-ului, de un om gânditor, fără să vrea să descopere cum se cresc în chip sigur niște animale de casă, mă rog? În chip nenatural numai marea Formă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
microsocietăți filosofice în împrejurimi. în epocă, școlile concurente sunt antrenate într-o luptă fără cruțare unele contra altora. Polemicile livrești și teoretice stau mărturie în acest sens. Datorită lor, de altfel, ni s-a păstrat amintirea gândirilor vizate, chiar și deformate, chiar și aproximative: maltratându-i pe epicurieni, Cicero, de exemplu, a contribuit la salvarea multor texte, idei sau fragmente din corpusul incriminat... Aceste polemici se desfășurau foarte posibil și pe alte terenuri, în special pe acela al societăților filosofice inspirate
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
critică a unui spirit ideal în fața unei lumi care-l decepționează. Vladimir Jankélévitch subliniază și el atitudinea critică a ironistului: "Ironia este neliniștea și viața fără liniște sufletească. Ea ne prezintă oglinda concavă în fața căreia ne înroșim când ne vedem deformați, schimonosiți, ea ne învață să nu devenim propriul nostru obiect de adorație și face ca imaginația să-și păstreze toate drepturile asupra progeniturilor sale obraznice."36 Scopul ironiei, spune Jankélévitch, la sfârșitul cărții sale este să restaureze "un spirit inocent
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fraze idioate, dintre care ultima pare să-i displacă puțin. Femeilor în starea ei nu le place să se facă aluzie la asta și, într-adevăr, am spus-o fără să mă gândesc, căci deocamdată talia ei nu este deloc deformată. Mă ocup de caii care sunt admirabili și sunt complet lipsită de inspirație pentru a închega o conversație. III și-a luat nevasta de braț și deodată o sărută familiar pe obraz. Am ieșit toți trei din grajd, dar, în
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
după care, într-un moment de relaxare, i-a venit ideea de a reorganiza fabrica de ciment din Portland folosind modelul companiei de exploatare a minereului de fier. Regula 15: Combinați ideile Priviți desenul de mai jos: Liniile orizontale par deformate, ca și cum ar fi îndoite din centru spre exterior, dar nu este așa. Liniile sunt perfect drepte și paralele. Iată că din combinarea liniilor paralele cu un cerc și un fond de linii concurente percepția asupra figurii este modificată. La fel
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu senzația aceea bizară pe care o aveam fiecare câteodată de a mai fi trăit cândva într-un anumit decor 141 și nu în ultimul rând vitrina în care, asemena unui personaj din povestirile lui E. A. Poe, își recunoaște dublul deformat: Într-un rând, într-o asemenea vitrină dădui peste propria mea fotografie. Întâlnirea aceasta bruscă cu mine însumi, imobilizat într-o atitudine fixă, acolo la marginea bâlciului, avu asupra mea un efect deprimant. Înainte de a ajunge în orașul meu, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
se deruleze filmul, am trecut pe lîngă băieții care ne arătau cu degetul, rîdeau și ne batjocoreau. Într-un fel sau altul, știau cu toții despre ce era vorba. Unele fete plîngeau, umilite. Apoi am urmărit un film stupid care Înfățișa deformat realitatea, lăsîndu-ne moarte de frică. Toți profesorii erau stînjeniți și nu știau cum să ne vorbească despre acest lucru. Doamna McDonald era mai tînără Însă, fără Îndoială, voia să ne Împărtășească din experiența ei de femeie la 24 ani: „Rețineți
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
este valabilă pentru ideologia clasică, în general, care a fost unilateral privită după epoca romantică drept un set de norme artificiale care anulează definitiv individualitatea creatoare. Romanticii au trecut astfel printr-o sită proprie clasicismul, lăsând în urmă doar imaginea deformată a acestuia, marcată de sterilitate, răceală și dogmatism. Este însă o exagerare, o hipertrofiere negativă care a anulat, din păcate, multe din meritele curentului din secolul al XVII-lea francez. Revenind la textul lui Boileau, se poate observa că dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico gestual În limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: * Vocabularul este limitat, redus ca volum, mai ales sub aspectul cuvintelor; * Existența unui număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; * Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima dată, mai ales În cazul nominativ sau acuzativ; * Existența unui decalaj evident Între vocabularul activ și cel pasiv, Între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
din secolul următor, care mai numea Încă Logosul - Sophia, cum făcea cu două secole Înainte Filon din Alexandria. CÎt despre existența unei „gnoze vulgare”, să lăsăm pe seama Învățăturii vulgare dovedirea sau infirmarea ei. Gnoza de care putem lua cunoștință, chiar deformată grav de ereziologi vulgari sau, lucru poate și mai grav, de traducători egipteni, este, În Întregimea ei, Înalt intelectuală. 18. „Dualism” gnostic? În ce măsură oare ipoteza generativă explică faptul că gnosticii erau exegeți platonicieni raționaliști ai Bibliei? Nu ne Împiedicăm În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
să scuipe acest groaznic amestec asupra sufletului. Apoi, astupîndu-i lui Adam anusul, Îi suflă pe gură sufletul. Din pricina dezgustătorului său Înveliș material, sufletul rămîne În trup. Acest mit frust poate crea nedumeriri pînă ajungem să recunoaștem În el o versiune deformată a străvechii doctrine a spiritului contrafăcut (antimimon pneuma). Avem aici o versiune populară și negativă a acelui pur și intelectual vehicul neoplatonic al sufletului, ochema, și, În ultimă instanță, a aristotelicianului proton organon, trupul astral care Învăluie sufletul mai Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
atunci când e vorba de o persoană) i se suprimă statutul de interlocutor, devenind un El abstract, fără identitate precisă, un personaj imaginar al cărui statut real nu mai importă. De aceea numele său este substituit printr-o perifrază ironică (antonomază), deformat sau ignorat (prin anonimizare), aspectul fizic recreionat grotesc, iar cel caracterial hiperbolizat în termeni peiorativi, desigur. În concluzie, falia care desparte discursul polemic de cel pamfletar pare a fi măsurabilă în termeni ce țin de tonalitate, expresie și ponderea ficțiunii
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alt punct de vedere, asta-i tot. Ați fi în exteriorul cercului, cu chipul îndreptat către familie și asta ar fi de ajuns. Poate că, din când în când, ați putea, să descoperiți în ochii familiei imaginea dumneavoastră, minusculă și deformată ca într-un glob de sticlă din grădină. - Îmi propuneți o adevărată acrobație psihică, am remarcat eu. - Exact, spuse Kafka, este acrobația vieții cotidiene. Este foarte periculoasă pentru că, în general, nu se vede. Și totuși poți să-ți rupi în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scrie în Ispită în sat491, el se simte el însuși parazitat de către ospitalitatea oferită. Istoria, sau mai degrabă tabloul acestei alienări vrem să-l examinăm aici, alienare evocată de către imaginea de sine transformată, caricaturizată de privirea celuilalt, "imagine minusculă și deformată ca într-un glob de sticlă" pe care o dau rudele, în mod tragic, fiindcă ea pune în cauză cu gravitate propria identitate și propria existență. Imagine deformată și minusculă, fiindcă să fii în spațiul familial înseamnă să rămâi mereu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de către imaginea de sine transformată, caricaturizată de privirea celuilalt, "imagine minusculă și deformată ca într-un glob de sticlă" pe care o dau rudele, în mod tragic, fiindcă ea pune în cauză cu gravitate propria identitate și propria existență. Imagine deformată și minusculă, fiindcă să fii în spațiul familial înseamnă să rămâi mereu un pitic, pe lângă uriași, în special tatăl, "acest om gigantic", "ultima instanță [care] putea aproape fără nici un motiv să mă scoată din pat noaptea ca să mă ducă pe
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în jurul lui și care pare, pentru a înțelege lumea nouă, că nu se poate servi decât de repertoriul de imagini destul de stereotipe venite din educația și din copilăria sa, imagini care sunt, de altfel, după un procedeu frecvent la autor, deformate și deplasate. Ar fi o greșeală să găsim aici o justificare la interpretările teologice atât de abundente referitoare la Kafka. Se semnifică aici că noul nu se poate interpreta și citi decât plecând de la vechi, de la vechea cultură și de la
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]