516 matches
-
ea. Jean-Claude alege un vin din anul nașterii mele, făcut din strugurii cei mai fini de pe Valea loarei, pe care ni-l toarnă în cupe de argint italienești. — Sauvignon Blanc, spune el turnându-ne la fiecare câte un strop să degustăm. Ce spuneți ? Ce aromă suavă și senzuală ! Cum nu se poate mai potrivit pentru prima seară pe care o petrecem împreună, spune Jean-Claude luându-ne mâinile mie și lui Jacqueline și sărutându-ni-le pe rând. Apoi ne umple cupele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Din cauza tenisului, a înotului și a vinului, simt că mă cuprinde o dispoziție euforică. — De unde provine fascinația ta pentru vinuri, Jean-Claude ? îl întreb. — Întotdeauna vinurile m-au ajutat să înțeleg mai bine oamenii. Când cunosc pe cineva e ca și cum aș degusta un vin. Mai întâi este buchetul, aroma, prima impresie pe care ți-o face persoana... Apoi este gustul propriu-zis și după aceea vine remanența, gustul cu care rămâi pe limbă. Oamenii, ca și vinurile, nu sunt simplu de înțeles, dar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
hapsâne de bărbat singur acum... Ne-am și tăiat la câte un deget, cu briceagul, ca să ne amestecăm sângele, ni l-am supt lacomi, unul altuia, din rănile stoarse... să rămânem măcar frate și soră întru... iar eu ți-am degustat, elegiac, licoarea menstruală... Și era o bucurie acută, dureroasă, o fericire înăbușitoare, când înțelegeam că o să revii, măcar pentru a-ți lua o bluză înflorindu-ți buricul abrupt, o fustă pictată absurd, cu papagali la poale, o pereche de blugi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
elefant...) Veni primăvara anului 1923. Bunicului meu, obișnuit cu multiplele conjugări ale verbelor din greaca veche, engleza, cu toată incoerența ei, i se păruse o limbă destul de ușor de stăpânit. O dată ce Înghițise o bună parte din vocabularul englezesc, Începu să deguste ingredientele familiare, asezonarea grecească a rădăcinilor, prefixele și sufixele. Se punea la cale o serbare pentru absolvirea Școlii de Engleză Ford. Fiind elev fruntaș, Lefty fusese invitat și el. ― Ce fel de serbare? Întrebase Desdemona. ― Nu pot să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Întrebându-se de ce arătau atât de Înfiorător toți bărbații. Mă rog, nu cei din seara asta, de-aici. Olga, care dăduse deja pe gât două martini de mere, se aplecă spre Kitty. — Știi ceva? Îi șopti. Mi-ar plăcea să degust și eu un american din ăsta. Își sorbi băutura și linse marginea paharului, aruncând o ocheadă seducătoare spre bar. Kitty era șocată, era doar a doua noapte a Olgăi În New York, departe de prietenul pe care-l adora, și deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
jucam tabinet (nu știu de ce, dar câștigam întotdeauna), o baie cu vitralii și un pahar cu castelul Peleș în care se odihneau o periuță, un pieptene și un tub de pastă de dinți Cristal cu gust de ananas din care degustam periodic, un dulap întunecos plin de bunătăți, dulceață și gem, sirop și suc de roșii, zacuscă și murături, o cameră cu draperii verzi numai bune ca să te țină ascuns cu orele, cu un fotoliu (ca tronul unui rege) din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la Belle de Jour, ne imaginam chipul bestiei care o ucisese -, era ca și cum un burghiu ne-ar fi pătruns în creier, încet, după ce făcuse o gură în craniu. În fond, cântecul lui înrudit cu ouăle cerute de judecător, mici lumi degustate la doi pași de cadavru. Nu întâmplător cei doi, Mierck și Mateziev, fără să se cunoască dinainte și contemplându-se reciproc, s-au înțeles perfect. Nu e, în definitiv, decât o chestiune de murdărie comună.“ - Philippe Claudel, Suflete cenușii Aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
și mai spăimosului Mossad, totul garnisit, dintr-o umbră și mai și, de CIA: superdușmanii plăpândei noastre democrații și, mai ales și înainte de toate, ai unității statale împotriva căreia mult unelteam noi pe la café-barul acela cu scrumiere inscripționate vestic, în vreme ce degustam vodcă și sorbeam tutun. Încă o dată, și tot cu mâna pe inimă, recunosc acum, după atâția ani de la destabilizatoarea Proclamație, că versul cu podul, din cunoscuta poemă eminesciană, a fost să fie aproape și de alte asemenea isprăvi care îmi
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
au fost puține amintirile pe care le-am depănat. I-am dus lui Tibi cadou și o sticlă de pălincă de Bihor de peste 50 de grade, pe care sper că a apreciat-o la adevărata ei valoare, iar eu am degustat cu multă plăcere o țuică de banat, care nu este așa de tare ca și țuica de Bihor, dar are totuși o aromă deosebită. În cursul serii am mai întrebat despre o serie de prieteni de-ai mei din Reșița
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
pierd firul), și într-un glas întrebăm: "Dar cum e în Madagascar?" Vlad Zo clipește fericit că a reușit să ne deturneze de la tîm-peniile pe care le discutam, spune "În Madagascar?", face o pauză lungă, ne zâmbește hâtru și își degustă poanta bâțâind din cap: "În Madagascar? Păi uite cum e în Madagascar..." Simțim că ne sufocăm de curiozitate. "În Madagascar, la trei ani o dată, toată lumea dezgroapă câte un schelet, dansează cu el o zi și pe urmă îl îngroapă la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și făcătoare de farmece venea ca un adaos. Numele ei era Marisela, sau așa o striga Jausá. Prezența și aerul său enigmatic n-au Întîrziat să devină scandalul predilect al reuniunilor pe care doamnele de neam le ofereau spre a degusta marțipan și spre a-și omorî vremea și melancoliile autumnale. În aceste cenacluri, circulau zvonuri neconfirmate ce sugerau că femeia africană, prin inspirație infernală nemijlocită, se destrăbăla cățărată pe bărbat, adicătelea călărindu-l ca o iapă În călduri, fapt ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Che, acum ofereau herboristică, budism, astrologie. I-am revăzut, puțin cam veștezi, cu câteva fire albe În păr, cu vreun pahar de whisky În mână, ce mi se păru că era același baby de acum zece ani, pe care-l degustaseră cu Încetineală, câte-un strop pe semestru. „Ce-i cu tine, de ce nu te mai arăți pe la noi?” mă Întrebă unul dintre ei. „Cine sunteți voi acum?” Se uită la mine ca și cum aș fi fost plecat o sută de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
umbră corpolentă printre alte umbre uscățive. Nimeni nu observă când intră Pran. — Te rog, zice prințul Firoz turnându-i lui Privett-Clampe un scotch. — Mulțumesc, bătrâne, răspunde maiorul nervos. Deși îi este recunoscător lui Firoz că i-a oferit ocazia să deguste whisky-ul de import, individul de lângă el stă mult prea aproape. Privett-Clampe n-a avut niciodată timp sau gust pentru francezi, iar acesta își ține mâna pe piciorul lui. Pe ecran, siluetele lor contrastează comic. Capul lui Jean Loup stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Belle de jour, ne imaginam chipul bestiei care o ucisese -, era ca și cum un burghiu ne-ar fi pătruns în creier, încet, după ce făcuse o gaură în craniu. În fond, cântecul lui era înrudit cu ouăle cerute de judecător, micile lumi degustate la doi pași de cadavru. Nu întâmplător cei doi, Mierck și Matziev, fără să se cunoască dinainte și completându-se reciproc, s-au înțeles perfect. Nu e, în definitiv, decât o chestiune de murdărie comună. XIII Dar nimic nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-mi este foame acum). Nu-i vorba că Remy dă lovitura la Paris, nimeni nu-și făcea griji că nu se termină bine filmul. Și nici n-are rost să reiau pe trepte desfășurarea poveștii din film, pentru că Ratatouille se degustă nu ca animalul, dintr-o mușcătură, ci din bucățele mici. Privirea spășită a lui Remy, care seamănă cu cea a Motanului Încălțat din Shrek; bucătăria restaurantului, extraordinară prin culorile ei și minuțiozitatea amănuntelor (pe net poți să o explorezi virtual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
relativ puține) în marginea scrierilor unor prieteni (Pro amicitia) trebuie privite ca simple gesturi de solidaritate intelectuală: nu pot fi asimilate cu exercițiul critic făcut „la meserie”. Prin tot ce am scris în ultimii 25 de ani am căutat să degust din licori nobile, rezistând, pe cât mi a stat în putință, tentației de a mă îmbăta cu „poșirca” din viața zilnică, servită generos la „pet” și la halbă... 12 martie, 2014 Gh. D. I ÎNAPOI LA EMINESCU 11 „O viață de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
relativ puține) în marginea scrierilor unor prieteni (Pro amicitia) trebuie privite ca simple gesturi de solidaritate intelectuală: nu pot fi asimilate cu exercițiul critic făcut „la meserie”. Prin tot ce am scris în ultimii 25 de ani am căutat să degust din licori nobile, rezistând, pe cât mi a stat în putință, tentației de a mă îmbăta cu „poșirca” din viața zilnică, servită generos la „pet” și la halbă... 12 martie, 2014 Gh. D. I ÎNAPOI LA EMINESCU 11 „O viață de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acreditatei personalități a celei mai nemituibile dintre dălțile noastre: Antarctide A. Garay. Toate acestea retroaduc În memoria atât de Înclinată spre amnezie unele amintiri relevante legate de acel pejerrey cu cartofi, udat cu vinișor de Rin, pe care l-am degustat anti sufrageriile lui Loomis, cam prin 1929. Cei mai vigilenți din gașca generațională din vremea aceea - vorbesc din punct de vedere literar - Își dăduseră Întâlnire În acea noapte pe strada Parera, la chemarea agapei și a muzelor. Toastul final, făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
estoarcă pă doamna Mariana, iar ei, japonii dânainte. Dân puru plictis să halesc singurel și ca să arăt că pă bune ieram În fonduri, mi-am Înmulțit manifestările dă iubire și, nainte ca să mă pot răzgândi, toți În număr dă patru degusta d-acu o pudincă la masa lu mandezu. Tortul pascalin i-a ținut ocupați cât mi-am hăpăit io grișu. Și boiangiții dă-i și dă-i cu Bilz, până când contumacia m-a inervat oareșcum. Ca să le Înculc ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Michel, el fiind un om care ține la poante. La Bergerac, s-au simțit foarte bine. Gazda, domnul Birdou adică, i-a răsfățat, dezvăluindu-le - e drept, numai unele - secrete ale facerii vinurilor bune și foarte bune, invitându-i să deguste și să guste din mai multe vase, vinuri albe, negre sau roze. Josiane a fă- cut pasiune pentru rose, zicând că e mai feminin, în timp ce Michel l-a preferat pe cel roșu, motivând că e mai bărbătesc. Și la întoarcere
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
era un peisaj format din haine vechi, lăzi și ziare. Muntele de vechituri era străbătut la mijloc de o trecătoare, o porțiune defrișată, un culoar îngust de dușumea goală care ducea la fereastra unde domnișoara Trixie stătea pe un scaun, degustând prăjiturile olandeze. Domnul Levy înaintă pe culoar, trecu de peruca neagră care atârna în vârful unei lăzi și de escarpenii cu tocuri înalte puși pe un teanc de ziare. Unicul element de întinerire pe care părea că l-a reținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de virarea cât mai rapidă a banilor În contul editurii. Am fost plăcut surprins să aflu că e nelipsit de la Liturghie și m-a chestionat În amănunt despre viața din mănăstire și adaptarea mea acolo. Revenit acasă pe la 18, am degustat fasolea bătută oferită de nora mea, iar acum Încerc să văd ce mai pot face Înainte de a trece la rugăciune și apoi la somn. Până una-alta, să mai notez câteva autografe de pe cărțile de care mă despart: Dlui Cornel
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
și se va hrăni mereu din corpul viu al operei de artă, și nu e nimic de făcut cu acești canibali care dănțuiesc în jurul cazanului filozofic și sociologic în care au aruncat "opera", așteptând să fiarbă, pentru ca apoi s-o "deguste" în liniște, plescăind din limbă de satisfacție și plăcere. Totuși, am să încerc să le stric fie măcar și pentru câteva clipe apetitul. Întâi Zarifopol și d-l Cioculescu, care au adunat toată producția literară și publicistica a marelui clasic
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
CĂ ÎNTR-UN COLȚ \ LA O OARECARE DISTANȚĂ DE PODIUMUL ORCHESTREI \ FUSESE INSTALATĂ O MASĂ PENTRU OPT PERSOANE. MAI MULT DE O DUZINĂ DE CHELNERI PRIPP STĂTEAU ÎMPĂRȚIȚI ÎN MAI MULTE GRUPURI, APROAPE DE BUCĂTĂRIE. ÎN ALT COLȚ ERAU ADUNAȚI OASPEȚII, DEGUSTÂNDU-ȘI BĂUTURILE. Îi recunoscu pe toți: un dramaturg, un interpret muzical vestit, un jucător de cărți și alți trei bărbați mai greu de categorisit Erau modelul perfect al omului monden, cu limbile ascuțite, darul povestirii și facultatea genială de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
avocați valoroși. În timpul rejudecării Caion recunoaște că acuzația de plagiere a lui Kemeny avea rolul de a provoca polemică, dar afirmă totodată că există asemănări de abordare a subiectului Între piesa Năpasta și Puterea Întunericului. Hotărârea instanței a surprins și degustat pe Caragiale: Caion a fost achitat deși ulterior a fost dovedită eroarea juraților În aprecierea cauzei. Eroarea a fost reparată mult mai târziu, după 70 de ani la cererea Muzeului Național al Literaturii Române, prea târziu pentru Caragiale, mort În
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]