713 matches
-
ca să-i facă slujbă" (Academia Română mns. nr. 13). „1760 - Iunie 8. Ion Teodor Calimach Vv. dă volnicie urmașilor lui Mârzac Căpitanul și a moașei lor Nastasia să ție ocinile lor Răpcenii, Lungenii, Hănăsenii, Scor tenii, Cojoceana, Ștefenii, Vorovenii, Țipenii, Gușătenii, Delenii, Căpșeștii, parte din Vâtcani și din Făurei. Să aibă a lua a zecea din toate sămănăturile, din țarini cu pâne și din fânețe și din prisăci cu stupi, însă din 50 unul iar fiind mai puțini câte o para de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se contopește cu Cârja de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul Coroești; 13. Unirea de la Cozmești devin Bălești; 14. Deleni de Jos de la Deleni (Huși) devin Deleni; 15. Gara Tutova de la Dragalina se contopește cu Dragalina realizându-se satul Tutova; 16. Tămășeni de la Dodești devin Dodești; 17. Udrești Sat de la Dodești se contopește cu Udrești Târg realizându-se satul Udrești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul Coroești; 13. Unirea de la Cozmești devin Bălești; 14. Deleni de Jos de la Deleni (Huși) devin Deleni; 15. Gara Tutova de la Dragalina se contopește cu Dragalina realizându-se satul Tutova; 16. Tămășeni de la Dodești devin Dodești; 17. Udrești Sat de la Dodești se contopește cu Udrești Târg realizându-se satul Udrești; 18. Doagele Vasiliu de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul Coroești; 13. Unirea de la Cozmești devin Bălești; 14. Deleni de Jos de la Deleni (Huși) devin Deleni; 15. Gara Tutova de la Dragalina se contopește cu Dragalina realizându-se satul Tutova; 16. Tămășeni de la Dodești devin Dodești; 17. Udrești Sat de la Dodești se contopește cu Udrești Târg realizându-se satul Udrești; 18. Doagele Vasiliu de la Dragomirești devin Doagele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cuza sau Sadoveanu, Constantin Tănase ori Ion Adam, străjuiesc importante locuri și monumente istorice, cunoscute vasluienilor: Podul Înalt (1475), Movila lui Burcel, Podul Crasnei (1450), Ctitoria lui Ștefan cel Mare (1490), Valea Docolinei, Monumentul eroilor cu amintirea lui Peneș Curcanul, Delenii cu luptele din 1944, toate aduc faimă localității și țării. Evenimentele istorice de la 1848, 1859, 1877 au dat perspectivă edificărilor de mai târziu. Cartea ca și presa vasluiană sunt și ele mărturii ale creșterii Vasluiului. Ani îndelungați fără nici un ziar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru comerțul țării". Nici din punct de vedere calitativ, rocile utilizate nu corespundeau cerințelor, nefiind destul de trainice; motiv pentru care, însuși făcuse deja prospecțiuni mai aproape de capitală, în ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de a face ! Urmează Tip Top, Festivalul obiceiurilor, Concertul de pe 23 și, printre altele, pe 27 ianuarie 2007 Gala Ziariștilor, ediția a II-a. Vom încerca transmisii directe din comunele Muntenii de Jos și Sus, Ferești, Văleni, Solești, Miclești, Lipovăț, Deleni, Albești, Pușcași, Laza, Poienești și poate și altele. De pe unde sunt și primari adevărați. De fapt, urmează S| EXIST|M. Am avut o instructivă și destul de îndelungată discuție cu Preasfinția Sa Corneliu Bârlădeanu, episcopul vicar al Hușilor. L-am descoperit
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
socială încă nearanjată) și... lipsa băuturilor (vinul nou). Pe 15 august au fost mai multe tipuri de manifestări în judet și în mai multe localități, cu simpozioane la Laza și Văleni, cu spectacole mai mult sau mai puțin ample la Deleni, Bunești-Averești și focuri de artificii (Dodești). Peste tot participarea comunității a fost masivă, ceea ce arată că primarii, principalii organizatori, au realizat acțiuni culturale conform așteptării concetățenilor. Mi-a plăcut că nu aspectul de bâlci, a fost determinant ci comunicarea și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Văleni, care nu-și prea respectă cuvântul față de noi, dar reușește manifestări culturale notabile. Are în ajutor pe Dan Ailincăi, iar de Sântămăria mare a reușit un tur de forță culturală pentru cetățenii comunei; e de menționat Vasile Zamfir de la Deleni, primar într-o comună, mică dar cu mari ambiții. Cultura înseamnă formații locale și invitate, participarea comunității și... foc de artificii pentru un sufletist ca Victor Popa de la Dodești... Până la urmă constatăm cu plăcere că mai există promotori ai culturii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Anghel Rugină, savant de renume mondial (n.1913 - m.2008) venit în câteva rânduri la Vaslui (interviuri speciale), Radu Miron (n.1927), matematician, Constantin Toma (n. 1935), biolog, Viorel Barbu (n.1941, matematician),o prezență activă în județ. Născut la Deleni, acesta a fost și vicepreședintele Academiei între 1998 - 2002, și este doctor honoris causa al Universității statului Nebraska - S.U.A., membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Deși nu sunt din județ, acad. Eugen Simion și Mihai Cimpoi (Rep
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dintre cele mai sărace județe din punct de vedere economic. Chiar și în acest context vorbim de cei DE AICI, care re aduc aceste somități, organizatorii, investitorii, animatorii. Ne convine să ne lăudăm că de la Mușata, Șurănești, Vutcani, Gugești, Codăești, Deleni, ș.a. și-au luat avântul geniului, savanți și oameni de știință, specialiști, deschizători de drumuri, cu investigații menite să asigure progresul umanității. Cazurile, oarecum, singulare atunci, pot fi integrate acum în generația productivă și reprezentativă și pentru Curentul cultural - informațional
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din spatele casei lui Ion Chirilă ori cea de la Lozincă - pe Berheci - punctul „Podu Morii”. La sfârșitul secolului al XIX-lea se consemnau, în evidențele iazurilor de pește din zonă, două la Burdusaci, 3 la Chiricești, 5 la Colonești, 7 la Deleni, 3 la Stănișești, iar la Bărboasa un râmnic 1 de pește (este sigur că existau mai multe, ca cele aparținând lui Lehănceanu, Ciuche Crețu). Existau mai multe metode de pescuit: cu mâna, cu măciuca, cu ostia, cu prostovolul 3, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
an de an la Iași, la cele două mari manifestări (Târgul de ceramică ”Cucuteni 5000” din iulie și ”Zilele orașului- Sf. Cuvioasa Parascheva”-octombrie) mai pot fi văzuți și rromii olari de la Schitu Stavnic și Voinești sau cei de la Poiana Deleni (Județul Iași), unde tradițiile vechi ale acestora În modelarea lutului, abia de-și mai trage sufletul. Rromii de aici și-au asigurat, În timp, viitorul trăind la nivelul subzistenței minime prin perpetuarea unor tradiții specifice neamului din care Își trag
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mari expoziții personale de la sala „Victoria”, din Iași în 1966 și 1970. Demersul său estetic la acea vreme a fost perceput de public și de critica de artă în termeni pozitivi. Lucrările expuse propuneau reevaluarea tradiției ceramicii negre specifică zonelor Deleni, Tansa sau Marginea, printr-un limbaj modern al formelor. Punctul de pornire l-a reprezentat forma interpretată de olar pentru realizarea ancestralelor obiecte pe care le numim „oale”, „boluri”, „chiupuri”, „blide”, „străchini”. Ioan Antonică, preluând aceste forme, le-a investit
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
est de Botoșani, interfluviul Jijia - Prut, valea Jijiei. Argilele care apar de o parte și de alta a Jijiei (deci și în zona Șipote) sunt considerate ca depozite inferioare calcarelor și gresiilor ce apar în dealurile Repedea, Costești - Tg. Frumos, Deleni - Hîrlău,, , partea mai adâncă” a acestora („ argilele bazale”) fiind considerate de vârstă badeniană,argumentată doar de o faună săracă,prost conservată și de prezența sărurilor sub formă de eflorescențe. Cercetarea geologică asupra Sarmațianului din Platforma Moldovenească înregistrează în anul 1929
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Ozana, dumbrăvile, clăcile, țarinile, horele, rudele, lumea satului. Aici are loc un "popas contemplativ" (T. Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era un sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora dar și suveica". I. Creangă are o mare putere de a reprezenta vizual oamenii (N.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cuzoaia însemnând probabil țigancă. De fapt, nu departe se află și locul numit Dealul țiganului și putem considera părerea plauzibilă. Dealul-cot din satul Vatra, situat în partea de sudest a satului. Locuitorilor din această parte a satului li se spune deleni. Peste Deal-alt cot al satului Vatra, situat după un pinten de deal. în partea de sud a acestui deal se află Râpa Babei. Dealul Bărăncii-deal situat la sud-est de satul Baranca, parțial acoperit cu pădure. Pe harta de la 1885 a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în blestemele unui norod întreg pentru caznele la care rușii supuneau întreaga Moldovă. Nu au avut nicio remușcare să măcelărească țăranii care au îndrăznit să se ridice împotriva nedreptăților din Regulamentele Organice (mărirea birului și clăcii). Martiri anonimi din Săbăoani, Deleni, Bârnova, Galați și Târnauca au înfruntat împilarea imperialismului rus. Culmea îngâmfării și ipocriziei țariste fusese atinsă după Războiul de Independență, când fusesem aliați împotriva otomanilor. Ne-au amăgit, încheind pace separată cu turcii (Tratatul de la San Stefano), dar, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă, mai bine podul, la Reghin lama de zăpadă la camion pe rampă, Tîrgu Mureș Brașov Tîrgu Mureș plăcuțe citețe, același tip de imaginar cețurile, Petelea gluga de coceni, taina fără să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Valea Gurghiului pînă aici comunismul, de aici Hodac și Ibănești! soare fără timp, la țară numai conserve și salamuri! O ascuns-o mama! și el, n-o avut porc? săptămîna asta! degete unghiile bine desenate, cîine la bariera 4 km Deleni haine nu pe deplin cernite, Ideciu de Jos, să merg încet, cu bățul la biserică, s-a ridicat bariera după ultimul vagon, iepure de cîmp zvîcnituri pe urechile ridicate, apleacă-te, roade, cvadrimotorul în jeturi albe cu două pîlcuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai luați șosete, domnilor, avem! de lînă, numa de-acelea luăm! no, las' că fac, pînă diseară! niște vorbe în sine foarte indiferente, primul munte de ceață tărcătura de cîine ciobănesc, turma în 300 m cu stăpînul înfipt în ea, Deleni 4 km pace pe răgazul mișcării, leapădă la nesfîrșit subiectele ficțiunii, șoim venind din stîlp, continuarea în peisaj, coerența în anotimp, o cătat calu' pîn tot tîrnațu', nu l-o găsît nicărí! otavă, mi-o stricat pe-acolo, nici una nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se declarase a fi „de cetățenie română” și se născuse la 27 februarie 1900 în satul bucovinean Tărăseni. Venise în țară în cursul lunii aprilie a anului 1944 (deci, sigur se refugiase din calea războiului) și se stabilise în comuna Deleni, jud. Mehedinți. Opinăm că fugise din acest județ și se stabilise la Bârlad, unde a fost prinsă, așa cum s-a întâmplat cu sute și sute de oameni, hăituiți ca fiarele sălbatice, dintr un colț în altul al țării! Cum-necum, fuseseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
arhivistice. Se pare că, încă din dimineața zilei de 23 august, rușii și-au continuat înaintarea spre Bârlad și nu singuri ci însoțiți de divizia de „voluntari” români „Tudor Vladimirescu”. Lupte sângeroase au avut loc la Muntenii de Jos și Deleni, ocazie cu care, pe lângă militari nemți și ruși, au murit și de ai noștri. O altă coloană rusească ce venea dinspre Hușul ocupat a fost prinsă într-o ambuscadă la Idrici Vutcani-Roșiești. Pe aceste locuri, armatele staliniste au pierdut mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ion Croitoru - membru CAP Stălinești; Gheorghe Cristea - președinte CAP Costești; Grigore Diaconu - președinte CAP Arsura; Alexandru Gându - inspector șef al Inspectoratului silvic județean; Maria Gramaticu - șef de echipă la CAP Roșiești; Vasile Ibănescu - președintele CAP Ibănești; Ion Moșanu - președintele CAP Deleni; Neculai Manolache - membru CAP Pădureni; Didina Moga - membră CAP Târzii; Mihai Munteanu - șef de fermă CAP Bunești-Averești; Ioan Neamțu - director, IAS Huși; Neculai Nechita - președintele CAP Cârja; Niță Panainte - membru CAP Codăiești; Ana Spiridon - preparator produse lactate, IIL Vaslui; Oprea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
noastre, pe când începusem și eu, drăgăliță-doamne a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Șapoi Humuleștii și pe vremea aceea nu erau numai așa un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]