926 matches
-
gimnazii defavorizate -, fiind acum mai mare decât numărul victimelor. 9,8% dintre elevi se autodeclară extorcatori în 1999, față de 8,7% în 1995. Studii mai detaliate (Lagrange, 2000; Debarbieux et al., 2002) au arătat că în Franța a apărut o "delincvență de excluziune" (Garapon și Salas, 1998), caracterizată în principal prin faptul că este orientată împotriva instituțiilor și că este mai frecvent săvârșită în grup. De unde două consecințe: apariția unei violențe mai puternice împotriva cadrelor didactice și apariția agresivității în grup
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unde violența este mai intensă, prin efectele antrenării și anonimatului. Violența din mediul școlar se exercită mai ales în cartierele dificile. Aici găsim un număr mai mare de agresori și de victime, iar victimizările sunt mai violente. Desigur, anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să privilegieze cauzele socio-economice, arată într-un studiu recent că delincvența tinerilor din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cartierele dificile. Aici găsim un număr mai mare de agresori și de victime, iar victimizările sunt mai violente. Desigur, anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să privilegieze cauzele socio-economice, arată într-un studiu recent că delincvența tinerilor din cartierele dificile se distinge în special prin faptul că este mai violentă (Roché, 2001). Unul dintre studiile noastre (Debarbieux
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să privilegieze cauzele socio-economice, arată într-un studiu recent că delincvența tinerilor din cartierele dificile se distinge în special prin faptul că este mai violentă (Roché, 2001). Unul dintre studiile noastre (Debarbieux et al., 2002) arată că numărul extorcatorilor variază în funcție de componența socială a școlilor; 10,7% dintre elevi se declară
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre elevi se declară extorcatori în cartierele foarte defavorizate, 6,8% în cartiere defavorizate, 5,4% în cartierele claselor mijlocii și 3,3% în cartierele favorizate. În plus, nu trebuie să uităm că una dintre principalele critici aduse anchetelor de delincvență autodeclarată este că antrenează adesea o declarare sub nivelul real în cartierele populare. Însă tinerii din cartierele dificile nu trebuie să se privească mai întâi ca agresori, ci ca victime. Ne amintim că, în acest sens, copiii din minoritățile etnice
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pedeapsa corporală împotriva violenței în școală. Să trimitem parașutiștii! Sâmbătă dimineața, pe France Culture se difuzează o emisiune foarte urmărită, moderată cu talent de filosoful și polemistul Alain Finkielkraut. Am avut onoarea să fiu invitat aici, pentru o dezbatere asupra delincvenței juvenile, în compania unui alt autor, Jean-Claude Barreau; acesta tocmai își lansase cartea Bandes à part, cu subtitlul cel puțin ambițios Pour en finir avec la violence [Ca să terminăm cu violența] (Barreau, 2003). Jean-Claude Barreau a publicat peste treizeci de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din 29 septembrie 2001, cu titlul plin de umor: "Bătaia franțuzească ar putea primi o palmă serioasă". Cităm principalele pasaje, chiar dacă nu se referă la școală, este destul de reprezentativ pentru acest tip de opinie: "În momentul în care violența explodează, delincvența se extinde, iar amenințarea teroristă ne pândește, suntem îndreptățiți să ne gândim la întărirea arsenalului nostru represiv. Asta propun asociațiile care intenționează să introducă un nou delict în Codul nostru penal. Acesta nu vizează bandiții, hoții, escrocii, ci pe niște
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al pedepsirii excesive nu stă doar în consecințele psihologice individuale, ci și într-una dintre consecințele ei sociale, inegalitatea în fața pedepsei, care contribuie la "crearea unui nucleu dur", adică a unor grupuri de elevi revoltați, aflați pe calea spre o delincvență mai gravă. Pedeapsă, excluziune și formarea "nucleelor dure" Potrivit surselor oficiale americane (US Department of Education, Office for Civil Rights, 2000 Elementary and Secondary School Civil Rights Compliance Report), elevii negri din SUA sunt loviți cu o rată care este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
simpliste. Ea se bazează totuși pe teoria "științifică" a celor "cinci la sută", care postulează că în orice grup uman regăsim un asemenea procentaj de indivizi aflați în afara normei. Potrivit autorilor de infracțiuni înșiși, răspunzând la o anchetă franceză de delincvență autodeclarată (Roché, 2001), proporția acestor delincvenți minori "superactivi" în rândul gimnaziștilor și liceenilor este chiar de acest ordin. Teoria celor "cinci la sută" pare deci verificată (vezi Wolfgang et al., 1972). Se presupune în general că expulzarea acestui grup restrâns
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
afirmarea unei cauzalități culturale și etnice alimentează uneori dezbaterea (Lorcerie, 1996). Semnificativă în această privință este cartea publicată de Academia de Științe Morale și Politice sub titlul Violența în mediul școlar (Dupâquier, 1999), care împinge la extrem calificarea etnică a delincvenței, între altele într-un capitol intitulat " Un exemplu de nuclee dure în Mureaux". Astfel, un profesor chestionat (și aprobat) de membrii acestei auguste adunări nu ezită să diferențieze și să ierarhizeze "imigranții" buni și răi: În ce-i privește pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Dar ce înseamnă media aceasta? Este ea aceeași, indiferent de tipul social al școlilor? Sau este legată de dificultățile socio-economice trăite de populația școlară? Există în orice grup un nucleu incompresibil de devianți sau asistăm la o înăsprire generală a delincvenței, care ar fi semnul unei decăderi globale? Iar dacă variabilele sociale apar determinante înseamnă, cæteris paribus, adică în școli identice social, că respectivele nuclee dure sunt cantitativ aceleași? Altfel spus, există o "delincvență" diferențiată în funcție de organizarea internă a unităților școlare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau asistăm la o înăsprire generală a delincvenței, care ar fi semnul unei decăderi globale? Iar dacă variabilele sociale apar determinante înseamnă, cæteris paribus, adică în școli identice social, că respectivele nuclee dure sunt cantitativ aceleași? Altfel spus, există o "delincvență" diferențiată în funcție de organizarea internă a unităților școlare, ceea ce n-ar însemna decât aplicarea la nivelul "nucleelor dure" a abordării contextuale pe care am dezvoltat-o în capitolul precedent? În gimnaziile incluse în cercetările noastre 38 putem izola cu ușurință un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
calitățile didactice ale profesorilor. Acești elevi, care se declară extorcatori, declară de șase ori mai mult decât ceilalți (47%, față de 8%) că drogurile sunt prezente în școala lor. Mai apropiați de conduitele cu risc, ei au intrat totodată într-o delincvență cel puțin autodeclarată și într-o "microdelincvență" recunoscută printr-un ansamblu de încălcări ale regulamentului, adesea reprimate în mod curent (rețineri, teme în plus, exmatriculări temporare). Acești elevi declară într-o măsură mult mai mare decât ceilalți că au fost
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt alcătuite numai din "maghrebini și africani", altele numai din "francezi". Exmatriculările și pedepsele cad mereu în aceleași clase. În jurul acestei segregări interne și al unui puternic sentiment de nedreptate se cristalizează un grup de opozanți, care deviază treptat spre delincvență. În mult mai mare măsură decât alții, ei spun că locurile pe care le detestă cel mai mult sunt sălile de clasă. Mai întâi amestecat frecvent în încăierările din curte, refuzând munca școlară, acest grup se radicalizează încetul cu încetul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a acestora, care afectează adesea mult mai mulți elevi decât ne-ar lăsa să credem "teoria celor cinci la sută". Factorii socio-economici nu sunt explicativi în sine. De fapt, nu există nici o relație de echivalență între sărăcie sau șomaj și delincvență, așa cum nu există, în școli, nuclee dure în sine sau o fatalitate socială a creării lor. Violența și delincvența, chiar atunci când lovesc brutal, au întotdeauna o istorie. Ele trebuie situate într-o progresie adesea lentă, care pornește, fără îndoială, de la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sută". Factorii socio-economici nu sunt explicativi în sine. De fapt, nu există nici o relație de echivalență între sărăcie sau șomaj și delincvență, așa cum nu există, în școli, nuclee dure în sine sau o fatalitate socială a creării lor. Violența și delincvența, chiar atunci când lovesc brutal, au întotdeauna o istorie. Ele trebuie situate într-o progresie adesea lentă, care pornește, fără îndoială, de la excluziunea socială, dar care se realizează prin interacțiuni de micro-excluziune evitabilă (repartizare în clase, pedepse inegale). Ele sunt adesea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se dirijeze politicile publice și să se propună programe eficace? În prezent, în criminologia mondială suflă un vânt de identificare a "bunelor practici" (Wyvekens, 2003), curent numit adesea, în sens critic, "pragmatismul anglo-saxon" și care încearcă să evalueze, pentru prevenirea delincvenței, care sunt practicile eficace, ineficace sau promițătoare (de exemplu, Sherman et al., 2002). E drept că simpla introducere a referințelor americane ajunge uneori pentru ca un autor să fie etichetat drept "transmițătorul" reacționar al celor mai conservatoare idei de peste Atlantic (adesea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un "medicament" împotriva violenței în școală, iar meta-analizele nu sunt deloc blânde cu farmacopeea-miracol de genul Ritalin și alte droguri, ci de a atinge pe cât posibil aceste înalte standarde științifice în evaluarea programelor de prevenire și intervenție împotriva violenței și delincvenței. O evaluare de înaltă calitate a programelor de prevenire a violenței juvenile trebuie să arate, cu o înaltă semnificativitate statistică, reducerea prevalenței comportamentelor violente sau diminuarea victimizării (Tolan și Guerra, 1994). Ideal, eficacitatea programelor ar trebui testată pe termen lung
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
efectele unui program de prevenire a violenței. Tabelul 29. Standarde științifice pentru stabilirea efectelor unui program de prevenire a violenței (adaptat după Surgeon General, 2004) Program model • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Efecte de disuasiune semnificative asupra: violenței sau delincvenței serioase (nivelul 1) oricărui factor de risc pentru violență cu un efect important (30 sau mai mare) (nivelul 2) • Duplicare cu efecte pozitive măsurabile • Efecte susținute de durată Program promițător • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Efecte de disuasiune semnificative
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
oricărui factor de risc pentru violență cu un efect important (30 sau mai mare) (nivelul 2) • Duplicare cu efecte pozitive măsurabile • Efecte susținute de durată Program promițător • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Efecte de disuasiune semnificative asupra: violenței sau delincvenței serioase (nivelul 1) oricărui factor de risc pentru violență cu un efect măsurat de .10 sau mai mare (nivelul 2) • Fie duplicarea, fie demonstrarea duratei efectelor Nu funcționează • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Dovadă semnificativă a unui efect nul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
risc identificat • Duplicare, cu dovada că programul este inoperant sau agravant Chiar dacă această prezentare metodologică e cam lungă, ea e necesară pentru a aprecia efortul considerabil depus în ultimii cincisprezece ani pentru evaluarea eficacității programelor de combatere a violenței și delincvenței. Desigur, metoda se situează într-o ideologie precisă, a costurilor și beneficiilor, uneori defăimată în Franța pentru "utilitarismul" și încrâncenarea ei normativă. Dar oare trebuie să ne șocheze dorința de a ști când e vorba de investirea fondurilor publice într-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reluând în mod riguros rezultatele publicate, mai multe sinteze ne permit să ne facem o idee destul de clară despre programele eficace și despre condițiile de eficacitate (sau de ineficacitate) a acestor programe. Foarte frecvent, aceste sinteze abordează tema violenței, a delincvenței și a comportamentului agresiv în general, fără specific școlar (Surgeon General, 2004; Blueprints, 2005), dar, de câțiva ani, interesul lor pentru violența școlară a crescut. Nu e vorba doar de prevenirea violenței și a comportamentelor agresive în școală (Greensberg et
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru un număr mai restrâns de victime care au fost agresate mai dur. N-avem de-a face aici cu "fantasma insecurității". Aceste rezultate confirmă pe deplin lucrările noastre anterioare despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre delincvența minorilor (Debarbieux et al., 2002). La începutul cercetărilor noastre, în 1992, întâlneam mai ales cazuri de extorcare săvârșită de un elev asupra altuia. Evoluția era clară prin anii 1996-1998: extorcarea devenise mai colectivă, persecutarea unui elev de către un mic grup
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cazuri de extorcare săvârșită de un elev asupra altuia. Evoluția era clară prin anii 1996-1998: extorcarea devenise mai colectivă, persecutarea unui elev de către un mic grup era mai frecventă. Aceste observații concordă întru totul cu ceea ce se știe despre evoluția delincvenței minorilor (Aubusson de Carvalay, 1997; Mongin și Salas, 1998; Lagrange, 2001): nu atât numărul minorilor delincvenți este în creștere, nici măcar cantitatea delictelor comise, cât gravitatea acestor acte, net mai violente. Adesea sunt mai violente deoarece sunt comise în grup, iar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de dificultățile mai pronunțate de inserție profesională și socială a tinerilor proveniți din familii imigrate este, fără îndoială, în joc. Concentrarea și marginalizarea spațială a acestor populații (Dubet și Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu este resorbită, dar tinde să se accelereze o dată cu creșterea nebunească a pieței locuințelor din centrul orașelor mari și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]