991 matches
-
ci să căutăm să identificăm nivelurile mult mai profunde ale violenței, care fac parte din cadrele instituționale". În plus, dacă multe victime sau victimizatori adulți au avut de-a face cu bullying-ul, nu toate victimele devin delincvenți și nu toți delincvenții au fost victime. Brutele din curtea școlii, oricât de dezagreabile ar fi, nu devin obligatoriu nelegiuiți. Pe de altă parte, termenul de bullying însuși, care a dat loc unor definiții aparent precise, variază în accepția sa reală. Un studiu realizat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care trebuie să facem lumină. Măsurând ponderea fiecărui factor examinat, Hawkins plasează la același nivel relațiile familie-copil și performanțele școlare (Hawkins et al., 2000). Factorii de risc legați de ceilalți copii Unanimitatea este aici perfectă: implicarea într-un anturaj de delincvenți, în special la nivelul bandelor sau când e vorba de frați, este un predictor foarte puternic al unei violențe cu un probabil rol inițiatic. Apartenența la o bandă la vârsta de 14 ani triplează angajarea în activități violente la vârsta
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școala Eșec școlar + + + + + + Atașament slab față de școală +/− + + nr Absenteism/abandon școlar + + + nr Schimbarea frecventă a școlii +/− + + nr Probleme disciplinare frecvente + + + + + + Angajare slabă în activitățile școlare + + + + nr Hawkins (2000) Fortin (2003) Vitaro-Gagnon (2003) Factori de risc legați de ceilalți copii Frați delincvenți + + nr nr Anturaj delincvent + + + + + + Membri în bande + + + + nr Conflicte cu ceilalți copii/izolare nr + + + Factori de risc legați de mediul social Sărăcie + + + + + + Dezorganizare comunitară + + + + + + Prezența armelor și drogurilor + + nr nr Prezența infractorilor adulți +/− nr ++ Expunere la violență și rasism + + nr
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
slab față de școală +/− + + nr Absenteism/abandon școlar + + + nr Schimbarea frecventă a școlii +/− + + nr Probleme disciplinare frecvente + + + + + + Angajare slabă în activitățile școlare + + + + nr Hawkins (2000) Fortin (2003) Vitaro-Gagnon (2003) Factori de risc legați de ceilalți copii Frați delincvenți + + nr nr Anturaj delincvent + + + + + + Membri în bande + + + + nr Conflicte cu ceilalți copii/izolare nr + + + Factori de risc legați de mediul social Sărăcie + + + + + + Dezorganizare comunitară + + + + + + Prezența armelor și drogurilor + + nr nr Prezența infractorilor adulți +/− nr ++ Expunere la violență și rasism + + nr + + Sursa: după Hawkins et
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
intensă, prin efectele antrenării și anonimatului. Violența din mediul școlar se exercită mai ales în cartierele dificile. Aici găsim un număr mai mare de agresori și de victime, iar victimizările sunt mai violente. Desigur, anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să privilegieze cauzele socio-economice, arată într-un studiu recent că delincvența tinerilor din cartierele dificile se distinge
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
zi, dimineața sau după-amiaza. Pe scurt, fiind prezenți în școală doar în jumătate din ore, au jumătate de timp pentru violență școlară! La urma urmei, această interpretare s-ar acorda foarte bine cu așa-numitele teorii "acționiste", care explică actul delincvent prin oportunitățile de a-l comite (cu riscuri mai mici): mai puțin timp la școală, mai puține oportunități delincvente în școală. Raționamentul poate părea cinic, dar este întărit de faptul bine cunoscut că violența se produce în orele și locurile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
parașutismul. Trimiteți parașutiștii (și faceți curățenie cu Karcher-ul!36) și gata cu violența! Firește că autorul nostru nu e un fascist, iar discursul lui e sincer, ceea ce, la urma urmei, e poate cel mai dificil. În fine, în loc să fie trimiși delincvenții în "taberele de reeducare" în stil american care seduc atât de mult televiziunile noastre, se începe măcar o dată cu absolvenții de administrație ori politehnică. Ideea nu-i lipsită de strălucire! Dar mă-ndoiesc că Barreau, în elanul său reeducator, și-a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau la radicalizarea micilor grupuri de elevi, care devin tot mai mult "vedetele" negative ale școlilor. Este unul dintre efectele cele mai negative ale unei politici de sancționare prost aplicate. Nu toți elevii sunt violenți, nu sunt și nu devin delincvenți, nici pe departe. În fapt, doar o minoritate de elevi este identificată ca atare. De unde ideea foarte răspândită a unui "nucleu dur" superactiv care deține puterea în cartier și în școală. Ideea, comună de acum, este că, un mic grup
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
teoria "științifică" a celor "cinci la sută", care postulează că în orice grup uman regăsim un asemenea procentaj de indivizi aflați în afara normei. Potrivit autorilor de infracțiuni înșiși, răspunzând la o anchetă franceză de delincvență autodeclarată (Roché, 2001), proporția acestor delincvenți minori "superactivi" în rândul gimnaziștilor și liceenilor este chiar de acest ordin. Teoria celor "cinci la sută" pare deci verificată (vezi Wolfgang et al., 1972). Se presupune în general că expulzarea acestui grup restrâns din școală, dacă nu și din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a gândi în sensul competențelor Programe de "predare" a armelor și alte strategii de control (ex.: declararea obligatorie a posesiei unei arme) Tentative de a "redirija" comportamentul juvenil Schimbarea normelor în grupul de colegi Prevenție terțiară: pentru tinerii violenți sau delincvenți Dobândirea unor perspective sociale, asigurarea unui rol Intervenție multimodală Intervenții comportamentale Antrenarea competențelor Terapie familială (terapie sistemică) Servicii sociale de proximitate Tabere de reeducare (boot camps) Programe cu adăpostire Tratarea mediului social Consiliere individuală Sursa: după US Surgeon General (2004
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
devenise mai colectivă, persecutarea unui elev de către un mic grup era mai frecventă. Aceste observații concordă întru totul cu ceea ce se știe despre evoluția delincvenței minorilor (Aubusson de Carvalay, 1997; Mongin și Salas, 1998; Lagrange, 2001): nu atât numărul minorilor delincvenți este în creștere, nici măcar cantitatea delictelor comise, cât gravitatea acestor acte, net mai violente. Adesea sunt mai violente deoarece sunt comise în grup, iar efectul antrenării este important. O adâncire a inegalității sociale în gimnaziu Erodarea slabă în medie a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Geografia socială a excluziunii este privită dinspre cei excluși, dar volumul 3, Os Ricos no Brasil, inversează epistemologic perspectiva. 9 E vorba de Benjamin Moignard, a cărui teză are drept subiect o comparație între Franța și Brazilia în ce privește "bandele" de delincvenți juvenili. Excelent prestidigitator, Benjamin s-a infiltrat în grupurile juvenile și în special în cele de dealer-i prin intermediul "magiei", învățându-i pe tineri să manipuleze cărțile. 10 O versiune mult mai detaliată a acestui text a fost publicată în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o poziție diferită față de teoria asocierii diferențiale. Aceasta din urmă afirmă că tinerii sunt devianți când sunt sprijiniți și încurajați de membrii grupului lor; teoria controlului spune că tinerii sunt devianți când nu au un grup care să-i constrângă. Delincvenții lui Hirschi sunt singuratici; cei ai lui Sutherland sunt membrii unei bande. Aceste trei teorii interacționist-simbolice ale devianței au generat o mulțime de cercetări empirice asupra delincvenței, care într-un fel sau altul, au urmărit armonizarea teoriilor. O integrare promisă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai puțin specific ca cel al bărbaților... 1. Acest model specific de excitare sexuală al bărbaților este atât de fiabil, încât, în unele țări stimularea genitală este utilizată în practicile legale pentru evaluarea preferințelor sexuale ale bărbaților, în special ale delincvenților sexuali (de exemplu, pedofilii) care sunt puternic motivați să își ascundă preferințele (a se consulta de exemplu, Quinsey V.L. și Lalumière M.L., Assessment of Sex Offenders against Children, Sage Publications, Thousand Oaks, ediția a 2-a, 2001). Pentru mai multe
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
medico-legale. Justiția, ca instituție, nu se mai dorește doar represivă, ea vrea din ce în ce mai mult să înțeleagă mai bine pentru a judeca mai bine și chiar, atunci când lucrul acesta devine rezonabil posibil, să privilegieze readaptarea socială a delincventului. Considerând fiecare fenomen infracțional ca pe "un fenomen unitar înglobând actul și autorul său" (Pinatel, 1974) justiția solicită să fie lămurită atât asupra personalității delincventului cât și asupra dinamicii pasajului la act. Aceasta conduce, în afara culpabilității legate de faptele materiale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mai bine și chiar, atunci când lucrul acesta devine rezonabil posibil, să privilegieze readaptarea socială a delincventului. Considerând fiecare fenomen infracțional ca pe "un fenomen unitar înglobând actul și autorul său" (Pinatel, 1974) justiția solicită să fie lămurită atât asupra personalității delincventului cât și asupra dinamicii pasajului la act. Aceasta conduce, în afara culpabilității legate de faptele materiale ale infracțiunii, la încercarea de determinare a trăsăturilor de personalitate ale individului în calitatea sa de infractor. în centrul acestor preocupări se află încercarea detectării
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acestui concept periculos prin el însuși (Shaw, 1973). Este habitual a se vorbi de exemplu, după o crimă: "...cutare om este periculos pentru că a ucis"; în fapt, acest diagnostic postdelictual nu este la adăpost de critici deoarece o serie de delincvenți emoționali sau pasionali își epuizează periculozitatea lor în însăși actul antisocial comis. Este însă indispensabil de a enumera aici, criteriile clasice privind periculozitatea (Benezech, 1981): Criterii generale (care trebuiesc căutate în mod sistematic): - antecedentele judiciare (penale): motivele interpelării sau arestărilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pe un lot de 1081 cazuri de expertiză psihiatrică, raportează un numă de 154 de cazuri de iresponzabilitate consecutivă unor tulburări psihice, adică o rată de 14% . Asemănător, pe un lot de 367 de crime, Gilles (1976) găsește doar 18% delincvenți patologici, bolnavii cu schizofrenie ocupând poziția a 3a cu un procentaj de 2.8% Aceste date par să se coreleze cu alte cifre raportând un procentaj în jurul a 5% pentru delincvența în general (Leaute, 1972). Fiorentini (1979) găsește un raport
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bolnavii psihici omucidari par să aibă un scor criminal superior criminalilor ne-alienați (Grunberg et al, 1978). Tennet et al, 1974, remarcau incidența crescută a comportamentelor violente și omucidare la pacienții psihotici și la cei alcoolici; din rândul celor psihotici delincvenții periculoși părând a fi recrutați esențialmente dintre deliranții cronici paranoici și dintre schizofreni (61% dintre cei admiși), reunind un polimorfism particular al periculozității lor. în mod clasic, delincvența schizofrenilor pare centrată de rolul impulsurilor necontrolate și hebefreno-catatonie. De regulă, actul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și tentative de viol. în numeroase alte infracțiuni banale, studiul obiectiv al faptelor nu relevă natura discordantă a comportamentului antisocial; de altfel, acesta din urmă nu este obligatoriu în relații directe cu tulburările mintale ci corespunde adesea influențelor criminogenetice ale delincvenților "normali". Ar fi deci abuziv de a considera patologică oricare devianță socială a bolnavilor schizofreni. Principalele argumente privind violența asociată cu debutul schizofreniei se găsesc în sursele germane bazate în general pe o serie bine selectată de pacienți acuzați de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din seria lor de studiu pe 10 ani, erau bolnavi de mai mult de un an, și 55% de mai mult de 5 ani. în medie pacienții violenți din acest studiu erau cu 8.5 ani mai în vârstă decât delincvenții "normali" pacienții cu schizofrenie fiind cei care au furnizat procentajul cel mai mare din aceste date. Similar, Taylor, 1987 pe un lot de acuzați bărbați, a găsit că în momentul înregistrării infracțiunilor implicând violența de orice tip, vârsta pacienților schizofreni
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1987). Studiile mai recente arată că actele majore de criminalitate sunt comise, în special, de catre heboidofreni și deliranții paranoizi; celelalte subtipuri clinice (schizofrenie simplă, hebefrenică, hebefrenocatatonică), par mai puțin generatoare de infracțiuni grave. Astfel, într-un studiu pe 63 schizofreni delincvenți, 39 erau paranoizi și 23 heboidofreni (Addad & Benzech, l977). Repartiția principalelor categorii de infracțiuni comise de acești bolnavi, este diferită de cea a delincvenților normali din stabilimentele penitenciare. Astfel, infracțiunile de violență gravă și omucidere reprezintă 53.9%, urmate de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
hebefrenică, hebefrenocatatonică), par mai puțin generatoare de infracțiuni grave. Astfel, într-un studiu pe 63 schizofreni delincvenți, 39 erau paranoizi și 23 heboidofreni (Addad & Benzech, l977). Repartiția principalelor categorii de infracțiuni comise de acești bolnavi, este diferită de cea a delincvenților normali din stabilimentele penitenciare. Astfel, infracțiunile de violență gravă și omucidere reprezintă 53.9%, urmate de furturi (3o.l5%) și vagabondaj 4.7%. Distribuția infracțiunilor pe subtipurile clinice pare să indice că furturile par a fi apanajul heboidofrenilor (65.2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de ordin social cum ar fi: sărăcia economică, condițiile de locuință și muncă ale părinților, mediul social de origine, nu reprezinta decât cauze criminogene secundare. O serie de cercetări, par să indice faptul că mai mult de jumătate din schizofrenii delincvenți spitalizați au antecedente medico-legale iar actele antisociale grave au reprezentat în aproape jumătate din cazuri recidive. Acest lucru subliniază seriozitatea cu care trebuiește considerată posibilitatea trecerii la act a acestor bolnavi, chiar și atunci când este vorba de infracțiuni puțin grave
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Manconi) / 17 O premiză: De ce am scris această carte / 23 Partea I CUM SUNT ÎN REALITATE ROMÂNII Capitolul 1: Cetățeni noi într-o Italie în schimbare / 29 Capitolul 2: Religia, ceva mai mult decât o credință / 47 Capitolul 3: Românii "delincvenți naturali"? Dovezi de practici de rasism / 55 Capitolul 4: Un popor de pușcăriași? / 73 Capitolul 5: Nu doar bone și menajere / 81 Partea a II-a ANUMITE ASPECTE CE AR TREBUI SĂ FIE CUNOSCUTE DESPRE ROMÂNII "ITALIENI" ȘI ANUMITE " ERORI
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]