670 matches
-
denumit Podișul Central Moldovenesc și care are o limită nordică bine conturată în teren, dată de Coasta Iașilor. Acest podiș se prezintă ca un ansamblu de poduri interfluviale, cu o fragmentare de tip colinară dar nelipsind nici cea de tip deluroasă. Orientarea generală a rețelei de văi și, in consecință, și a interfluviilor, este de la NNV spre SSE, orientare determinată de ridicarea în bloc a întregului podiș in partea finală a terțiarului si in cuaternar, care este responsabilă si de căderea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Bahluieț se suprapune peste două unități fizico-geografice diferite: o unitate de câmpie suprapusă peste partea sudvestică a Câmpiei Moldovei, dezvoltată pe un substrat geologic argilos și marnos, pe care sa format un relief cu aspect vălurit, cu interfluvii colinare și deluroase, sub formă de platouri joase și mai largi; a doua unitate este de podișuri înalte (platouri structurale), dezvoltate pe un substrat geologic mai dur (calcare și gresii), reprezentată prin Coasta Iașilor în partea de sud-vest și Dealul MareHârlău în partea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de activități în teritoriu, toponimia zonei confirmă impactul antropic asupra mediului. Distingem următoarele tipuri de toponime: Toponime referitoare la forme de relief:Laița (platou deluros care a pus în evidență, în urma defrișării pădurii, un sol deschis la culoare). - Coasta Candachia (relief abrupt de cuestă cu frecvente alunecări de teren); - D. Chicerei- "deal cu formă conică" sau de acoperiș de casă, având și sensul de "deal
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
defrișat pe care se mai păstreau trunchiurile tăiate ale copacilor). Toponime referitoare la starea de umezeală a terenului și acumulările de apă realizate antropic : - Bahlui - vale cu vegetație de „bahnă”sau „loc mlăștinos”; - Mlaștină- laIezer - zonă lacustră de pe un platou deluros aflat la cca. 400 m altitudine; - pârâul Glodu - valea unui râu cu fenomene de stagnare a apei; - Trifa - loc în care s-au săpat trei fântâni situat la SE de satul Țibana; - pârâul Călina (bulg. kâlen, magh. kălnd= loc mlăștinos
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Central Moldovenesc, care suprapune bazinul superior al râului cu același nume (în zona nordică) și Platforma Pliocenică Moldovenească, cu cele trei componente esențiale, care au influențat benefic mediul ambiant: a)Colinele Tutovei, situate între apele Siretului și Bârladului; b)Depresiunile deluroase din est ale Hușiului, Elanului și Horincei; c)Câmpia Piemontană a Podișului Bârlad, plasată la contactul cu „Piemontul Poiana Nicorești” și Câmpia Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad (Podișul Central Moldovenesc și Platforma Pliocenică Moldovenească), alături de Podișul Sucevei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din teritoriul podișului, care are o densitate cuprinsă între 0,40-0,50 km/km2, urmat de 20% cu 0,50-0,60 km/km2, 18% între 0,30-0,40 km/km2 și 10% sub aceste valori. Relieful Podișului Bârlad este tipic deluros, fiind o subunitate geomorfologică etalon, având în partea nordică un relief structural, reprezentat prin văi consecvente (majoritatea afluenților Bârladului), subsecvente (Bârladul superior, Racova, Lohanul), cueste (Coasta Racovei, Bârladului, Lohanului) sau suprafețe structurale dispuse sub forma unor niveluri distincte (Repedea, Tansa-Suhuleț
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
medie anuală variază între 80C (în zonele înalte de podiș și dealuri) și 9,80C (în regiunile mai joase, la Bârlad). Precipitațiile sunt inegale ca răspândire teritorială, mai mari cantitativ (circa 600 mm anual) în nordul și vestul județului (zonele deluroase și de podiș) și mai puține în locurile depresionare și de luncă (aproximativ 400-500 mm anual), exceptând perioadele de secetă (fenomen frecvent întâlnit) când totalul înregistrează sub 200 mm anual. Datorită schimbărilor climatice, de-a lungul timpului s-au observat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1949). După 1950 urmează o nouă etapă în care cercetările capătă un caracter de detaliu. Astfel, majoritatea studiilor elaborate pentru această regiune, aparțin geografilor sau altor cercetători de la Iași. În 1954, N. Bucur și N. Barbu se ocupă de masivele deluroase din această zonă; C. Martiniuc și V. Băcăuanu cercetează terasele Bahluiului și afluenților acestuia (1965), precum și un studiu geomorfologic al regiunii Cotnari, în 1962. În 1968, V. Băcăuanu elaborează un studiu geomorfologic complex asupra Câmpiei Moldovei, unde abordează probleme privind
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu direcția râului Bahlui. Culmile secundare prezintă orientare paralelă cu afluenții Bahluiului, mai exact vest-est (pe coasta estică a Dl. Mare) și est-vest (pe coasta vestică a C. Holmului) (N.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
profilului transversal și însoțite de versanți-cuestă. Din categoria văilor subsecvente flancate de un versant de cuestă fac parte valea pârului Buhalnița (în amonte de satul cu același nume), Sărata-Cotnari, Cetățuia, Bahluiul, în zona de obârșie . De remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu întreaga suită de elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În acest sens, pe suprafața interfluviilor colinare și deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În zona coastelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de orientarea formelor de relief. La Cotnari, frecvența cea mai mare o au vânturile de nord-vest (33%), urmate de cele de sud-vest (11%) și sud-est (10%). Calmul atmosferic prezintă o valoare de 18 %. Prezența vegetației (mai ales pădurea), orientarea culmilor deluroase, a lacului de acumulare Pârcovaci și a orașului Hârlău, generează microclimate cu trăsături specifice. Astfel, pe platourile înalte, oscilațiile termice dintre zi și noapte sunt relativ mari. Pe versanții sudici, deschiși, însorirea începe la primele ore ale dimineții, crescând în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu asociații ierboase dețin o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins și cel care dă nota specifică din bazinul hidrografic al Bahluiului în amonte de Cotnari. Tipul staționar majoritar este cel deluros de cvercete, cu șleauri de deal fără fag, care ocupă cea mai mare parte din suprafața fondului forestier luat în studiu (46%), fiind identificat, de la altitudinea de 250 m până la 500 m, pe versanți cu înclinări și expoziții diferite. Predomină
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni argiloase cu intercalații de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
peste tot, Calcarul e tăiat ușor de râuri, care sapă văi adânci, face peșteri și ponoare, așa că ochiul călătorului are în această regiune priveliști care aduc aminte pe cele din Bucegi.“ Simion Mehedinți, România SUBCARPAȚII a. Caracteristici reprezintă o regiune deluroasă situată la exteriorul Carpaților, între văile Moldova, în nord, și Motru, în sud-vest; sunt dominați de culmile Carpaților Orientali și ale Carpaților Meridionali, dar se ridică uneori cu câteva sute de metri deasupra podișurilor și a Câmpiei Române. Astfel, ei
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
foarte vechi ce aparține Platformei Moldovenești; relieful are interfluvii netede, cu înălțimi de 300 - 500 m, separate de văi cu terase; RELIEFUL 25 • Menționați limitele Subcarpaților. • Precizați trei din caracteristicile principale ale zonei subcarpatice. • Numiți depresiunile Subcarpaților Moldovei și zonele deluroase care le mărginesc. • Stabiliți pe baza textului și a hărților de la paginile 24-25 asemănări și deosebiri între cele trei subdiviziuni ale Subcarpaților. • Numiți principalele cursuri de ape care traversează Subcarpații de Curbură. • Menționați două depresiuni din zona subcarpatică getică. • Precizați
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
înălțimile cele mai mari, cu depresiuni întinse, orașe importante (Șimleul Silvaniei, Zalău) și terenuri cultivate. În nordestul țării se află depresiunea Baia Mare. DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI (DEALURILE TRANSILVANIEI) a. Poziție geografică și caracteristici este una dintre cele mai întinse regiuni deluroase din România; se află în centrul țării, între ramurile Carpaților, de unde numele de depresiune în raport cu aceștia. Munții care o înconjoară au spre ea versanți cu pante accentuate, acoperite cu păduri. Doar în nord-vest trecerea spre Dealurile de Vest nu este
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
crânguri; b) sate mijlocii (având între 500 și 1 500 de locuitori), răspândite îndeosebi în zonele colinare și de podiș; c) sate mari (1 500 - 4 000 de locuitori), prezente atât în zonele de câmpie, cât și în unele areale deluroase și de podiș; d) sate foarte mari (peste 4 000 de locuitori), întâlnite mai ales în câmpie; uneori pot concentra un mare număr de locuitori, chiar de ordinul zecilor de mii, cum este cazul unor sate din apropierea capitalei (de e
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sulf în Munții Călimani Degradarea terenurilor în sectorul barajului Fântânele (Munții Apuseni) Alunecare de teren în urma construirii de drumuri Valea Bistriței la Borca - mediu natural parțial modificat carbonifere, iar în Depresiunea Brașov datorită reziduurilor întreprinderilor din principalele orașe). Mediul regiunilor deluroase și de podiș. Acoperă cea mai mare parte a teritoriului României, incluzând ansamblul de culmi rotunjite, platouri, văi largi cu terase extinse și depresiuni la altitudini de 250 - 1 000 m, cele mai multe însă la 300 - 500 m. Este spațiul cu
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de așezări și de căi de comunicație; în sectoarele cu resurse de subsol (petrol, cărbune, gaze naturale, sare în Subcarpați, Depresiunea Colinară a Transilvaniei etc.) au apărut puncte de extracție în jurul cărora degradarea elementelor mediului s-a accentuat. În regiunile deluroase înalte (la peste 450 m altitudine) relieful este intens fragmentat, există un grad de împădurire ridicat (gorun, fag, carpen), văile sunt înguste. Defrișarea versanților pentru extinderea suprafețelor cu pășuni a stimulat, datorită pantelor mai mari și rocilor argiloase, alunecările de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
-vă și pe observațiile făcute la „Studiul de caz“ (capitolul Așezări omenești). • Caracterizați un tip de mediu la alegere, urmărind: localizarea geografică, relieful, clima și influența antropică (umană). • Selectați din textul lecției principalele probleme referitoare la calitatea mediului din regiunile deluroase. AUTOEVALUARE ROMÂNIA - COORDONATE EUROPENE / 3 Coordonatele matematice / 3 Așezarea geografică / 4 Coordonatele geoeconomice / 5 GEOGRAFIE FIZICĂ / 6 1. Relieful / 6 Armonia și proporționalitatea reliefului / 6 Formarea și evoluția reliefului României / 7 Unitățile majore ale reliefului / 8 - Carpații / 8 - Dealurile și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Ardeoanu, un vîrf de deal și o poiană pe valea Teleajenului, Ardelei, un deal Ardița, un pîrîu Ardaloaia etc. În popor numele Ardeal desemnează numai Podișul Transilvaniei (Podișul Tîrnavelor și Cîmpia de la nord de Mureș), așadar numai regiunea înaltă și deluroasă din interiorul cetății carpatice, neincluzînd zonele joase, depresionare de la contactul cu muntele (Depresiunile Maramureșului, Făgărașului, Sibiului, Hațegului etc.). Aria de acoperire a toponimului este, de fapt, străveche, poate originară (în raport cu numele sau, poate, supranumele), accepția ulterioară fiind urmarea extensiunii date
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1945. Lacul Como prezintă 3 segmente bine definite: Brațul Colicco spre nord, brațul Como ĂLario) spre sud-vest și Brațul Lecco spre sud-est. Din punct de vedere geografic se disting 3 zone: cea sudică până la localitatea Lenno, des populată, zona centrală deluroasă și cea nordică muntoasă. În partea nordică comunică cu lacul Mezzola iar în sud cu lacul Garlate, ultimul drenat de Adda ca și Como. De-a lungul celor 3 brațe șerpuiește o șosea ce leagă cele 2 orașe mai mari
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
la 1 octombrie 1842, el propunea guvernului încă o soluție ameliorativă naturală, complementară celei strict tehnice, menită a spori debitul de apă potabilă a orașului și anume împădurirea unei suprafețe de circa opt până la 10 fălci de pământ în zona deluroasă de la Aron Vodă și Șapte Oameni, situată în depărtare de câțiva kilometri spre răsărit, unde se aflau principalele izvoare captate la vechiul sistem de aducțiune. Soluția era de fapt o reluare și dezvoltare a propunerii avansată de el prin raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pronunța hotărârea judecătorească într-un număr de cazuri penale, la Palatul Vicarului din Scarperia, la aproximativ 30 km la nord de Florența 1. Scarperia era un oraș fortificat, probabil cu 220 de locuitori, capitala a Vicariatului din Mugello, un loc deluros și de importanță strategică pentru stăpânirea florentina 2. Manetti, bine-cunoscutul umanist, era pe atunci guvernator, sau "Vicar", așa cum era numit potrivit funcției sale. Timp de șase luni, între 1 august 1452 și 1 februarie 1453, el a fost responsabil cu
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]