576 matches
-
dictatură. Comuniștii din Puterea și Adevărul fac greșeli, unele foarte grave, au păcate, au probleme de caracter, dar, lucru esențial, cred în comunism, sunt gata să sufere și chiar să moară pentru cauză. Proca nu numai că este un primitiv, demagog, ticălos, agresiv și totodată fricos, își exprimă la un moment dat și lipsa oricărei convingeri în afara cinismului intereselor personale. Nu înainte însă de a exhiba cugetări tipice apparatcikului român : să ne plecăm în fața înțelepciunii poporului, care de mii de ani
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
doar un carierist, un învârtit, o lichea, e chiar o canalie. El joacă tot timpul grija față de om, dragostea de mase, bunele intenții, paternalismul amuzant. Își urmărește scopurile perfid, folosind interpuși, asigurându- și mereu o cale de retragere. E un demagog politic cu înaltă calificare. Personajul Axente demonstrează pentru prima dată pe ecran că ideologia comunist-populistă poate fi complet mimată, trucată până la măduvă și cu succes. Cel mai cunoscut pozitiv- negativ de până atunci, Pavel Stoian din Puterea și Adevărul, face
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe consulul rus de la București că niște „odioase mașinații” se urzeau în Țara Românească și în Moldova. Atrăgea atenția că „în cursul verii trecute [839 - n. ns„ R. R.] mai mulți moldoveni aflați la Paris s-au asociat cu câțiva demagogi munteni”. Nesselrode îi menționa pe Mavrocordat, Ghenadie și Philites, ca profesând principiile „celei mai flagrante democrații”. în legătură cu acest fapt, i-a fost atrasă atenția și lui Mihail Sturdza. Domnul Moldovei îl asigura, după o lună, pe consulul rus de la București
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
astăzi supus prin noi. Noi ținem în mâinile noastre ambiții fără măsură, lăcomii arzătoare, răzbunări nemiloase, uri răzbunătoare. De la noi vine teroarea care cuprinde totul. Noi avem în serviciul nostru oameni de toate opiniile, de toate doctrinele; restauratori de monarhie, demagogi, socialiști, comuniști și tot soiul de utopiști: noi am înhămat toată lumea la lucru: fiecare sapă de partea sa ultimele rămășițe ale puterii, se căzneștesă răstoarne tot ceea ce se mai ține încă în picioare. Toate statele suferă de aceste uneltiri, ele
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
pot descrește entropia. 172 Maximilien François Marie Isidore Robespierre (1758-1794), avocat și politician francez, figură reprezentativă a revoluției franceze. A fost arestat, judecat și executat. Influențat de filosofii epocii Iluminismului Rousseau și Montesquieu, cunoscut prin descrierea istoricului Albert Mathiez ca "demagog, dictator și fanatic", supranumit "Incoruptibilul". Între victimele ghilotinate din ordinul lui se numără Lavoisier. 173 Joseph-Louis Lagrange (1736-1813), matematician și astronom. A avut o contribuție semnificativă în domeniul mecanicii celeste, analiticii mecanice, calculului variațiilor și în elaborarea teoriei probabilităților. Colaborator
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ca plantele de către un botanist, ci reprezintă o entitate dinamică, în schimbare continuă, creată și recreată de conducerea informată și responsabilă, că este misiunea istorică a guvernelor de a-și exercita autoritatea, în caz contrar, acest lucru fiind făcut de demagogi 23. În al treilea rând, trebuie să distingă între ceea ce este dezirabil în politica externă și ceea ce este esențial și, deși poate fi dispus să realizeze compromisuri cu opinia publică în lucrurile secundare, trebuie să se lupte, chiar riscându-și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
va stăpâni marea”, „tronul și altarul”, revoluția, credința - acestea sunt lucruri pentru care oamenii și-au dat viața. Acum, în momentul în care o doctrină ajunge la un anumit nivel de autoritate, numele său devine o armă pe care orice demagog o poate folosi împotriva ta oricând și cu referire la orice. Pentru a descrie o doctrină, trebuie să recurgem la un limbaj teologic. O doctrină constituie un act de credință. Este ceva în care ești obligat să crezi, nu pentru că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au provocat temeri față de acțiunile occidentale și antipatii în regiunile care au trecut prin experiența colonială și a altor forme ale dominației europene. Astfel de temeri legate de o nouă ocupație existau în fundal în toată regiunea, fiind exploatate de demagogi și dictatori. În Orientul Mijlociu, identificarea continuă a SUA cu problema nerezolvată israeliano-palestiniană face ca posibilitatea exploatării temerilor să fie foarte reală. Confruntarea dintre modul în care percepe Washingtonul o problemă, creată de inevitabila interacțiune dintre politică, presiuni și interese, tipică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un nivel scăzut (tipul G - organizatorul), alții la un nivel mediu (tipul R - realistul), alții la un nivel ridicat (tipul M - maximalistul). Fiecare dintre aceste cinci stiluri eficace poate devia în alte cinci stiluri ineficiente: T’ - tehnocratul (autocratul); P’ - paternalistul (demagogul); G’ - birocratul; R’ - oportunistul; M’ - utopistul (modernistul) (vezi figura 20): Fig. 20 Pentru a diagnostica aceste stiluri de conducere, autorul a procedat astfel: cu ajutorul diverselor tehnici (interviuri, anchete, chestionare, analize biografice etc.) au fost culese nenumărate descrieri ale comportamentelor conducătorilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
primul registru: poporul atenian (demos) deliberează În mijlocul ecclesiei; el include doar cetățenii ă indivizii care se bucură de deplină libertate În cetate ă și ține la distanță sclavii și veneticii. Cea de-a doua accepțiune nu este total ignorată: Împotriva demagogilor care exploatează răbufnirile mulțimii este elaborată o procedură de proscriere. În republica romană, poporul este definit În mod unitar (populus universus); el este singurul abilitat să se prevaleze de suveranitate (majestas) În fața altor popoare și puteri străine. Răzvrătirile plebei (plebs
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la paradis. La urma urmei, se întreabă retoric Jean Baudrillard, "ce este teorismul dacă nu un efort de a conjura, în felul lui, sfârșitul istoriei 25? Nu știm dacă la baza deciziei lor stă lectura eronată a Coranului, livrată de demagogi și nebuni, sau dorința arzătoare de a ajunge cât mai repede la cele 72 de fecioare (houri). Nenorocirea este că teroriștii kamikaze au găsit o cale pe care, din nefericire, o impun în mod criminal și altora. Dintr-un egoism
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ale fluxului memoriei. Moartea lui Rudolf din 1975 marchează începutul unui traseu al regăsirii timpului pierdut. Întors în România post-comunistă a anilor '90, pe care Rudolf o numea "țara de bestii", străinul Andrew închide un hiatus temporal, observând cum aceiași demagogi încearcă să seducă o țară naivă, căreia istoria i-a refuzat totul. Construit din fragmente alăturate mai degrabă în acord cu ordinea interiorității decât cu cea temporală, romanul lui Paul Bailey este declanșat, aproape suprarealist, de câteva cuvinte vechi românești
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
carismă se poate dezvolta într-o organizație idolatră. Nu puține au fost criticile privitoare la conceptul de carismă și multe dintre acestea au fost virulente. O să citez doar două exemple aici. Sociologul german Carl Friedrich a afirmat: "Această amalgamare a demagogilor, liderilor mișcărilor totalitare, și a fondatorilor de religii este înșelătoare [...] A distinge leadership-ul lui Luther de cel al lui Hitler este crucial pentru o știință politică care "are sens"; dacă o știință politică este incapabilă să facă asta, atunci aceasta
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Roosevelt, Franco și Saddam Hussein. Cunoaștem o serie de cuvinte care sunt utilizate într-o manieră mai mult sau mai puțin sinonimă cu liderii carismatici: eroi, om providențial, demiurgi, guru, sau pur și simplu personalități magnetice. Unul dintre acestea este demagogul, care se referă la politicianul care caută aprobarea maselor prin formularea de promisiuni de toate felurile. Acesta este cineva care face totul pentru a fi pe placul mulțimii. Mesia și liderul populist se aseamănă, de asemenea, liderilor carismatici. Mesia politico-religios
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
dăunător Întregii scene literare românești de după război, amestecându-i pe Nichita Stănescu, Marin Preda, Dimov, Bănulescu și alții În magma scriitorilor de-a doua și a treia mână, oportuniști din ambiție, din născare și cărora regimul, el Însuși oportunist și demagog, le ușura carierele provizorii. A fost atunci, să nu ne Înșelăm, În anii ’70 și ’80, o atmosferă prielnică lansării unor nume și unor opere care ar fi purtat timbrul inconfundabil al geniului nostru literar și ar fi uimit cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lectorul amabil al paginilor mele, eu mă Înscriu, În problema identității, În „falanga” pozitiviștilor”, a romanticilor, a „naționaliștilor”, având bineînțeles grijă de a mă demarca Întotdeauna de cei care abuzează de idealurile naționale, de ceaușiștii de ieri sau de politicienii demagogi și profitori de azi! Revenirile mele pe teritoriul național, repetate și ciudate sau incomode pentru mulți, mai ales În vechiul regim, ca și sângele meu ardelenesc o dovedesc cu prisosință. Și pot să mă mândresc cu faptul că am plătit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ș.a. Una este placa de patefon a d-lui Zigu Ornea, uitată în "ac" de câteva generații alta este negația angajată, responsabilă, a lui Panait Istrati. Există ceva de dincolo de sine aici, ar trebui despărțite vocile, puși deoparte clănțăii și demagogii și discutat cu cei care resimt necesitatea adevărată a acestei negații. Panait Istrati și-a cerut iertare; și dl Ștefan Augustin Doinaș a schițat gestul retractării. Nu de asta este vorba, ci: "de ce?" În fond, dacă Eminescu este salvator pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de "deconstrucție"), Principiul lui Adolf și demonizarea românismului (sloganul marxist-leninist conform căruia "cine nu e cu noi e împotriva noastră"), Europa bicefală (expresia luptei dintre mondialiști/globaliști și periferici/națiunile; "Cei ce nu iubesc națiunile nu pot fi decât susținători demagogi ai noii Europe", spune Theodor Codreanu, p. 379), Schimbarea la față (I și II; "Schimbarea la față a României e un hățiș de contradicții, de paradoxuri în care te poți lesne rătăci", scrie Theodor Codreanu, p. 449), " Culpa" generațiilor fericite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
odinioară, s-au spălat în grabă pe mâini, încercând să acrediteze ideea că acțiunea lor era salvatoare. N-au avut dreptate? Ba da, căci, în vreme ce Carol I era regele politic al românilor, Eminescu era regele spiritului național (ș.a.), iar "țărișoara" demagogilor nu putea suporta doi regi!... Ce n-au știut aceștia și nici urmașii lor dintotdeauna e că Eminescu adunase în sine condiția triplă a martirului, eroului și înțeleptului și că dincolo de infernul suferințelor, el a pătruns într-o armonie interioară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sentimentul patriotic a decăzut la rangul de ideologie naționalistă, ființa națională s-a văzut în mare primejdie. Din acest punct de vedere, Eminescu era un "antinaționalist", căci mărturisea că iubește patria sans frases, naționalitatea vorbită iar nu trăită fiind apanajul demagogilor fulgerați în Scrisoarea III și în articole. Fidel gândirii antitetice, de esență transmodernă, Eminescu sublinia necesitatea echilibrului, în marginile adevărului, dintre național și cosmopolit, pretenția celui din urmă de a suprima ceea ce e național însemnând imposibilitatea de existență a cosmopolitismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a orice, paralizarea mașinăriei statului, totala lipsă de înțelegere a problemelor arzătoare ale tineretului nostru, tratamentul greșit aplicat studenților noștri, declinul moral, confuzia și deruta, cooperarea secretă și pe față cu elementele subversive și, în sfîrșit, permanentele lozinci incendiare ale demagogilor nerușinați, toate acestea au distrus pacea în țară, au creat un climat de anarhie și haos, au favorizat ura și dezbinarea și ne-au dus în pragul unui dezastru național. Nu mai rămînea nici o altă cale de salvare decît intervenția
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care l-ar recomanda tactica concesiilor politice, Hervé a împins raționamentul socialist până la consecințele sale logice ultime. Iar concluzia terminală, singura autorizată de logica principiilor politice, este necesitatea doctrinară a antipatriotismului socialist. Personaj controversat până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care a oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național - tricolorul - într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în viziunea sa despre lume, a cărei finalitate s-a manifestat printr-o radicală apostazie politică. Astfel că, la eliberarea sa (1912), Hervé a îmbrățișat, cu aceeași fervoare militantistă cu care l-a combătut înainte, ultranaționalismul în formula sa fascistă. Demagogul a fost reținut în memoria cultural-politică franceză contemporană drept "infamul socialist antipatriot care până în 1914 a devenit ultra-șovin" (Loughlin, 2001, p. 9). Prefacerea radicală de la socialismul antipatriotic intransigent la șovinismul augmentat de accente fasciste i-a asigurat un loc în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
riscul de a se face de râs. Specia e însă pe cale de dispariție. Și cred că România întârzie să se reașeze, să-și refacă ținuta, să umble omenește nu pentru că guvernele ei sunt nevolnice (sunt!), nu pentru că unii politicieni sunt demagogi și corupți (sunt!), nu pentru că românii nu muncesc pe brânci (n-o prea fac!) sau pentru că s-au învățat să cam fure (se mai întâmplă!), ci pentru că, din nenumărate motive, exigența lucrului bine făcut, onoarea meseriei au intrat în derivă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai șubrede, cu atât se invocă mai des prestigiul hieratic al principiilor. Te miri cine, câte un bătrânel hârșit în rele, sau câte un puber fără biografie, câte un publicist nervos, sau câte un politician improvizat, dame dezamăgite, afaceriști falimentari, demagogi, mătuși didactice și vedete romanțioase, toți se trezesc vorbind, din când în când, despre principii. Ne refugiem în aerul rarefiat al principiilor, ne justificăm, prin ele, lipsa de imaginație, sau de curaj, ne ascundem, viclean, după ele, când nu le
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]