23,330 matches
-
reprezentat începutul regresului în domeniul dezvoltării democratice a României. Constituțiile următoare, din 1948 (care definește organizarea Republicii Populare Române și permite exproprierile), din 1952 (care instaurează monopolul partidului comunist), din 1965 (a Republicii Socialiste România) nu întrunesc caracteristicile unor documente democratice, continuând tradiția dictatorială instaurată de Carol II. De aceea, destui juriști vorbesc despre acea perioadă ca despre guvernarea fără constituție. În sfârșit, odată cu Revoluția din 1989 se reia firul preocupărilor pentru statul de drept, Constituția din 1991 fiind apreciată de
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
Timișoara în data de 22 octombrie la Hotel Internațional, consulul onorific al Austriei la Timișoara, domnul Vasile Onofrei, a transmis invitații reprezentanților instituțiilor administrației publice locale din aria de responsabilitate consulară (județele Bihor, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Hunedoara), ai Forumurilor Democratice Germane, oamenilor de afaceri care operează în zona de vest, celorlalți reprezentanți diplomatici acreditați în municipiul de pe Bega, precum și altor personalități locale. L. SCRIPCĂ Perfectarea finanțării l Pentru Piața de Gros În 13 octombrie, domnul primar Gheorghe Ciuhandu și domnul
Agenda2003-42-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281584_a_282913]
-
altora. Poate că unii buni creștini, conform zicalei cu „de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere”, îi vor scuza infantilismul amestecării termenilor și incultura politică. Eu, însă suspectez că această supralicitare, această plusare cu promisiuni de integrare la care cultura democratică pluralistă nu se poate gândi, vine din slugărnicie. Slugărnicia fanariotului respins de popor și de divan, al cărui unic sprijin sunt vizirii de la Poartă. Iar atunci când, chiar vizirii cinstiți care, tradițional, așteaptă o pungă, se minunează că primesc trei, sprijinul
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
definind foarte precis și fără posibilitate de interpretare defavorizantă termenul de „subsidiaritate”, conferă sloganului „Mai multă Europă” aceste sensuri și nicidecum altele. El înseamnă „Mai multă descentralizare”, „Mai multă democrație locală, regională și interstatală”, „Cât mai multe probleme rezolvate în interiorul democratic al comunităților locale sau zonale, al națiunilor și populațiilor după caracteristicile lor, dar cât mai puține delegate prin subsidiaritate guvernelor care, la rândul lor, tot prin justificată și echilibrată subsidiaritate, transferă unele atribuții organismelor continentale. Aceasta este singura formă democratică
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
democratic al comunităților locale sau zonale, al națiunilor și populațiilor după caracteristicile lor, dar cât mai puține delegate prin subsidiaritate guvernelor care, la rândul lor, tot prin justificată și echilibrată subsidiaritate, transferă unele atribuții organismelor continentale. Aceasta este singura formă democratică de a înțelege imperativele globalizării, care se referă în primul rând la piața economică și la progresul tehnic, dar nu la tendințele finaciar-monopoliste de altă natură, care ar vrea să impună omenirii acea politică globală favorabilă doar intereselor lor, și
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
în jurul federației căreia, „lagărul păcii și al socialismului victorios” integra politic alte state la modul totalitar. Iar descifrarea sau, mai bine zis, interpretarea păguboasă dată sloganului de către președintele țării gazdă este aceea că, fie din incultură în materie de politologie democratică, fie din cultura politică de la învățământul seral PCR cu care erau instrumentați marinarii lăsați să navigheze în ape străine ca oameni de încredere ai regimului, contribuția lui constă în a vorbi și de federație și de integrare politică. Cu federația
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
definind foarte precis și fără posibilitate de interpretare defavorizantă termenul de „subsidiaritate”, conferă sloganului „Mai multă Europă” aceste sensuri și nicidecum altele. El înseamnă „Mai multă descentralizare”; „Mai multă democrație locală, regională și interstatală”; „Cât mai multe probleme rezolvate în interiorul democratic al comunităților locale sau zonale, al națiunilor și populațiilor după caracteristicile lor, dar cât mai puține delegate prin subsidiaritate guvernelor care, la rândul lor, tot prin justificată și echilibrată subsidiaritate, transferă unele atribuții organismelor continentale”. Aceasta este singura formă democratică
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
democratic al comunităților locale sau zonale, al națiunilor și populațiilor după caracteristicile lor, dar cât mai puține delegate prin subsidiaritate guvernelor care, la rândul lor, tot prin justificată și echilibrată subsidiaritate, transferă unele atribuții organismelor continentale”. Aceasta este singura formă democratică de a înțelege imperativele globalizării, care se referă în primul rând la piața economică și la progresul tehnic, dar nu la tendințele finaciar-monopoliste de altă natură, care ar vrea să impună lumii noastre acea politică globală favorabilă doar intereselor lor
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
între persoane și de universalizare a concepției primordialității existenței și afirmării persoanei umane ca scop, toate celelalte trăsături ale lumii devenind mijloace întru realizarea acestui scop. La fel cum și pe planul politic al unor formațiuni largi, funcționând în rețea democratică internațională, cum sunt partidele creștin democrate din diverse țări, cu institutele lor respective de studii politice, iarăși s-au făcut progrese pentru definirea unui caracter popular cât mai larg al politicilor bazate pe doctrine creștin-democrate, cu adaptarea lor la cât
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
politică o poate avea în oricare dintre zonele lumii ca și la oricare dintre cetățenii unei țări, s-a concretizat chiar în schimbarea denumirii, partidele respective devenind Partide Populare. Partidul Popularilor Europeni și-a jucat astfel rolul său în emanciparea democratică a statelor continentului și integrarea lor până la numărul de astăzi. Ceea ce este cea mai mare realizare cu care am intrat în acest nou mileniu, pentru noi, care vreme de o jumătate de secol am bâjbâit după aspirațiile tradiției noastre adânc
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
am spus mai sus, cu convingerea necesității de reciprocitate în fapta ei de viețuire comunitară, apar și rezervele sau nemulțumirile noastre față de unele aspecte, poate pragmatice, care n-au mai produs în democrația-creștină nici lideri nici idei de mare fervoare democratică. Așa cum am început aceste rânduri, aș îndrăzni să spun pe propria-mi răspundere că de la un Adenauer încurajat de Churchill și De Gasperi întru ideea de colaborare interguvernamentală europeană și echilibrat de reținerile lui De Gaulle cu vigilența patriotică de
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
pe preocupările arghirofile ale guvernărilor statelor europene și a preocupărilor de drept comercial și financiar a multor lideri creștin-democrați, care au devenit tehnocrații pragmatismului sec, desprinzându-se de fervoarea actului politic care aducea sau chiar producea un entuziasm al dorințelor democratice. Așa cum avea harisma să producă și social-democratul Willy Brandt, cu toate că doctrina sa nu fusese la început prea entuziasmată de ideea unității europene. Cu tot regretul, am impresia că astăzi s-a trecut la statutul unor practicanți pragmatici ai democrației creștine
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
vizelor pentru cetățenii din Serbia-Muntenegru pentru pătrunderea pe teritoriul țărilor membre ale U.E. l Jean-Claude Trichet devine președintele Băncii Centrale Europene l Începând cu această dată, OPEC reduce cu 3,5% producția de petrol l Sărbătoare națională a Republicii Algeriene Democratice și Populare. DUMINICĂ l Alegeri parlamentare în Georgia. LUNI l Președintele Ion Iliescu participă la festivitățile dedicate aniversării Zilei Independenței Republicii Panama, la invitația președintelui acestei țări, Mireya Elisa Moscoso l Audieri suplimentare ale Parlamentului australian privind estimările de buget
Agenda2003-44-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281642_a_282971]
-
fatală: calea reformelor pașnice, a negocierilor, a tranziției line s-a închis, fără putință de întoarcere. La 20 decembrie 1989 Timișoara s-a declarat oraș liber și, surprinzător pentru acea vreme, și-a format prima forță politică de opoziție, Frontul Democratic Român. Între Operă și Catedrală demonstranții au decis să intre în grevă generală, până la victorie. „Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă! “ - au spus timișorenii, lăsându-l fără replică pe primul-ministru de atunci, Constantin Dăscălescu, trimis să pacifice orașul revoltat
Agenda2003-50-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281812_a_283141]
-
Ovidiu Drăgănescu, președinte PNL Timiș *** Partidul Democrat protestează vehement împotriva celor care l-au atacat în mod violent pe dl Ino Ardelean, redactor la Ediția de Vest a cotidianului „Evenimentul zilei“. Considerăm că este foarte grav că într-o societate democratică, într-un oraș civilizat ca Timișoara, este posibil ca ziariștii să fie expuși unor pericole de asemenea natură și ne exprimăm totala dezaprobare față de orice agresiune îndreptată către oamenii de presă, indiferent de publicația pe care o reprezintă. Ne exprimăm
Agenda2003-49-03-lege () [Corola-journal/Journalistic/281803_a_283132]
-
teren. În consecință, și de această dată condamnăm cu fermitate recentul atac huliganic și cerem organelor abilitate să afle cât mai repede adevărul și să-i pedepsească pe cei vinovați. Totodată, subliniem din nou că, într-o țară civilizată și democratică, orice dezacord față de cele scrise de un jurnalist nu se poate rezolva cu legea pumnului. Cei care se simt lezați au posibilitatea de a cere drept la replică sau, în ultimă instanță, potrivit legilor în vigoare, pot acționa în judecată
Agenda2003-49-03-lege () [Corola-journal/Journalistic/281803_a_283132]
-
terorist și este legat de alegerile pentru Duma de Stat. Președintele Putin a luat atitudine imediat după atac, cerând să se ia noi măsuri în Rusia pentru combaterea terorismului, despre care a afirmat că încearcă să submineze dezvoltarea economică și democratică a țării. Purtătorul de cuvânt al poliției moscovite a declarat că, pe lângă cele cinci victime, atentatul s-a soldat și cu rănirea altor 13 persoane, dintre care cinci se află în stare gravă. Bomba detonată în fața hotelului era împachetată în
Agenda2003-50-03-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/281832_a_283161]
-
profunde schimbări în viața politică, socială și economică a României. Eroismul și jertfa de sânge a locuitorilor municipiului Timișoara au înscris o pagină luminoasă în istoria zbuciumată a națiunii române, fiind în același timp izvorul valorilor și principiilor noii societăți democratice românești. Rezistența dumneavoastră în fața represiunii totalitarismului ceaușist, tăria de caracter de care ați dat dovadă, solidaritatea dumneavoastră au impus respect și au constituit un exemplu pentru toți românii. Felul în care au fost prezentate revendicările locuitorilor Timișoarei, revendicări care au
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
un regim politic opresiv, nelegitim, rupt de realități și incapabil să mai guverneze România, dar care era gata să sacrifice viețile cetățenilor pentru a supraviețui. Transformarea României într-un stat modern, european, cu instituții bazate pe valorile lumii libere și democratice, cu o economie funcțională de piață, nu a fost și nu este un proces simplu și ușor. Acest proces a cerut și cere încă sacrificii, naște deziluzii și nemulțumiri legitime. Mulți dintre cei care în decembrie 1989 au fost în
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
global. Pentru a ne atinge obiectivele trebuie, înainte de toate, să ne reconciliem cu noi și cu trecutul nostru. Să luăm exemplul celor care, în urmă cu 85 de ani, desăvârșeau statul național unitar român. Să fim solidari, să consolidăm sistemul democratic românesc, să slujim cu tărie și patriotism interesul național, să promovăm valorile și tradițiile pozitive ale națiunii, în acord cu valorile civilizației Europei Unite. Aceste lucruri le-au dorit timișorenii în decembrie 1989, aceasta a fost voința noastră, a tuturor
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
vieții cotidiene, să nu mai prețuim la adevărata semnificație și importanță jertfa celor căzuți pentru libertatea și demnitatea noastră. Mai ales că, în timp, câștigurile fundamentale obținute prin Revoluția de la Timișoara pot deveni lucruri comune într-o societate liberă și democratică, integrată în marele concert al valorilor europene. Iată de ce, dincolo de demersurile individuale ale fiecăruia - de a cinsti, după propria opțiune și conștiință, memoria lui Decembrie ’89 - poate ar fi nevoie să găsim, printr-o largă consultare civică, o altă formă
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
să transmită mesajul său de condoleanțe și adâncă pioșenie celor care, acum 14 ani, au plătit cu greu tribut pentru libertatea noastră de astăzi. Ei au făcut supremul sacrificiu pentru ca noi, azi, să fim liberi, să trăim într-o țară democratică, să accedem într-o Europă unită unde ne vom integra pentru o viață mai bună și pentru un destin mai fericit. Vreau să folosesc prilejul comemorării a 14 ani de la Revoluția Română pentru a evoca, prin publicația dumneavoastră, marea și
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
o clădire aparținând șiiților irakieni a ucis cel puțin o persoană și a rănit alte câteva. știrea săptămânii 20. 12. 2003 - 26. 12. 2003 SĂMBĂTĂ l În Zimbabwe are loc Conferința națională a principalului partid de opoziție, Mișcarea pentru Schimbarea Democratică (Harare; 20-21). DUMINICĂ l Alegeri prezidențiale în Guineea l Summitul Consiliului de Cooperare al regiunii Golfului (Kuwait; 21-22). LUNI l Vizita în Israel a ministrului egiptean de externe, Ahmed Maher; aceasta este prima vizită de la revolta palestinienilor de acum trei
Agenda2003-51-03-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/281859_a_283188]
-
Politehnica Timișoara a hotărât să instituie încă un premiu de excelență, dar pe plan sportiv, primul laureat al acestuia fiind prof. dr. ing. Ioan Carțiș, rectorul Universității Politehnica din Timișoara și membru în conducerea echipei de fotbal Poli-AEK Timișoara. Cetățenia democratică l Experimentată în patru școli Inspectoratul Școlar al Județului Timiș a decis implementarea, în cursul acestui an școlar, a programului „Educație pentru o cetățenie democratică“, în patru unități de învățământ din județul nostru, două din mediul urban și două din
Agenda2003-52-03-scoala () [Corola-journal/Journalistic/281881_a_283210]
-
rectorul Universității Politehnica din Timișoara și membru în conducerea echipei de fotbal Poli-AEK Timișoara. Cetățenia democratică l Experimentată în patru școli Inspectoratul Școlar al Județului Timiș a decis implementarea, în cursul acestui an școlar, a programului „Educație pentru o cetățenie democratică“, în patru unități de învățământ din județul nostru, două din mediul urban și două din mediul rural, urmând ca din anul școlar 2004 - 2005 programul să fie extins în tot sistemul de învățământ preuniversitar. Elevii și profesorii din școlile unde
Agenda2003-52-03-scoala () [Corola-journal/Journalistic/281881_a_283210]