2,451 matches
-
această emulație progresivă în sensul consumației și acumulării contaminează și alterează valorile spirituale. Marcuse spunea cu drept cuvânt că larga răspândire a culturii prin diversele mass-media, cu toate că, incontestabil, reprezintă un progres într-o ordine statistică, nu e decât o falsă democratizare, deoarece aceste valori își pierd substanța proprie și se asimilează bunurilor de consum. Unul dintre fenomenele acestei degradări este creșterea fantastică a turismului. Sunt foarte mulțumit de pilda pe care am găsit-o. Parcurgerea în lung și în lat a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
referendumuri”. Las la o parte alte două considerații care ar fi suficiente ele singure ca să mă determine să iau această poziție: 1. abrogările cerute de „cele opt referendumuri”2 sunt sacrosancte, sunt minimul ce se poate face pentru o „reală” democratizare a vieții publice (personal, am oarecare îndoieli numai referitor la avort); 2. nu trebuie niciodată și în nici un caz să existe teama de imaturitate a alegătorilor; aceasta ar fi o atitudine pur paternalistă, iar cenzorii și magistrații operează același raționament
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
celor care au avut de suferit din cauza dictaturii comuniste fiind socotit la cca 700.000 (pentru o populație de numai trei milioane). Această Întîrziere a făcut ca, În 1991, să se mai țină Încă mitinguri sub lozinca „Progres pe calea democratizării sub conducerea Partidului Muncii”. Acesta nu-și schimbase Încă numele În Partidul Socialist - ceea ce se va Întîmpla doar În iunie - și Încerca să grăbească alegerile pentru a nu lăsa timp opoziției să se organizeze, tactică al cărei exemplu fusese dat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deplin adecvată cazului românesc. Abordarea spre care Înclină, aparținînd tot lui LaPalombara și Weiner, privește partidele ca variabile independente, cu efecte asupra dezvoltării politice Înseși. Alături de partide, Într-o teorie mai largă a tranziției, celelalte variabile independente care determină cursul democratizării ar fi, conform lui Huntington, „pluralismul social sau grupurile intermediare puternice din societate, dezvoltarea contestării politice Înainte de extinderea participării politice, structura autorității democratice În interiorul unor grupuri sociale apropiate de politică, angajamentul liderilor politici față de democrație, dorința elitelor de a imita
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se aplică Cehoslovaciei și Germaniei de Est. Pe aceeași bază se poate face distincția și Între diferitele niveluri de dezvoltare a societății civile, element cu o importanță incontestabilă pentru evoluțiile ulterioare. Un alt argument pentru includerea factorului istoric În analiza democratizării este furnizat de Milada Anna Vachudov și Tim Snyder („Are Transitions Transitory? Two Types of Political Change in Eastern Europe since 1989”, East European Politics and Societies, vol. 11, nr.1, iarna, 1997): direcțiile de evoluție au fost diferite În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Bisericii Catolice, în special ale papei, denunțând imixtiunile laice și abuzurile clerului. Spirit critic și talent polemic, înarmat cu argumente derivate din dreptul natural, din interpretarea rațională a Bibliei și a istoriei creștinismului, el militează, în fond, pentru liberalizarea și democratizarea vieții sociale. Asemenea precepte și sensuri iluministe sunt prezente în opera omiletică - Didahii adecă Învățături pentru creșterea fiilor... (1809), Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morți (1809), Prediche sau Învățături la toate duminecile și sărbătorile anului (I-III, 1810-1811) -, integral apărută în
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
lucrează aproape două decenii ca redactor la săptămânalul „Literatura și arta”. Este președinte al Asociației „O. Ghibu” a Astrei; din inițiativa ei organizația și-a reluat activitatea în 1994. S-a implicat activ în procesul de renaștere națională și de democratizare din Republica Moldova. În 1992 i s-a decernat Premiul Fundației Culturale „Iancu Flondor”. Debutează în presă în 1968. Primele plachete de versuri - La șezători (1975) și Trecere în alb (1980) - poartă amprenta unui accentuat romantism adolescentin, transcriind stări și ipostaze
JOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287675_a_289004]
-
-ul sau a înțelegerii politice dintre naționalitățile din Bucovina, concretizată în reforma electorală din anii 1909-1910, cu toate particularitățile sale rezultate din situația internă specifică provinciei, se subsumează în ultimă instanță aceluiași proces general. În lungul și dificilul proces de democratizare a vieții politico-parlamentare din monarhie, lărgirea bazei electorale a fost un proces gradual, derulat în mai multe faze. După unele încercări timide, soldate doar cu o reducere semnificativă a censului, voința de a include treptat masele în procesul electoral a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a imperiului, inclusiv din această provincie. În acest sens, se poate spune că alegerile din anul 1907 au reprezentat un moment de ruptură față de toată evoluția parlamentarismului din Monarhia de Habsburg de după anul 1867, constituind un important imbold pe calea democratizării. • Allgemeines VerwaltungsArchiv, Wien, Ministerium des Innern, Präsidiale, 34/2, K. 2240/1907, (1-1500), nr. 1140. • Helmut Rumpler, op. cit., p. 880-881. • Die Ergebnisse der Reichsratswahlen in den im Reichsrate vertretenen Königreichen und Ländern für das Jahr 1907, herausgegeben von der k
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dinamica evoluției economico-sociale provinciale, creșterea numerică a burgheziei, schimbarea în defavoarea românilor a raporturilor etno-demografice și ajungerea la situația ca nici o naționalitate să nu dețină majoritatea, în raport cu suma celorlalte etnii, au provocat o puternică dezbatere politică în societatea bucovineană, pe tema democratizării și a reformării sistemului politic provincial. Reprezentantul Partidului Democrat Român, Aurel Onciul, a fost unul dintre oamenii politici ai timpului ce a militat și a acționat în vederea transpunerii în practică a acestor deziderate, chiar de la intrarea s-a în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
provincială, care urma să se desfășoare pe baza votului universal și a cadastrului național, prevăzându-se drept pedeapsă o amendă administrativă de până la 50 de coroane 30. Noua legislație electorală pentru ducatul Bucovinei, ce căuta să răspundă unei nevoi de democratizare a vieții politice provinciale, a intrat în vigoare după sancționarea sa de către împăratul Franz Joseph, în luna mai 191031. Fără îndoială, se poate afirma că, în viitor, camera legislativă provincială ce reieșea în urma alegerilor nu mai era doar expresia restrânsă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al secolului XX, a cărui principale efecte au constat în reformarea sistemului electoral provincial, ce ființa în provincie din a doua jumătate a veacului XIX, s-a aflat în strânsă legătură cu problema introducerii votului universal, cu procesul gradual de democratizare a vieții politice din Monarhia de Habsburg și, mai ales, cu eforturile făcute la nivel central sau local de eliminare a tensiunilor și agitațiilor naționale explozive. Rezultat al voinței și al toleranței politice exprimate de elitele diverselor grupuri etnice, înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nivelare religioasă profundă care să fi creat un comportament cultural modern, similar cu cel protestant. Argumentul care stă la Îndemână este lipsa Încrederii sociale care să fie liantul unei deveniri sociale culturale post-comuniste. Cu totul alt aspect este cel al democratizării, loc În care standardele occidentale - mai precis, cele euroatlantice - au fost și sunt puse de alte culturi decât cele euroatlantice sub semnul Întrebării. Nu Însă de cultura română care se recunoaște ca aparținând celei europene, deși nu numai În afara României
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asupra acestei apartenențe, căci acestea apar exprimate Încă de la teza maioresciană a formei fără fond, până la capacitatea unei integrări europene rapide. Critica europenității noastre cuprinde atât din sursele ei exterioare, cât și din cele interne, ce-i drept, foarte puține, democratizarea ineficientă a instituțiilor, reabilitarea societății civile atomizate de stalinism, comportamentul sociocultural modern precar. Se poate observa din acest punct de vedere un clivaj Între un anumit grad de modernizare, care incontestabil a avut loc În România, și o conștiință (percepție
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de stalinism, comportamentul sociocultural modern precar. Se poate observa din acest punct de vedere un clivaj Între un anumit grad de modernizare, care incontestabil a avut loc În România, și o conștiință (percepție critică) a modernității românești ca experiență a democratizării În România. De vizibilitatea separărilor Între aceste abordări depinde modul În care tranziția culturală este descrisă, ca proces istoric și cultural. În cele ce urmează mă voi referi la trei aspecte, care mi se par Înrudite, și anume: 1) credință
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întemeiază și pe proprietatea privată sugerează dificultățile de adaptare ale comportamentului cultural, dacă nu cumva existența, cel puțin la ora actuală, a unui hiatus Între diferite comportamente culturale, ceea ce poate explica lentoarea cu care societatea civilă se reconstituie, ori indecizia democratizării reale. Din aceeași perspectivă, recunoașterea proprietății private după 1990 s-a făcut treptat și parțial, ceea ce a legitimat funcționarea pe mai departe a „pieții negre”, precum și clanizarea monopolului politic. Efectul vacuumului proprietății despre care vorbește Pavel Câmpeanu nu poate fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care nu mai depinde de componenta rural-urban. Poate vrei să-ți reiei demonstrația puțin și să te oprești asupra acestui punct. Foarte bună este, țin să remarc, observația despre clivajul dintre modernizarea României și conștiința modernității românești ca experiență a democratizării. O altă Întrebare pe care o am este legată de termenul revoluție, pe care Îl discuți la un moment dat. Te Întrebi dacă termenul revoluție, legat de evenimentele din decembrie 1989, nu trebuie definit ca un termen al tranziției sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestea mă sperie când le disting În discursul unui intelectual, pentru că efectul lor real este deseori la fel de dur ca și cel al modelelor pe care le neagă. Până la un punct, la fel s-a propagat și marxismul, iar acum această democratizare forțată a unor spații cum e Irakul. Dacă a existat vreodată o intenție bună aici (și personal cred că au fost mai multe intenții bune printre cei care Încercau să impună marxismul, față de câte a avut societatea vestică În aceste
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ai tradițiilor liberale ale socialismului occidental, spre deosebire de aripa radicală, adeptă a bolșevismului sovietic, care se va afirma după 1921. F. este o publicație care apără interesele muncitorimii, militează pentru maturizare ideologică în spiritul doctrinei socialiste, pentru ridicarea conștiinței politice prin democratizarea vieții publice, deziderate ce, odată împlinite, vor aprinde „flacăra unui ideal nestins de cultură și de dreptate socială”. În cadrul unui Apel către democrația țării (1/1911), se anunță că „«Facla», asociindu-se ziarului socialist «România muncitoare», deschide o listă de
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
for Democracy, în anul 1983. Aceasta oferă sprijin nedisimulat (direct și prin intermediul instituțiilor afiliate AFL-CIO*, Camerei Americane de Comerț și partidelor Democrat și Republican) instituțiilor - sindicate, asociații ale oamenilor de afaceri, alte organizații civice, presă și partide politice - care promovează democratizarea sau contribuie la consolidarea democrației în țările unde ea este precară, amenințată ori inexistentă 60. Acest demers a fost, într-o oarecare măsură, realizat după modelul activităților internaționale ale fundațiilor politice asociate partidelor politice vest-germane61; aceste fundații sunt finanțate de către
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sfîrșitul primului război mondial, practic toată perioada domniei lui Carol I și o parte din domnia lui Ferdinand, a fost efortul de achiziționare de către România a trei trăsături fundamentale ale lumii occidentale: integrarea instituțională, trecerea la economia de piață și democratizarea vieții politice. În linii mari, este vorba despre aceleași trei dimensiuni principale care au dominat și tranziția postcomunistă - desigur, cu toate particularitățile timpului lor. În acele vremuri, integrarea instituțională însemna, înainte de toate, o clasă politică autohtonă integrată în clasa politică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost nu doar teoretizat, dar și utilizat ca ansamblu de tehnici de management destinat motivării salariaților și asumării de responsabilități din partea acestora în raport cu obiectivele de creștere și dezvoltare ale companiilor. Aplicat pe scară largă în producția manufacturieră, în forma democratizării proceselor de muncă industriale, el a condus la reduceri semnificative ale forței de muncă ocupate în operațiuni de supraveghere și control al calității și a reprezentat unul dintre avantajele competitive ale capitalului occidental în raport cu alte forme, mai puțin participative, de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
exemplu, nu era deloc clar când anume sistemul politic putea fi considerat democratic. Indiferent cât de mult ar fi reformat clasa politică sistemul de instituții ale politicii, tot rămâneau în societatea românească și în afara ei grupuri de presiune care, în numele democratizării sistemului politic, să solicite noi schimbări. Confruntarea din jurul sistemului electoral a ilustrat bine tocmai o asemenea situație. În societatea românească se confruntau două grupuri de presiune care, în numele nevoii de democrație, propuneau două tipuri de sisteme electorale diferite: unul bazat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
modernizării societăților est-europene. Revoluțiile anului 1989 din Europa Centrală și de Est au ca funcție esențială relansarea proceselor de modernizare. (...) De la o modernitate latentă și inconsistentă urma să se treacă la una manifestă și consistentă între domenii diferite. Liberalizarea economică, democratizarea politică și dezvoltarea societății civile sunt principalele tipuri de schimbări menite să contribuie la realizarea relansării modernizării (Sandu, 2000, pp. 29-30). Aceste exemple ilustrează faptul că unul dintre termenii ecuației - cel puțin cel referitor la obiectivele tranzițiilor din societatea românească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
XX, a fost atât de semnificativ, încât, împreună cu egalizarea produsă de comunism în Rusia și Europa de Est, a modificat indicii mondiali ai inegalităților. Îl putem ușor corela cu procese semnificative de reorganizare socială care au avut loc în aceeași perioadă, de la democratizarea profundă a societății occidentale - atât politică, cât și socială, culturală și economică - și până la construirea instituțiilor și ideologiilor specifice statului „bunăstării generale”. Or, în această privință, tranziția postcomunistă românească a urmat o cale diferită. Căci, în vreme ce tendința dominantă a secolului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]