1,109 matches
-
în cadrul întregii Uniuni Europene. IIL11. „Comunitatea Statelor Socialiste” - patru decenii de autoizolare a țărilor E.C.E. După război, pluralitatea statelor E.C.E. a alcătuit o comunitate a statelor socialiste. În 1989 această comunitate dispărea. Dar, dincolo de numeroasele specificități care le diferențiau suprafață, demografie ori putere economicățările Europei Centrale și de Est (E.C.E.) rămâneau cu amprenta a mai mult de patruzeci de ani de istorie comună. Această perioadă a produs o omogenizare a instituțiilor politice, cât și a sistemelor și mecanismelor economice. Criza generalizată
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mai important element patrimonial al unui complex de fitness este clientul. Cine sunt clienții actuali, cine și de unde poate selecta potențialii clienți și chiar cât pot cumpăra aceștia din serviciile oferite în cadrul unui complex de fitness, sunt întrebări la care demografia poate oferi un răspuns concis și relativ bine structurat. Studiul adunărilor umane, văzute în termeni de mărime, densitate, locație, vârstă, sex, profesie, schimbările produse în evoluția acestor indicatori statistici pot oferi managerului complexului informații esențiale care pot fi tratate atât
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
mondializării nu poate face abstracție de acest element hotărâtor. Preocuparea În domeniu datează de aproximativ un secol și jumătate, când În evoluția populației s-a observat fenomenul exploziei demografice și de când, statistica fundamentată ca știință, a putut pune la dispoziția demografiei metode specifice de studiu și prognoză. Mai mult, prin studii retrospective s-a putut aprecia, cu aproximație bine Înțeles, evoluția numerică a populației pe o perioadă de 600.000 de ani de când homo sapiens sapiens și apoi homo habilis viețuiește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se face trecerea de la vechiul regim demografic „regimul vechi” cu caracteristicile lui, la noul regim demografic „regimul modern” care, plasat În timp, Începe din secolul al XIX-lea și se Încheie În 2000 pentru Europa. Vechiul regim demografic: definitorii pentru demografia acestui regim erau mortalitatea mare, natalitatea excesiv de mare, sporul natural redus al populației și durata medie de viață scăzută. După Massimo Livi Bacci factorii externi erau cei care determinau acești parametri așa Încât pot fi grupați În două categorii: factori coercitivi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realiza așa zisa reuniune consensuală (4-7% din cupluri) În locul căsătoriei, au condus la scăderea fertilității și implicit a natalității până sub rata de Înlocuire a generațiilor, fenomen ce se Întâlnește În marea majoritate a țărilor europene. Rezumând principalele trăsături ale demografiei secolului al XX-lea se pot desprinde trei tendințe majore: a) Scăderea semnificativă a emigrației, care de la 1,4 milioane/an În perioada 1906-1915 ajunge la 0,6 milioane/an În deceniul 1920-1930, fiind apoi total nesemnificativă, atât prin legislația
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
abia În ultimii ani ne aflăm În această situație, deși sfârșitul tranziției Înseamnă În același timp un echilibru Între mortalitate și natalitate ceea ce nu pare să funcționeze În prezent În țara noastră. Urmărind etapele parcurse de acest proces În istoria demografiei românești, se poate aprecia că debutul ei se plasează În primele decenii ale secolului al XX-lea (Trebici). Studii de referință pentru evaluarea Începuturilor tranziției aparțin lui Retegan și Șerbu (1962) pentru natalitate, fertilitate, reproducția brută și netă, de asemenea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca acest, mai degrabă dezechilibru brutal Între natalitate (În scădere abruptă) și mortalitatea generală În creștere sensibilă, să fie rezultatul efectului perturbator pe care l-a avut forțarea natalității În 1966, intervenindu-se astfel Într-o legitate naturală care guvernează demografia. În acest caz tot În virtutea acestei legități există speranța unei redresări, dar care nu va fi mai devreme de 20-30 ani, ceea ce Înseamnă cam tot atât cât a operat și intervenția perturbatoare. În tot cazul fenomenul demografic românesc trebuie să
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
scadă foarte mult, ajungând În unele țări să nu acopere nici măcar rata de Înlocuire a generațiilor. Unele tentative de forțare a natalității considerate ca logice În acest context (Franța, România) s-au soldat cu un eșec lamentabil, demonstrând faptul că demografia se dezvoltă după legile ei proprii, că Își are propriile ei mecanisme de reglare și că orice politică demografică nu-i poate schimba coordonatele și mecanismele, ci doar să se adapteze tendințelor ei. În ceea ce privește țara noastră, atunci când vorbim de evoluția
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
să supravegheze o activitate profilactică și curativă În acord cu morbiditatea specifică vârstei și zonei geografice și nicidecum să opereze În domeniul socialului care influențează atât de decisiv mortalitatea infantilă. Cu atât mai puțin poate opera asupra evoluției demografice, pentru că demografia Își urmează propriile legi. Realitățile societății românești cu privire la acest indicator probează cele afirmate mai sus. Scăderea mortalității infantile urmează curba descendentă a natalității cu amprenta socială evidentă a diferenței Între mediul urban și rural. Se asociază aici și diferențe marcate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai ales În structura demografică a orașelor. În această perioadă avea să se pună primele baze ale organizării sanitare la nivel național sub coordonarea generalului Carol Davila (nemuritorul) și profesorului Iacob Felix (medicul poporului și amicul copiilor) părintele epidemiologiei și demografiei românești. În perioada premergătoare unirii principatelor se pun bazele Învățământului medical românesc prin Anastasie Fătu, Carol Davila și Ștefan Kretzulescu, ceea ce va asigura nevoia crescândă de cadre calificate pentru rețeaua sanitară și spitalicească care se infiripau după modelul militar pe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dacă este vorba despre Închirierea spațiilor comerciale sau de apartamente. Dimensiunea locurilor de muncă ar trebui să fie analizată În raport cu așteptările viitoare ale creșterii economiei naționale și locale. Stabilitatea și diversitatea locurilor de muncă vor sprijini veniturile unei proprietăți imobiliare. Demografia. Informațiile despre structura socială a zonei În care se află proprietatea sunt critice pentru utilizarea și acceptarea proiectului. De exemplu, zona centrului vechi al Bucureștiului a fost apreciată În trecut datorită apropierii sale de centrul orașului a magazinelor specializate, a
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Într-un oraș autoritățile Îi obligă pe chiriași să achiziționeze permise de parcare, costul permisului va conduce la resurse financiare mai mici disponibile pentru Închirierea de locuințe. Pentru proprietăți nonrezidențiale, zonarea și restricțiile de parcare influențează foarte mult utilizarea spațiilor. Demografia. Analiza structurii populației dintr-o anumită zonă Îl influențează foarte mult pe manager În gestionarea proprietății imobiliare. În cazul În care predomină persoanele În vârstă, managerul poate fi limitat la solicitarea unei chirii În funcție de cuantumul pensiei pe care locatarii o
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
datele din execuția bugetului public național, bilanțurile contabile, precum și pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice independente și asociațiilor familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
din execuția bugetului public național, bilanțurile contabile, precum și pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice independente și asociațiilor familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările numărului și structurii, pentru a pune în evidență regularitățile după care se produc fenomenele demografice”. Demografia este, după alți autori<footnote T. Rotariu, Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 14. footnote>, „o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum”. O
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările numărului și structurii, pentru a pune în evidență regularitățile după care se produc fenomenele demografice”. Demografia este, după alți autori<footnote T. Rotariu, Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 14. footnote>, „o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum”. O altă definiție o întâlnim în dicționarul francez Larousse
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 14. footnote>, „o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum”. O altă definiție o întâlnim în dicționarul francez Larousse, potrivit căruia demografia este o știință care are ca obiect studiul cantitativ al populațiilor umane, sub aspectul evoluției și mișcării lor<footnote Le Petit Larousse, Larousse, Paris, 2008, p. 302. footnote>. Demografia a fost definită<footnote Această denumire provine de la termenii din limba
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
O altă definiție o întâlnim în dicționarul francez Larousse, potrivit căruia demografia este o știință care are ca obiect studiul cantitativ al populațiilor umane, sub aspectul evoluției și mișcării lor<footnote Le Petit Larousse, Larousse, Paris, 2008, p. 302. footnote>. Demografia a fost definită<footnote Această denumire provine de la termenii din limba greacă demos-popor și graphe-descriere. footnote> de-a lungul timpului foarte divers, lucru care se explică pe de o parte prin împrejurările istorice în care a apărut și s-a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de o parte prin împrejurările istorice în care a apărut și s-a dezvoltat ca știință, iar pe de altă parte, prin caracterul biologic și în același timp social pe care îl au fenomenele demografice. Din punct de vedere istoric, demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
punct de vedere istoric, demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]