481 matches
-
auzit sfârșitul poveștii, însoțitorul meu trist și singuratic a vrut să fie lăsat singur. Ne-am despărțit cu promisiunea de-a ne revedea la capătul acestui periplu. După ce m-am îndepărtat, am început să intuiesc în presiunile mele din ceafă deochiul amețitor și verde al Aspidei... Era un soare izbitor, nicio umbră de nor pe cer, și am întâlnit o "doamnă-domnișoară" stranie, îmbrăcată estival și desuet, ce purta o umbrelă bărbătească ca un clopot în culori psihedelice. Vestimentația ei vaporoasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Îi cobora abundent pe ceafă, atingându-i spatele acoperit cu o bogată vestă de mătase. Avea niște ochi reci, lipsiți de inteligență și Învolburați de nu puține păcate capitale. Încă din ușă, poetul apucase să recite o rugăciune scurtă Împotriva deochiului, urmată de o rapidă invocare a Fecioarei Maria. „Blestemat! De trei ori blestemat! se gândi priorul. Vreau vești despre mortul de la San Giuda. Ce ai descoperit la examinarea trupului său? zise el apoi. Medicul șef Își recăpătase aerul de superioritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de la bancă ori de la tribunal în fiecare dimineață numără din cealaltă în celălalt. procentul celor care așteaptă e în crestere albastru întorc capul după steaua rătăcită în zorii ochilor tăi și mă împiedic de calea norocului tău albastru plin de deochi fără noroc e sînul zilei de mîine JULIAN RADU Sprâncenata Olt, 17 mai 1951) a abordat mai multe direcții: desen animat, caricatură, pictură. în anul 1977 a realizat primul film de desen animat, din țară, cu pată de culoare direct
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nuanțele, după felul relațiilor dintre ei și Ochenoaia și ... Întrebări: Cumătră Ileană, văd eu bine sau băiețelul aista frumușel este nepotu’ neta? Nu-i băiatu’ Vioricăi, Dumnezeu s-o ierte! Chiar așa-i, cumătră Anetă! Ptiu, să nu fie de deochi, dacă s-ar scula mă-sa să-l vadă! Tanti Ileană, aista nu-i copchilașu’ care se urca pe poartă și cânta: „Și saracu’-n urma lui/Suflă-n borta c-----i” Ti-i da ce l-ai mai Înroșit! Ba
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a produs efectul de apărare și apoi a adresat lui Vizanti o privire de stăpân care știe să aprecieze un slujitor de nădejde. În casă a fost Întâmpinat de bunica Ileana și Aneta cu câte un „să nu fie de deochi, parcă-i Jac a lui Ștanmaier!”. Schelmayer era un evreu șmecher dar bun la suflet, care-i trimitea lui Va haine uzate deale lui Jack, fiul său cu părul roșu și cu o față gălbuie și ... roșcove. Maria, mama lui
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un băiat, o mână de carne, cu ochii lipiți, scâncind. Stere, ostenit de la drumurile lui, s-a sculat, a aprins lămpile și s-a învîrtit tot timpul împrejurul muierilor. Când Aglaia i-a arătat copilul, punîndu-l să-l scuipe de deochi, i s-a făcut milă și de nevastă-sa și a intrat s-o vadă. Ea plângea în pat, ușurată. Era slăbită și plânsă. Bărbatul s-a aplecat și-a pupat-o de două ori, cu dragoste. Muierile spălară băiatul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un ghiont: - Taci, Treantă, că-mi strici ploile! S-a-ntors către ea. Hai, spune, neică, să-ti iau de-o rochie, niscai pantofi, c-oi fi goală pușcă, vai de vietișoara ta! - Ce inimă mare ai, să nu-ti fie de deochi! râse Sinefta, și ăl bătrân se uită mai bine spre fată. Codana, să nu-i dai șaptesprezece ani, avea un obraz curat de fată cuminte. Când râdea te-apuca așa, o furnicătură. - Nu mă fierbe, mînca-ti-aș ochii... - De, că-ti
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lângă ea, privind-o serios, cu o cută pe frunte. - Câți ani ai? - Da de ce-ntrebi? se ițise copila spre el, scuturuidu-și părul. Procopie tăcu o clipă, descumpănit. - Întreb și eu, așa... - Oi fi curios, să nu-ți fie de deochi... Râseră amândoi. - Tot nu mi-ai spus. - Dumneata câți îmi dai? Își așezase mâinile la spate și-și aruncase pieptul abia ivit înainte. - Păi, ai treisprezece? Veta râse iar. - Să fii dumneata sănătos de când i-am împlinit! - Ia te uită
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rămfie cutare Curat, Luminat Ca steaua din cer, Ca rouă din cfmp, Ca sfânta tămfie! Da apoi copiilor să bea de trei ori din apa descântată și ieșea afară, căutând un câine pe care o arunca, zicînd: - Așa să fugă deochiul, cum se scutură dinele de apă! Linei îi fusese rușine să se ducă ziua la ghicitoare. O luase pe Aglaia și, într-o seară ploioasă, când nu se zărea nimeni pe ulițele pustii, au intrat amândouă pe ușa joasă a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prea mult, de aceea s-a împământenit obiceiul să li se agațe, în chip de protecție, amulete din jais și talismane, înfășurate în punguțe din piele și conținând uneori fraze misterioase, reputate pentru puterea lor de a-l ocroti de deochi și de boli pe cel care le purta; un anume talisman, numit „piatra lupului“, avea chiar darul de a îmblânzi animalele sălbatice pe capul cărora era pus. Într-o vreme când nu era lucru rar să dai nas în nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
poziția pe care o deținea îndepărta cu totul de el și de rudele lui spectrul foametei. — Erai pe atunci un băiețel atât de dolofan, îmi spunea mama, că nu îndrăzneam să te plimb pe uliță, de teamă să nu atrag deochiul asupra ta; dar și ca să nu trădez relativa noastră opulență. În grija lui de a nu-și îndepărta vecinii cei mai încercați, tatăl meu i-a ajutat adesea, făcându-i să profite de achizițiile sale, mai ales când era vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să scape de fâșâitul și chiuiala tulpinilor de nuferi, pe care o altă fată cu pântecul ca o tobă și rasă În cap, Împreună cu un adolescent excitat fără jenă, având coapsele Încinse cu un fel de sfoară folosită local Împotriva deochiului, le smulgeau din apă și o hărțuiau pe fată cu ele; și preț de o secundă sau două - Înainte de a mă ascunde În ceața mohorâtă a scârbei și a dorinței - am văzut o altă Polenka, străină mie, tremurând ghemuită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
conținutul care bolborosea și se umfla permanent, gata să dea pe dinafară. Ce fierbea acolo bătrâna aceea? l-a întrebat pe Grigore a doua zi. Bătrâna este străbunica mea și e cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă de deochi cu cărbuni stinși, face farmece și vrăji ca să intre bafta și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu, cu fierturi și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ale ibricului, de fiecare dată cu fața la alt punct cardinal și să rostească solemn: "Satana și tot răul din mine să piară sau să se întoarcă de unde a venit!" după care urma semnul crucii. După ce Tușa Finlandia a descântat-o de deochi, tot nu se simțea mai bine, ci din ce în ce mai rău. Proprietăreasa, la care locuia cu chirie, care ținea la ea ca la propria-i fiică, văzând-o în ce hal a ajuns, a dus-o cu salvarea la spital, numai că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Dealul Domnesc... cu pivnițe de piatră, și patru fălci de vie la târgul nostru al Vasluiului și cramă și livezi și robi țigani... Pentru aceea, nimeni să nu se amestece peste această cunoscută carte a noastră”. ― Să nu fie de deochi, fiule! Cneaghina Ana a dăruit ca din averea altuia, nu dintr-a ei. ― Și sfințiile lor, cei de la mănăstirea Vatoped din Muntele Athos - să nu zic vorbă mare - își freacau mâinile de bucurie că a mai picat un pește în crâsnic
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din „elita" satului. Carevasăzică, hâc, după părerea dumnealui, Dumnezeu l-a convocat la clacă pe fiul său Isus Hristos și s-au pus pe scris o carte pentru tot românul, fiindcă este al naibii de credincios și ortodox, să nu-i fie de deochi, de creștin ce este. La întrebarea, ce deosebire este între sărbătorile de Crăciun și cea de Paști, mai mulți au pus punctul pe i, așa ca să se știe, de Crăciun se taie porcul iar de Paști, mielul. Alte deosebiri nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bulgarii înainte la orice înseamnă activitate socială și asta chiar până la ce eram, sau ne simțeam noi imbatabili, la ghicirea viitorului națiunilor lumii, rămânând pentru specialistele noastre cu fuste pestrițe, doar partea cu bafta și norocul, magia albă și neagră, deochiul și umblatul ilegal cu argintul viu. Pe când futuroloagele noastre, bronzate natural, ghicesc în globul de cristal, ghioc, bobi, cafea sau mai economic, în palmă, câte fire de păr îi vor mai cădea lui Băsescu anul acesta din cap, bulgarii trag
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
I-a plăcut din prima zi când a venit aici „pentru specializare”, cum li s-a spus. De fiecare dată când vorbea colonelul, îl asculta cu toată atenția, gândind: „uite cum poate să vorbească un colonel care - nu fie de deochi - îi ditai comandantul! Dacă ar vrea, ar mătura chiar în clipa asta toată curtea cu noi. Dar nuu! Nu face el asta... N-a făcut-o niciodată. Nu ca înțărcatul ista de sărjănt. Aista are inimă de câine. Ce spun
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cumătra cu ziare vorba nu-și întoarnă și susține sus și tare cʹo să fie iarnă. Însă toate tac deodată prin minune mare. Din vecini, îmbrățișată, o pereche-apare. Gurăʹn gură, ochi în ochi, ca doi porumbei - „Ptiu, nu fie de deochi! Uită-te la ei!ʺ Nu aud, nu pot să vadă și nici nu ajung după colț, șiʹn plină stradă se sărută lung. - „Tineret fără rușine, nici nʹașteaptă seara. Zău cumătră, ai spus bine: vine primăvara! Dar cine îi spune
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
urcat cu mult, peste creste! Celelalte au rămas mici, roase de furnici. Ca praful de zahăr uitat în credențul greu și grav, scârțâind din trupul bolnav. Totul e în declin: pereții au pocnit pe alocuri, ca niște ochii amenințați de deochi. Îmi amintesc că în biserica tatălui meu m-au deochiat, am căzut pe podea și vraja m-a lăsat, când mătușa m-a descântat. Cei optsprezece ani mă insultă. Peste portretul de acum, peste ochii mei a trecut vreme prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
în genere, așa cum, în genere, un medic generalist, deși nu e specialist ca specialist, este în schimb specialist ca generalist, deci are reputație în domeniu peste ce are , în general, un medic specialist. Cum ar fi cel de ochi ! De deochi ? Nu ! De ochi...oculistul! Ocultistul, draga mea, deși e specialist în ocultații, nu-i și doctor, exceptând , în general, cazul special al celui care are doctoratul în științele exoterice. Ezoterice. Așa m-am pronunțat și eu. Nu ? Da, dar ați
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
sau moștenire de vii aici în Bucium, dar câte or mai fi fost neștiute de noi? Și aș îndrăzni să spun că cele neștiute au fost baza podgoriilor de aici. Lăsând la o parte pădurile, care - să nu fie de deochi - curgeau până la Rohatca Socolei, restul terenului era ocupat de vii și livezi... Toate acestea se aflau pe moșiile mănăstirești și se vindeau doar cu aprobarea acestora. Altfel pățeai precum „Căsiiana călugărița” despre care am vorbit. Și uite așa, cu bune
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
țîrcovnicul și cu fămeia mea,... Varvara, și feciorii miei,... am vîndut o vie în Valea i Cozmoaie... lui Hristodor stolnicul”. Pe lângă vie se mai găsea câte ceva: pomăt, livadă, prisacă, casă la prisacă și “treidzeci de stupi”. Să nu fie de deochi! Avea oarece pe lângă acea vie. Iată acum și o “biată” moștenitoare. După felul cum ai spus-o, îmi închipui cât de neajutorată o fi fost moștenitoarea despre care ți-ai adus tu aminte. Chelsiia lasă fiicei sale Marie, soția lui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un boț, chilimboț boțit, în frunte cu un ochi, numai să nu fie de deochi!”. Naratorul sugerează cititorului, într-o manieră ocultată, semnificația tehnicilor folosite, explicând procesul de convertire a grotescului în comic, prin introducerea în text a frazei „Pe de-o parte-ți vine a râde, și pe de alta îți vine a-l
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
vorba de „Hanul ”, cercetașului facă portarul! Am să-mi compun o figură marțială, de să-l treacă fiorii! ― Și nu te poți plânge că nu ai „recuzită”. Mustăți, slavă Domnului. Sprâncene, cât cuprinde. Privire de vultur, să nu fie de deochi... Iar pălăria de haiduc completează imaginea de vechi cercetaș! ― Să știi că m-ai făcut să mă simt mândru, scumpul meu coleg de școală primară... Ehei! Unde sunt anii aceia, Nicule?! ― Îi vom reînvia măcar pe o parte din ei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]