479 matches
-
Din poarta ceriului [...] La mine s-a coborât [...] Viderile mi le-a dat. Cu ochii văd, Cu urechile aud Și cu gura pot grăi... <endnote id="(113, II, p. 164)"/>. Și tot Sfânta Maria era cea invocată În descântecele de deochi (de potcă) <endnote id=" (151, pp. 127 ș.u.)"/>, boală provocată de uitătura rea a „oamenilor cu semne”, inclusiv a evreilor roșcați și pistruiați (vezi capitolul „Omul roșu”) : Doamne ajută-mi, Sfântă Mărie, Potcă mare, potcă mică, Potcă din uitătură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajută-mi, Sfântă Mărie, Potcă mare, potcă mică, Potcă din uitătură, Potcă din mirătură, Potcă din ochi albi, Potcă din ochi negri, Ieși din creierii capului, Din bolboșu ochilor <endnote id="(151, p. 129)"/>. Câteodată, În timpul descântecelor și farmecelor Împotriva deochiului sau a bolilor de ochi se foloseau „ochi de sfinți” reprezentați pe frescele bisericilor. Unul dintre cele mai puternice ingrediente cu care opera descântătoarea - cel care insufla „putere dumnezeiască” actului magic - era praful de vopsea și tencuială scrijelit de pe ochii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și invers, dacă ai un vis rău, este un semn bun” <endnote id="(230, p. 57)"/>. În Bucovina există credința că, dacă un nou-născut este alăptat de o evreică, acesta va avea noroc În viață și nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. De asemenea, la polonezi și bieloruși se crede până În zilele noastre că este de foarte bun augur prezența unui evreu (mai rar a unui țigan) la nunta unui cuplu de creștini, fie ei catolici sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
the Khazars and Intellectual Antisemitism in Russia (1970s- 1990s), The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, The Hebrew University of Jerusalem, 2002. 909. În 1813 este atestată o „molitfă a gândacilor [de mătase] pentru tot felul de deochi” : „Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, [...] Înmulțește și gândacii aceștiia și le dăruiește lor sănătate și putere și hrană nestricăcioasă și pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1813 este atestată o „molitfă a gândacilor [de mătase] pentru tot felul de deochi” : „Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, [...] Înmulțește și gândacii aceștiia și le dăruiește lor sănătate și putere și hrană nestricăcioasă și pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să scape de fâșâitul și chiuiala tulpinilor de nuferi, pe care o altă fată cu pântecul ca o tobă și rasă În cap, Împreună cu un adolescent excitat fără jenă, având coapsele Încinse cu un fel de sfoară folosită local Împotriva deochiului, le smulgeau din apă și o hărțuiau pe fată cu ele; și preț de o secundă sau două - Înainte de a mă ascunde În ceața mohorâtă a scârbei și a dorinței - am văzut o altă Polenka, străină mie, tremurând ghemuită pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
scornit, măre -, c-aș fi fermecat:... c-aș avea "iarba fiarelor" și d-aia nu pot fi răpus de fier vrăjmaș... Mai rău, s-a lățit vorba prin babe, cum că numele lui Ștefan Vodă îi bun la descântec de deochi și leac pentru bubă neagră, dambla, la alungat duhurile rele... și chiar la scos dracii... Ștefan surâde:... Aici, ce-i drept, au brodit-o, surâde Ștefan, la draci mă cam pricep, fie chiar și împielițați; la mulți am scos eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fâstâcită o clipă, apoi, cu fină ironie, răspunde printr-o adâncă plecăciune: Gloriosul meu Domn! Țamblac se frânge de mijloc, apoi cu salutul roman: "Ecce homo! Fortissimus athleta Christi! Morituri te salutant! Ave!" Ștefan râde și stupește în vânt, de deochi: Vade retro Satana! Maria aplaudă: "Miracoloso Stephano! Voywodae Miracoloso!" Ștefan, hâtru, își pipăie mușchii brațului încordat minunându-se: De când cu "Podul" ista, am ajuns circ: "Atlet de renume mondial!" Un "circ" ce va rămâne în istorie! spune Țamblac. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
obrajii și-i respiră adânc aroma de sfântă buruiană. Chiar m-ai vrăjit. Trebuie să mă descânt singur, altfel e cu primejdie mare, spune pe un ton serios și stupește de trei ori în vânt să nu-i fie de deochi. "Frunzuliță sălcioară, Tu Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală, Sprâncenele mă omoară... Bat-o Doamne și-o mai bate, Că m-a băgat în păcate, Bat-o Doamne, arz-o focu', Că m-a ... că m-a..." Na
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Sora autoritatea, agitând amenințătoare nuiaua. Le arăt eu!... Pleacă. Boierii râd. Ștefan își desface brațele: Priviți-mă bine! O să puteți depune mărturie, precum că, odată, "l-ați văzut la pământ pe Marele Ștefan Vodă!"... Nu cobi, Măria ta! stupește de deochi Luca Arbure. Să recunoaștem că nici o putere din lume n-ar fi putut ține piept unei asemenea hoarde. Sunt florile pământului, spune el cu căldură. Ei sunt viitorul Moldovei! Prin ei, suntem și noi nemuritori... Intră Alexandru. E înarmat, transpirat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cumnățele, dragule... Îți amintești tu de Baia?" Mă trec fiori pe șira spinării. Cumplită teroare. În orice clipă mă aștept: "Atârnați-l! Înțepați-l!" "Salcia", dârdâie și Negrilă. Dați-o dracului de salcie! se stropșește Isaia. Iaca, am scuipat de deochi, bâiguie Negrilă. Da' turcii ceia nu mai vin odată, bre? se jeluiește Cupcici. N-ai grijă, vin ei! Vin! Ah! Cum îi aștept! Atunci o să-i plătesc! Cu vârf și îndesat o să-i plătesc! Pupa-l-ar mă-sa rece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
crud la roșu aprins, după cum cădea lumina... "E un tatuaj de mașină, și-a dat cu părerea altcineva. Nu există "tatuaj de mașină", a observat un tânăr tranșant expert în tatuaje. O țigancă trecătoare pe acolo mi-a scuipat de deochi: "E un noroc mare, boierule; să-ți văd palma...". Și tot așa... Am, desprins cu grijă frunza, îi pipăiam consistența turgescentă, am aspirat o clipă aroma de verdeață și mi-am văzut de drum, ambalând motorul. Pentru mine, frunza era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cauza acestei suferințe care devenise de-a dreptul o boală. Mi-a răspuns scurt că sunt un prost și mi-a cerut să-i dau cinci lei, să nu mă spună... Mi se tot "serveau" ceaiuri cu gust imposibil. Formula deochiului era suverană. Eu însă aveam altfel de trăiri, mai mistice decât deochiul. Descoperisem că în cadranul pe care îl salvasem, noaptea, când era întuneric total, se vedeau câteva cifre și marca, minunata marcă "Roskop Patent", strălucea. Cred că îmi închipuiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
răspuns scurt că sunt un prost și mi-a cerut să-i dau cinci lei, să nu mă spună... Mi se tot "serveau" ceaiuri cu gust imposibil. Formula deochiului era suverană. Eu însă aveam altfel de trăiri, mai mistice decât deochiul. Descoperisem că în cadranul pe care îl salvasem, noaptea, când era întuneric total, se vedeau câteva cifre și marca, minunata marcă "Roskop Patent", strălucea. Cred că îmi închipuiam că în aceste două cuvinte sunt în fond un pseudonim al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
avocat din familia poetului G. Rotică). Acesta susține că, în sat la noi, vestite pentru vrăji erau baba Axînia și baba lui Leon al Cosmii. „La Axînia venea lume de la circa 60 kilometri depărtare”. În lucrare sînt descrise descîntecele „de deochi”, „de boală grea”, „de ursită”, „de beșică rea (buba neagră)”, „pentru a îndepărta potca (avizuha)”, „pentru mana vitelor”, „de îndepărtat strigoii”. Pentru lucrarea sa, el s-a informat de la Ilinca Mînecan a lui Bursuc, o succesoare a celor două pomenite
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
frumoasă acum. Iar gâtul este de-a dreptul uluitor, mai rar așa frumusețe de gât: subțire, și din ce în ce mai subțire spre partea de sus, și capul e atât de frumos așezat pe lujerul ăsta grațios ... Ptiu, să nu-i fie de deochi! - Lialecika, iubito, dar dacă nu te gândești la tine, măcar gândește-te la el: îți dai tu seama ce-o să se întâmple dacă o să se afle despre asta? Primul lucru o să-l bage la închisoare! Chiar nu ți-e milă
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
o sfântă în ieslele putrede aici LINIȘTE pacea noroadelor înfrățite singuri cu Dumnezeu și cu steaua aceea pe frunte privegheau în tăcere pe cel care vine pe cel care se duce copii femei și bătrâni scuipau furioși în sân de deochi (pe furiș) cu limba-n cerul gurii mare făceau CRUCE dar eu cum mă știți (până și de părinți n-am ascultat niciodată) am văzut și am auzit TOTUL (așa ca prin vis) de acolo din spatele zidurilor direct prin perete
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu () [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
când acesta doarme, fără ca el să-l observe pe cel care duce paiul. Când copilul plânge mult, fără un motiv anume, se zice că este „diotiet”(deocheat), deoarece s-a uitat cineva prea insistent la el. I se descântă de deochi sau de sperietură, în cazul în care este speriat prin somn.(Floarea Bolojan) Se consideră ca timp de 6 săptămâni lehuza nu este curată, mai mult chiar, ai casei, cu excepția soțului nici nu mâncau sau beau apă din vasele folosite
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
gospdăria și animalele sătenilor se mai păstrează și astăzi. Colindul, steaua, plugușorul, sorcova - sunt, de asemenea, obiceiuri prezente în sat, în timp ce Irodul, Ulcelele, Strigatul fetelor de pe dealuri - s-au pierdut. Credința în Iele, datul în bobi, descântatul de brâncă, de deochi apar din ce în ce mai firave. "Clicul" este un obicei acum aproape pierdut. Oamenii, seara, după ce terminau treburile în gospodărie, se adunau din loc în loc în sat, la câte o poartă, și stăteau până noaptea târziu de vorbă, în timp ce copii se jucau împrejur
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
apelează la preot atunci când au necazuri, 34,9% dintre ei se spovedesc periodic, iar 29,6% postesc în mod regulat. Potrivit aceleiași surse, 44,8% dintre români au încredere în preoți, 42,4% cred în miracole, 31,2% cred în deochi, 25,5% cred în blesteme, 23,8% cred în horoscop, 15,6% cred în extratereștri și 15,3% - în vrăjitorie. Un sondaj IRES din 2016 relevă că 58% dintre români au încredere în Biserică, comparativ cu 2003, când cota era
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
de natură între religie și superstiție.. Konrad Zucker (Psihologia superstiției) încearcă să discearnă trei tipuri de superstiție, primele două putând include religia. "Superstiția mistică" este astfel credința în sacrificii, prezicerea viitorului, profeția, ghicitul și astrologia. "Superstiția magică" este credința în deochi, amulete, talismane, vrăjitoare și lycantropie (credința în existența oamenilor ce se pot transforma în lupi). Și în această categorie găsim deci credința în vrăjitoare, prezentă în iudaism și creștinism și deja comentată anterior.. În acest sens, merită adăugat, poate, faptul
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
Nică însuși crede că băieții „cu părul bălai” precum el pot invoca vremea frumoasă dacă se joacă afară când plouă, că unele pericole pot fi îndepărtate prin descântece, și că însemnarea corpului uman cu leșie sau noroi oferă protecție împotriva deochiului. Naratorul își exprimă totodată și regretul de a nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui, referindu-se la copilărie ca la „vârsta cea fericită”. Această introducere este urmată de o prezentare a interacțiunilor între tatăl lui Nică, arătat drept
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
musulmani. De asemenea, mărturisirea de credință este rostită în timpul rugăciunii, la urechea unui nou-născut sau a unui muribund. Poate fi întâlnită pe steagul unor țări islamice, pe monede, este considerată ca fiind și o formulă magică care păzește credinciosul de deochi, de Satana. "Salat" reprezintă un ansamblu de gesturi, atitudini, cuvinte care se succed într-o ordine determinată. Rugăciunea rituală este efectuată de cinci ori pe zi astfel: rugăciunea de dimineață, rugăciunea de amiază, rugăciunea de după amiază, rugăciunea de seară și
Stâlpii islamului () [Corola-website/Science/312611_a_313940]
-
și doliul Acolo unde negrul era simbolul pământului fertil și al fecundității, ca în vechiul Egipt, oamenii au îndrăgit piatra sobră și elegantă, cu desenele ei întunecate. în India și în Persia i se atribuiau onixului puteri binefăcătoare în prevenirea deochiului și la ușurarea nașterilor. În Europa, în schimb, onixul alb-negru, datorită aspectului său îndoliat, a fost privit cu rezervă și neîncredere încă din Evul Mediu. Lapidariile vremii îl descriu drept o piatră a nemulțumirii și discordiei, care aduce ghinion și
Onix () [Corola-website/Science/306134_a_307463]
-
membru în Academia Franceză. Fire foarte dificilă, urmărită, se pare, de spectrul bolii psihice a tatălui său și de angoasa "declasării" din tinerețe, Drumont era preocupat de spiritism și chiromancie, purta întotdeauna la el rădăcini de mătrăguna că amulet contra deochiului. S-a certat cu aproape toți oamenii apropiați, între care scriitorul Alphonse Daudet, activistul social, academicianul și politicianul catolic Albert de Mun, cu confesorul iezuit Stanislas Du Lac care îl încurajase la scrisul "Franței evreiești", Jules Guérin, liderul Ligii antisemite
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]