1,194 matches
-
împreună, acesta este poate cel care mi-a plăcut cel mai mult. Este locul copilăriei tale. Aici plouă. E frig și încerc să fac abstracție de tot ce mă înconjoară. Chiar în acest moment am primit cea de a doua depeșă a ta, care îmi anunță ultima victorie a Angelei 36. Ce n-aș fi dat să fiu acolo ca să pot încălzi mâna ta înghețată, care a strâns odgoanele și velele în timpul cursei. De data asta ai mâncat la prânz destul
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
1850, aria de informare a presei s-a lărgit urmînd cu exactitate extinderea rețelelor de cabluri telegrafice. În Franța, prima linie Paris-Rouen datează din 1845. În 1855 toate prefecturile sînt legate pe aceast( cale de Paris. Înc( din 1850, alături de depeșele oficiale au fost admise și telegramele private. (n 1866, Hugues a pus la punct un transcriptor care transmitea 1000 de cuvinte pe oră; acesta a fost perfecționat în 1874 de către Baudot (4000 de cuvinte pe oră): ele sînt stămoșii modernelor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
circa 240 de cotidiene aveau împreună un tiraj de 750.000 de exemplare. Războiul de Secesiune (1863-1865) a fost pentru presa americană o etapă fundamentală: imensa curiozitate suscitată de evenimente a condus la cre(terea accelerat( a tirajelor, a conferit depeșei telegrafice o importanță considerabilă și a furnizat reportajelor corespondenților de război un extraordinar cîmp de informare. V. Presa din Germania între 1792 și 1871 În Europa Centrală germanică, frîna politică a legislațiilor represive a fost mult mai eficace decît în
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
foarte scump tăcerea lui...” Ministrul rusesc era, de altminteri, totodată subvenționat și de Mihai Suțu, domnul Țării Românești, căci se opuse cu cerbicie la înlocuirea lui prin Mavroieni. Aceste împrejurări erau bine cunoscute de Afacerile Străine franceze, căci, într-o depeșă a lor, din 24 aprilie 1786, adresată lui Choiseul, găsim pasajul următor: „Anecdota despre dragomanul Mavroieni este destul de interesantă, dovedind că Curtea Rusiei se apucă să protejeze pe față pe domnii Moldovei și ai Țării Românești, ceea ce o va pune
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de acele Principate și să-și atașeze familiile grecești dintre care se alege de obicei domnul.” De altminteri, Ministerul Afacerilor Străine își dădea foarte bine seama de intrigile rusești, precum dovedește următoarea recomandație ce se face lui Choiseul, într-o depeșă purtând data de 29 martie 1787: „Veți face foarte bine, Domnule, să vegheați asupra celor ce se petrec în Moldova și în Țara Românească. Poarta trebuie să fie neliniștită de manoperele ce se întrebuințează spre a înstrăina de dânsa pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lui Ghica era un lucru hotărât de Cabinetul de la Petersburg, dar lovitura trebuia să mai întârzie, căci procedarea Domnului în afacerea de la Brăila mulțumise pe turci atât pe cât supărase pe ruși. În așteptarea ei, Dașcov se răzbuna prin șicane meschine. ... Depeșa mea no. 52 desemnează atenției E. V. pe locotenentul Boteanu ca fiind salvatorul orașului Brăila în februarie trecut. Principele Ghica, în urma raportului fratelui său, ministrul de Interne, trimis la fața locului în această gravă împrejurare, a înaintat pe acest tânăr
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
smerit Adunării, al cărei vot l-a robit astfel, să se arate generoasă și indulgentă. Am grijă să alăturez aici ofisul domnesc în chestiune și va fi de-ajuns ca E. V. să-l asemene cu deosebitele documente anexate la depeșele mele precedente, pentru a recunoaște, după această schimbare atât de bruscă de ton și de dispoziție, că, în împrejurările care au răsturnat pe principele Ghica, capetele de învinovățire curat românești nu erau decât un mijloc și un pretext spre a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
electric. În 1851 Paharnicul Teodor Stamati publică la Iași un dicționar tehnic care explică și cuvintele: electricitate, electric, electrofor, energie, etc. La 14 februarie 1855 se inaugurează Oficiul Telegrafic din Iași care expediază pe linia Iași - Cernăuți - Viena o primă depeșă agentului Moldovei la Viena, iar după 18 minute primește și răspunsul. La 11-14 iulie 1868, în casele lui Costachi Sturza, se aprinde primul "soare electric" din Iași și din România, semnalat în presa vremii. În 1892 se instalează primul grup
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
care, după ce a pus să fie copiate documentele, a trimis cu religiozitate originalele înapoi. Incapabil să scrie singur o singură frază, Domnul de Talleyrand lăsa munca aceasta pe seama subordonaților: când, tot ștergând și schimbând, secretarul izbutea până la urmă să redacteze depeșele pe placul stăpânului, acesta le copia cu mâna lui. L-am auzit citind, din memoriile sale începute, câteva amănunte agreabile despre tinerețea lui. Dat fiind însă că era foarte schimbător, detestând mâine ceea ce-i plăcuse astăzi, dacă aceste memorii există
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fiind întrerupt, ziarele din străinătate nu vin regulat, din care cauză nu suntem în stare a ținea publicul nostru în curentul întâmplărilor războiului"210. Paginile dedicate războiului sârbo-muntenegrean formează un alt capitol consistent al publicisticii eminesciene din această etapă: "O depeșă din Ragusa", " Până în momentul de față...", "Despre biruința muntenegrenilor...", "De la armia de pe Drina...", "Telegramele cele mai nouă" etc. cuprind informații privind organizarea apărării pe fronturile de luptă și rezistența armatelor sârbe în fața invadatorilor otomani. Eminescu realizează una dintre cele mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-lea, la împărțirea Consiliului în patru secțiuni specializate: Consiliul de sus, sau restrîns, sau al afacerilor, în care regele convoacă doar cîțiva colaboratori de încredere, ziși "miniștri de stat", și în care se tratează marile afaceri interne sau externe; Consiliul depeșelor; Consiliul regal al finanțelor, creat în septembrie 1661 în locul supraintendenței; în sfîrșit, Consiliul privat, sau al părților, veritabilă adunare care este compusă din magistrați de profesie, consilieri de stat și raportori la Consiliul de stat și care are competență administrativă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Catargiu va fi înlocuit cu unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele cu noua denumire „Principatele Unite”. La un moment dat, Austria a refuzat și depeșele telegrafice care purtau sigilii unioniste. Alegerile pentru domnii români au reprezentat un pas decisiv pentru înfăptuirea unirii Moldovei cu Țara Românească. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza, la 24 ianuarie 1859, reprezenta o încălcare a prevederilor Convenției de la Paris
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
articolului 10 al „tratatului” încheiat la 1634 între Vasile Lupu și Mahomed al IV-lea, în care se prevedea că turcii care vin cu scrisori din partea înaltei Porți, nu vor trece Dunărea, ci se vor opri pe malul opus, înmânând depeșele guvernatorului de Galați și în același mod se vor da și răspunsurile. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o schimbare de statut juridic, efectuata „prin noi înșine” speculându-se contradicțiile și ambivalențele Convenției, care nu se pronunța
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de negocieri specific diplomației de conferințe. Castlereagh a fost arhitectul quadruplei alianțe, fiind atașat de valorile negocierilor directe. El a înțeles că singura alternativă la rivalitatea care dominase scena politică a Europei era concertul european. în 1815 el trimitea o depeșă în care deplora recrearea, în cercurile diplomatice europene, a unei atmosfere de suspiciune și ostilitate pasivă între state, pe care o atribuie tendinței miniștrilor de a încerca să „sporească ceea ce se numește influența curților lor în afară”. Concertul european, bazat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a ambasadorilor Marilor Puteri la Londra, care urma să adopte un nou Tratat, care să anuleze prevederile celui de la UnkiarIskelessi și care să instituie o garanție colectivă asupra Turciei. Aceasta nu a avut loc din cauza opoziției Rusiei, dar într-o depeșă din 10 octombrie, trimisă noului ambasador englez la Constantinopol, lordul Clarincade, Palmerston sublinia că soarta Imperiului otoman nu se putea decide „prin imixtiunea singulară și independentă a unei Puteri, acționând din proprie inițiativă, fără concertul altei Puteri”. Rusia părea acum
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
explica aceasta astfel: „din deferență față de dorința împăratului Franței și pentru a se ajunge mai sigur la rezultatele pe care guvernul Maiestății Sale dorește a le vedea realizate, s-a hotărât de către cele două guverne ca pactul pomenit în această depeșă să fie privit ca strict confidențial, păstrarea secretului în această chestiune fiind de cea mai mare însemnătate. Acest acord proiectat dacă ar ajunge cunoscut, ar putea fi privit ca anticipând asupra hotărârii Congresului; iar Maiestatea Sa Imperială, care nu-și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la Constantinopol. Acest fapt, plin de semnificații, îi conferea o jurisdicție specială, în acord cu statutul de autonomie a Principatelor. Merită de remarcat că, spre deosebire de predecesorul său, noul consul își adresa rapoartele direct ministrului de externe, Palmerston. Mai mult, o depeșă din 15 decembrie 1837 îl înainta în gradul de consul-general pentru a-i spori influența și prestigiul în fața domnitorului Țării Românești și pentru a-l pune pe picior de egalitate, din punctul de vedere al titulaturii, cu consulul-general rus. Cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Cuningham s-ar fi deplasat la Măcin, în fruntea unui grup de 80 de sudiți, cu scopul de a împiedica prin forța armelor transferul prizonierilor în Turcia, intervenind chiar pe lângă ayanul de Măcin pentru a nu-i primi. într-o depeșă către Gardner, Cuningham se disculpa, arătând că nu a atacat convoiul și că nu a mobilizat supuși ionieni în acest scop. El arată că, în după-amiaza zilei de 12 aprilie 1848 a fost vizitat de fostul guvernator al Galațiului, George
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Veri-ce jurnal trebuie să aibă un girant responsabil, care să se bucure de drepturile civile și politice. Art. 25. Secretul scrisorilor și al depeșilor telegrafice este neviolabil. O lege va determina responsabilitatea agenților guvernului pentru violarea secre tului scrisorilor și depeșelor încredințate poștei și telegrafului. Art. 26. Românii au dreptul d-a se aduna pacinici și fără arme, conformându-se legilor cari regulează exercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cestiuni; întru aceasta nu este trebuință de autorizațiune prealabilă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un post de radio, (cred Chișinău) am ascultat o emisiune despre generația poeziei tinere moldovenești; am remarcat o limbă și un stil moderne exigent literare și pe alocuri o poezie valoroasă . G. 2. - Cu ocazia mandatului, voi mai comite o depeșă. G. </citation> <citation author=”ȚANU George” loc=”Cluj” data=”22.VII.’78” desc=”Carte de vizită”> Dragă domnule Eugen, Conform unei intenții mai vechi, voi veni la Fălticeni cu 2-3 prieteni scriitori sau profesori) pentru a ne adăpa la fața
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Berlin (unde se uitase cu totul că România participase alături de Rusia la războiul contra Imperiului Otoman) a fost un adevărat rechizitoriu la adresa politicii rusești față de Principate, de la Petru I încoace. Unul dintre secretarii Congresului, contele de Mouy, scria într-o depeșă către Ministerul de Externe francez: „delegații români, domnii Brătianu și Kogălniceanu, deși reprezentau un stat beligerant și victorios, nu au fost admiși să participe la lucrările Congresului. Ei au fost doar `ascultați` de reprezentanții puterilor. Au prezentat un Memoriu și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tătari. Un anonim francez din tabăra turcă semnala participarea pe câmpul de luptă a unui număr de 180.000 de combatanți turci și 12.000 de călăreți ruși. Alte informații cu privire la efectivele forțelor combatante provin de la căpitanul James Jeffries, în Depeșe diplomatice din Bender și Adrianopol (2 iulie 1711, Bender): 60.000 ruși (40.000 infanterie și 20.000 cavalerie), 60 piese de artilerie, 20.000 erau detașați la Azov și 12.000 pe lângă cazaci și calmuci; 80.000 turci (ieniceri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secol XVI. Acești istorici au pus accentul pe politică puterii, pe realismul politic prezent în scrierile lui Machiavelli și pe ideea transformării monarhiilor naționale ale Europei în state moderne. Textele privilegiate de autorii de mai sus au fost Principele și depeșele din Franța, Germania și Curtea Papala. Un alt grup de specialiști au preferat, în schimb, să-l interpreteze pe Machiavelli în contextul politicii republicane a Florenței și a relațiilor ei cu tradiția gândirii republicane clasice. Astfel, cercetători precum Hans Baron
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
perspectiva diplomației internaționale a începutului de secol XVI2. Acești istorici au accentuat politică puterii, realismul în scrierile politice și istorice și transformarea monarhiilor naționale ale Europei în state moderne. Textele pe care ei le-au privilegiat au fost Principele și depeșele din Franța, Germania și curtea papala. Un al doilea grup de specialiști au preferat, în schimb, să-l interpreteze pe Machiavelli în contextul politicii republicane a Florenței și al relațiilor ei cu tradiția gândirii republicane clasice. Cercetători precum Hans Baron
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
continuat în aceste posturi ale Republicii Florența până la revenirea familiei Medici din exil în 1512. Ea i-a oferit experiență imediată în arta guvernării pe care el s-a întemeiat când a început să alcătuiască Principelui în 151327. Bogăția de depeșe diplomatice care au supraviețuit misiunilor diplomatice ale lui Machiavelli exprimă primele sale impresii despre multe dintre personalitățile descrise în Principele, precum Louis al XII-lea al Franței, împăratul ales Maximilian, Papa Iuliu al II-lea și Cesare Borgia. Poate cele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]