489 matches
-
epidemie din Țările Române, ultima în istoria noastră, soldată cu serioase pagube în țară și cu impresionantă suferință umană. Singurul tratament, frecția cu rachiu dar boala se lua de oriunde și oricând, comunitățile neștiind să se apere de flagel. Altă depopulare, alte blesteme împotriva domnitorului, ultimul fanariot. De data aceasta se păstrează ceva documente scrise, Caragea fiind la rându-i un cărturar. Populația s-a bejenit. 1946, seceta de după Război, calamitate după calamitate, urmată de altă calamitate, venirea rușilor! Instalarea bolșevismului
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
un exemplu de referință europeană. Ea a vindecat, atât cât a putut, rănile produse de presiunile ocupației țariste. Mai mult decât atât, a reconsolidat o conștiință națională capabilă să reziste demersului sovietic de deznaționalizare forțată, inumană prin măsuri drastice de depopulare, prin deportări și emigrație planificată. Aceeași conștiință națională a rezistat diversiunii provocate pe bază de limbă și etnogeneză: moldoveni și români, susținută fiind de eforturi culturale uriașe exercitate de un imens aparat de cercetători, comentatori, analiști, publiciști, scenariști, situați pe
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
peste colonialism, conflictul de interese, ipoteza comunistă, creșterea costului vieții și renegarea mijloacelor de plată, chemarea la concordie lansată de Papă, progresiva debilitare a semnului nostru monetar, practica muncii fără chef, proliferarea supermarket-urilor, extinderea cecurilor fără acoperire, cucerirea spațiului, depopularea satelor și avântul corespunzător al Orașelor-Mizerie formează o panoramă neliniștitoare, care dă de gândit. Una e să diagnostichezi relele, alta să le prescrii terapia. Dar, fără să aspirăm la titlul de profet, Îndrăznim să insinuăm că importarea de Inutili, În vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
negru și că, de altfel, molima nu era dovedită din moment ce rudele bolnavilor săi erau încă neatinse. Dar alții au murit, atrage atenția Rieux. Și, bineînțeles, molima nu e niciodată absolută, altfel s-ar obține o înmulțire matematică infinită și o depopulare fulgerătoare. Nu este vorba să nu fie văzute lucrurile în negru, e vorba de a lua măsuri de precauție. Richard era totuși de părere că situația poate fi rezumată amintind că pentru a opri această maladie, dacă nu se oprea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Urmează o perioadă frământată, caracterizată prin creșterea obligațiilor materiale și umane ale țării în profitul turcilor, domnilor sau marilor boieri, pe fondul agravant al calamităților naturale sau al războaielor. „Consecință acestor stări de lucruri este mizeria generală și mai grav, depopularea unor zone întinse”<footnote Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Chișinău, 1991, p. 125 footnote>. Apăsarea fiscală exagerată se datora în primul rând cheltuielilor făcute de voievozi pentru obținerea tronului și mai apoi, pentru rămânerea în scaun. Miron Costin preciza că „într-
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
turcilor, boierimii și voievodului. Moldova cunoștea un mare belșug de produse cerealiere și de animale care se puteau valorifica prin export. Populația făcea față numeroaselor și grelelor impozite pretinse de voievod și de dregători, iar, expoatarea fiscală a dus la depopularea țării și mișcări cu caracter social. ,,Locuitorii care nu puteau fugi peste granițe se urcau în munți și se ascundeau ca fiarele sălbatice în cele mai dese păduri”<footnote Nicolae Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova dintre 1671 și 1672
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
construcții, care au făcut să i se uite în parte comportarea reprobabilă. „La 20 iulie 1670, precum și 7 martie și 26 aprilie 1671 arhiepiscopul de Marcianopol nota în rapoartele sale că din cauza impozitelor foarte grele Moldova era amenințată cu o depopulare totală”<footnote Nicolae Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova dintre 1671 și 1672, în: „Studii și Cercetări Științifice”, anul XIII, 1962, p. 216 footnote>. Opera edilitară principală în timpul domniilor lui Gheorghe Duca rămâne Mănăstirea Cetățuia, ctitorie ce se lasă influențată
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
acomodării cu ea. Trogloditul nu-și poate ierta neghiobia pe care ți-a făcut-o. Prostia este țesută numai din unghiuri optuze. Prostul nu se lasă până când nu se depășește pe sine însuși. Dispariția proștilor și a lichelelor ar însemna depopularea planetei. Prostia în artă e precum bășicile pe limbă. Numai imbecilii simt viața ca pe o perpetuă croazieră. Imbecilii nu se împiedică în regrete. Scriitorii nu pot fi comparați între ei precum merele. Idealul prostului e idolatria. Alpiniștii se urcă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mănăstirii Râșca. Faptul că mănăstirea Râșca a stăpânit, în Evul Mediu, satul Poleni, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, împărțea cu mănăstirea Frumoasa birnicii satului Ulmi, ne conduce spre ipoteza că, probabil, cele două sate s-au unit datorită depopulării provocate de epidemia de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, care - așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele de „ ciuma lui Caragea”<footnote Gh.Enache, op.cit,, p.21, 154. footnote>. Începând din anul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Dunăre și Peloponez, din Illyricum până pe coastele Egeei, datorat restrângerii teritoriale a Imperiului (după 602), existenței khaganatului avar (568-796), formării "sclaviniilor" (uniunilor tribale slave) în sudul Dunării și, apoi, a hanatului bulgar (679-681). Acest masiv regres se constată peste tot: depopularea provinciilor, dispersarea comunităților, distrugerea bisericilor, abandonarea parohiilor de preoți, aneantizarea episcopatelor. În sensul acesta, situația a fost mult mai dramatică decât pe vremea stăpânirii hunilor (375-454): arhiepiscopia Justiniana Prima a fost abandonată, pierzându-și complet identitatea, episcopii din Noricum (4
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Europa și chiar în regatul Ungariei-ei fuseseră înzestrați de Andrei II cu averi uriașe. Încă din anii 1237-1238, documentele îl menționau pe magistrul ospitalierilor Sf. Ioan, Rembald, cu care se hotărăște să trateze regele și baronii săi. Gravitatea situației, depopularea regatului, veniturile neîncasate, prevenirea unor noi atacuri din partea mongolilor și a altor necredincioși au dus, după discuții, sfaturi și înțelegeri, la întocmirea documentului, datat 2 iunie 1247, cunoscut în istoria medievală românească, sub numele de "Diploma Ioaniților". Actul acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ale Munteniei, eventual, în sudul Transilvaniei. Deși numele Mislav are o vădită rezonanță slavă, firească după secole de conviețuire cu ei, este posibil ca el să fie român de neam. În Annales Boiorum, aparținând cronicarului bavarez Aventin, se amintește despre depopularea teritoriilor locuite de "moldoveni și vlahi", ca și în letopisețele rusești mai târzii. Însă, din nefericire, nu poate fi reconstituită calea urmată de mongoli la sud de Carpați, în Muntenia și Oltenia; se pare că ei n-au trecut pe la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o primă limitare a șerbiei. Mitropolitul o declară în acel moment, contrar moralei creștine și ca urmare este abolit în luna august a aceluiași an. Persoana șerbului este emancipată, averea rămîne proprietarului și libertul plătește o răscumpărare. În Moldova, unde depopularea nu cunoștea aceeași amploare ca în Țara Românească, Constantin Mavrocordat nu poate să impună măsuri la fel de radicale. Aici șerbia este organizată într-un anumit scop. Actul din 1749, adoptat de adunarea stărilor moldovenești, redefinește condiția iobagului și relațiile agrare. Referința
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
gloriosul Tratat de la Adrianopol și de dispozițiile Regulamentului organic". Liberalii aderă la anti-rusismul care separă adunarea tinerilor liberali europeni și consideră ca fiind un dezastru chiar și Regulamentul organic. Pașoptistul Bălcescu formulează o judecată hotărîtoare asupra consecințelor acestuia: "Mizeria, sclavia, depopularea și ruina țărilor noastre sînt fructul acestei monstruoase legislații, pe care ar fi trebuit s-o numim dezorganică". Englezii și francezii sînt purtătorii de cuvînt ai naționalităților. Ei apar drept contragreutatea necesară în fața Imperiilor rus și otoman. Ascensiunea Greciei la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
impun hotărîrea introducînd în 1904 o nouă lege protecționistă. Conservatorii se plîng de faptul că mașinile agricole ar fi importate la costuri prea ridicate și explică faptul că beneficiari ai acestei protecții sînt străinii care măresc, printr-o industrializare rapidă, depopularea satelor și ruina morală a țărănimii dezrădăcinate. Liberalii dispun de un contra-argument: ei votează în 1887 o lege de încurajare a industriei și o completează în 1912, pentru că "străinii vin în România ca să cîștige bani și apoi se retrag, după ce
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vânători sau culegători, trăind în condiții de secetă, care se „lipeau” de părinții unuia dintre soți sau de rudele apropiate, în vederea supraviețuirii. Totodată, s-a observat trecerea masivă de la alte forme rezidențiale la bilocal și ambilocal și ca urmare a depopulării drastice din unele ținuturi, mai ales în urma bolilor aduse de coloniștii europeni: restrângerea dramatică a numărului de familii, descompletarea lor și căutarea firească de sprijin material și afectiv au determinat stabilirea soților la părinții (rudele) unora sau altora dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
general nu era prea mare. De obicei, legiunile erau recrutate din voluntari, iar înrolarea forțată a persoanelor singulare, în vederea prestării serviciului militar, era cauzată de apariția unor situații de necesitate reală. În cazul în care, în rândurile armatei romane apăreau depopulări vizibile, se admiteau, date fiind situațiile excepționale: gladiatori, sclavi, barbari, bandiți și canalii. În aceste situații, poporul simplu putea să refuze efectuarea serviciului militar, fără a întâlni vreun obstacol în acest sens. Nu a existat nici un conflict sau vreo criză
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mănăstirii Râșca. Faptul că mănăstirea Râșca a stăpânit, în Evul Mediu, satul Poleni, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, împărțea cu mănăstirea Frumoasa birnicii satului Ulmi, ne conduce spre ipoteza că, probabil, cele două sate s-au unit datorită depopulării provocate de epidemia de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, care - așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele de ciuma lui Caragea. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de a participa la conducerea țării, pentru libertate" (Almaș, 1994, pp. 106-107). Panteonul proletar-partinic, alcătuit din partizanii mișcării muncitorești decedați în grevele, demonstrațiile și manifestațiile organizate cu precădere în perioada interbelică, este complet abolit. Pe fondul acestui vacuum creat prin depopularea panteonului național de personajele proletare, sunt canonizate figuri martirice prelevate din Războiul de Independență din 1877-1878. Două nume ies în evidență prin sistematicitatea cu care sunt repetate în toate manualele din generația discursului monofonic (1991-1997): "maiorul George Șonțu" și "căpitanul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
amenințarea, mai ales culturală, exercitată de un popor vecin; competiția verticală o comunitate ce simte o puternică presiune din partea unui proiect integraționist (presiune de sus) ori secesionist/ regionalist (presiune de jos). Un al patrulea posibil tip ar fi cel al depopulării prin catastrofe umanitare, naturale, războaie sau politici de exterminare. Condiția ca amenințările de acest gen să fie considerate de ordin societal este ca ele să se refere nu la siguranța indivizilor, ci să privească perpetuarea grupului ca întreg. Comunitățile pot
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
executate iar foștii pro-prietari au fost obligați să plece în America, stăpîni rămînînd cămătarii. El citează studiul Der Wucher in der Bucovina scris de Platter, profesor la Universitatea din Cernăuți, unde pe baza informațiilor statistice, se pune în evidență o depopulare masivă a regiunii și pentru vistieria imperiului, o pierdere de venituri. Dar în vremurile în care ivriții și-au pus în plan alungarea tuturor netăiaților împrejur din Iu-deea - ,,străinilor” cum spunea lepra venetică Neemia - cel care își pierdea pro-prietatea datorită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu economie mixtă. Agricultura și creșterea animalelor reprezintă cele două activități principale ale economiei Ludoșului. În 2002, 70,3% din totalul populației ocupate lucra în agricultură. Din totalul populației ocupate, 56,6% reprezentau lucrători familiali în gospodăria proprie. Însă efectele depopulării comunei și îmbătrânirii populației ei, sunt vizibile și în economie. Astfel, Ludoșul are un procent al populației ocupate de 28,4% și un număr de pensionari în creștere (48,7%), astfel că forța de muncă în agricultură este scăzută în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comuna Ludoș, este dat de relația neutră (indiferență) sau chiar negativă (rușine) a oamenilor cu satul. Datele calitative ne permit să punem această indiferență și rușine a oamenilor din Ludoș față de sat pe seama unui complex de factori: oamenii asistă la depopularea și îmbătrânirea satului lor, astfel că cei în vârstă care rămân în sat nu mai au puterea de a asigura forța comunității. Nemulțumirea față de modul în care au fost retrocedate terenurile după revoluție, lipsa unor mijloace eficiente de realizare a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de subiecți care spun că nu cunosc problemele satului în care trăiesc (16% din cei ce au răspuns). Ludoșul vine cu o agendă oarecum diferită de probleme, dintre care se remarcă prezența nemulțumirilor în legătură cu situația agricolă a satului și cu depopularea acestuia: * Probleme de infrastructură (21,8%), din care cel mai des amintite sunt drumurile (21,4 %) și lipsa gazului (78,6%); * Serviciile oferite cetățenilor (16,9%), dintre care, cele ce creează cele mai multe probleme sunt: mijloacele de transport extrem de nesatisfăcătoare care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de oraș (70,8), lipsa unui medic în sat (20,8%), starea școlii (8,3%); * Probleme de natură agricolă (8,4%), din care: nedistribuirea titlurilor de proprietate (50%), lipsa unor măsurători cadastrale precise, lipsa utilajelor agricole; * Apa potabilă 5,6%; * Depopularea satului (lipsa forței de muncă, plecarea tinerilor din sat, îmbătrânirea populației) 4,2%; * Insatisfacția față de prestația primăriei și a primarului 4,2%; * Problemele financiare (pensiile mici, lipsa investițiilor în sat, sărăcia) 2,8%; * Lipsa locurilor de muncă și naveta deficitară
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]