3,128 matches
-
hîrtie, oricum compromițătoare, unui reprezentant al forței și ordinii publice. Nu putea lua nici o decizie. Deocamdată trebuia să lase lucrurile să curgă în albia lor, să vadă pînă unde vor să ajungă, pînă unde ajung. Avea răbdare, atîta, cel puțin, deprinsese la Vladia, să aibă răbdare. Da, da, da, foarte interesant, domnilor, foarte interesant. E o copie după un document, hm, ca să zic, important?" Colonelul Stoicescu îi luă grav hîrtia țeapănă, o puse pe masă și privindu-l cu ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
porțile raiului, Îngerii lor Înarmați cu săbii de foc, ca și judecătorii lor cu balanța lor măsluită.“ Mulțimea Îl asculta sastisită și temătoare, gândind că are de‑a face cu‑n sforar, căutând Înțelesul ascuns al vorbelor. Căci lumea era deprinsă cu stăpânirea fariseilor, care Învăluiau cu vorbe mieroase și promisiuni, mai apoi urma osânda. Și acum Îl pândeau și pe el, doar s‑o trăda cu o vorbă - să spună, până la urmă, pentru ce venise, ce atâta vorbărie deșartă. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
adăugă Petru. Până la urmă, zădărât de căpoșenia lui Petru, care‑i tot pomenea de minunile Lui, Simon zise: „Și eu pot să fac o minune ca Nazarineanul vostru!“ „Ușor de zis“, i‑o tăie Petru, cu glas tremurând. „O fi deprins niscaiva șiretlicuri de prin bazarurile egiptene“, zise un ucenic din suita lui Petru. „Să fim cu luare‑aminte la solomoniile lui.“ „Și Nazarineanul vostru - cum Îl cheamă? - S‑o fi inițiat În magia neagră?“, Întrebă Simon. „Au fost mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
să știi! Își netezi părul subțiat din creștet, deși nici o șuviță nu se mișcase de la locul ei. Nu pierduse nici un fir În toți anii de când Îl cunoștea Margaret. Arătase Întotdeauna așa, ca un băiețel cu trup de adult, unul care deprinsese gesturile vârstei mature cu mult Înainte de vreme, fără să priceapă În Întregime ce Însemnau toate acelea. Iar acum era prea târziu să mai recâștige inocența tinereții. Se pare că nimeni În afară de Margaret nu Își dăduse vreodată seama de asta. Ea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și poziția provocatoare În contre-pied pe care o adoptase Îl derutară complet. Să vă explic... Tăcu. Nu știa cum să continue și Își dădu seama că nu avea cui să vorbească. În genunchi, strângea cortul cu repeziciunea și știința celor deprinși cu drumețiile cu rucsacul În spate. El privea fascinat jocul mâinilor ei, tandre și energice În același timp, cărora bucata aceea de pânză li se supunea fără rezistență. Când se ridică sprintenă, cu graba femeii care are și altceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
este dat să pui piciorul În Ierusalim, chiar dacă aproape ai uitat Amida și chiar dacă vei zbura cu Taromul ca un bun evreu mioritic ce ești. Crescut la școala culorilor reci a lui Hollosy Simon, Ziffer Sandor și Nagy Oszkár și deprins cu aerul dulce-otrăvitor din preajma Phoenix-ului și a Firizei, vei putea În sfârșit pipăi lumina roșie a deșertului.” Auzi, evreu mioritic! Se apăra fără convingere de această vină obscură, fără greutate și fără consecințe, prin urmare neimputabilă, precum naivitatea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și cercetează ne-spațiul. Îmi pare rău pentru felul expunerii. Astăzi e o zi proastă. Mi-a dispărut orice formă de organizare. Regret și speranță, Eric (Primită pe 22 mai) Scrisoarea nr. 214 Dragă Eric, Sper că ai reușit să deprinzi procedeele pe care ți le-am trimis pentru achitarea facturilor. Iar internetul... ține minte că informațiile electronice nu conferă siguranță. Evită internetul cu orice preț (recitește scrisoarea nr. 5 pentru utilizarea ATM-urilor și a conturilor bancare). Regret și speranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
duduci dintr-o birjă. Chiar așa, Fluturel. L-am văzut eu pe Lucian cu jobenul lui Mihai Codreanu? Nu, mi s-a părut. A produs o iluzie. Fluturel arăta eliberat, ca după o micțiune. Asta și cred. Lucian Foișor a deprins de decenii bune (și mai puțin bune) gustul simulării. A simulat, cu grație, că poartă un joben extravagant și ochelari cu lentilă mică, de-un verde extrapămîntean. N-avea pe cap decît pălăriuța de flaneur, îndrăgostit de ulița Teodorenilor, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
căutat pe Chat la fișierele bibliotecii, nu l-a găsit, dar a vorbit despre Chat ca "exponent al romantismului". Pîn' la urmă, și-a luat licența cu Atributul "tare" în poezia militantă, diriguit de stilisticianul Al. Andru și s-a deprins să fie rinocer comunist. N-a fost străin de indicația de-a se vopsi frunzele uscate în verde, cu prilejul unei "vizite de lucru". A vopsit frunzele? Ar fi vopsit și norii în albastru ceruleum cînd veneau la Iași cîrmaciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
are "opinii și atitudini literare", lanț de aur la gît, ca de bicicletă și costum Armani. Cum e și director și rector, glumăreții îi spun "domnul directori". Odată în scaun (vorbă de cronicar, de Neculce), a dovedit ce bine-a deprins de la Mistrie legile ascensiunii: pleacă-ți capul pînă ai și tu prilejul să dai la cap. Și cum își mai articula venerația: "Partidul, Institutul și Mistrie!", cum mai cînta la petreceri Malageña, să-i facă pe plac stăpînului! Cei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu e necesar să cunoști niciun alfabet pentru asta, nici de interpretare nu e nevoie. În fapt, gândurile mai degrabă se ascultă decât se citesc, citirea gândurilor e și ea o știință, firește nu la îndemâna oricui, dar ea poate fi deprinsă cu puțin talent. În principiu, gândurile pot fi ascultate de orișicine își poate regla urechea pe frecvența lor; desigur frecvența gândurilor este deosebit de subtilă și variază semnificativ de la un om la altul. În sfârșit, ascultarea gândurilor e o problemă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
al cărui nume a fost rostit. Mai apoi, li s-a încurcat graiul, pentru ca la rândul lor să nu poată rosti mai departe numele. De-atunci, gângăvesc ca toate animalele pământului, de fiecare dată altfel, pentru ca nimeni să nu poată deprinde limbajul lor. Ea vedea toate astea în visul desfășurătorului de vise, ca și cum le-ar fi citit într-o carte. Deodată, pelicula dispare și desfășurătorul de vise se întoarce brusc cu fața spre ea. O privește intens cu ochii mici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
anume lucru. Căci el câștigă în sensuri prin simpla rostire a diverselor nume ale lui, se transformă și ne dezvăluie pe rând, în timp, din sensurile lui tainice. Astfel, un obiect cu al cărui nume din limba maternă am fost deprinși din copilărie survine deodată și ne trezim rostindu-l sub un alt nume mai rezonant în altă limbă și asta numai pentru că percepția sau accepția noastră pe moment convine mai degrabă acelui nume de care am luat în timp cunoștință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
te poți concentra la sunetele ciudate; ele se percep vag din direcția cascadei: vaiete, gemete, murmure sau voci ce cântă sau incantează rugăciuni. Meditație și Rugăciune Adesea, meditația și rugăciunea fuzionează imperceptibil. Acest loc pare a fi propice pentru a deprinde înțelesul și distanța dintre ele. Rugăciunea este o construcție formală sau informală, prin care se apelează la grația divină; meditația presupune în plus reflecție la propria ta rugă, pentru că ruga, în fapt, își conține răspunsul, mesajul divin. Meditația urmează cronologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Pisa, după ce timp de o sută de ani fusese sub stăpînirea florentinilor. Dar cînd cetățile sau provinciile au fost obișnuite să trăiască sub un principe, iar neamul acestuia s-a stins, locuitorii lor, care, pe de o parte, s-au deprins să asculte, iar pe de altă parte, nu mai pot avea un principe coborîtor din vechi strămoși, nu reușesc să se înțeleagă între ei pentru a alege unul nou și nici nu știu să trăiască liberi; iată de ce cetățenii acestor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acela care nu vrea să învingă să se folosească de asemenea armate, pentru că ele sînt cu mult mai primejdioase decît cele mercenare. Într-adevăr, prin însăși natura lor, ele aduc cu sine pieirea, deoarece sînt strîns unite între ele și deprinse să asculte întotdeauna de altul, iar nu de tine; armatele mercenare, în schimb, atunci cînd vor să-ți facă rău, au nevoie, chiar după ce au învins, de mai mult timp și de un prilej mai potrivit, deoarece ele nu formează
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe care el o poate face în două feluri: atît prin fapte cît și prin idei. În ce privește faptele, va trebui să impună oamenilor lui ordinea disciplina, iar pe deasupra, va trebui el însuși să practice vînătoarea pentru ca prin aceasta să-și deprindă corpul cu greutăți și oboseli, și în același timp să învețe să cunoască natura locurilor, să știe cum se înalță munții, cum se deschid văile, cum se întind șesurile și să-și dea seama care este natura fluviilor și a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
unic mod de a suplini această lipsă. Se găsesc atunci expediente care rezolvă majoritatea dificultăților și se amestecă cu grijă străinii printre militarii țării (ceea ce Machiavelli consideră periculos), pentru a-i împiedica să formeze grupuri aparte și pentru a-i deprinde cu aceeași disciplină și fidelitate. Cel mai important lucru urmărit este ca numărul acestor străini să nu depășească pe cel al naționalilor. În Nord există un rege a cărui armată este compusă din astfel de trupe amestecate și care nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Între care acela că șvabii nu-și mai vorbeau dialectul german, preferînd limba ungurească. Generația părinților mei o rupea Încă binișor pe șvăbește, În schimb, a mea nu mai știa o boabă de nemțească. Vorbea numai maghiara, pe care am deprins-o și eu destul de repede de pe ulițe, de la joacă. Marea majoritate a numelor de familie erau Însă pur germane: Müller, Merk, Schaffner, Geiger, Fischer, Mesmer, Tepfenhart, Baumgar tner, Napholz, Werner, Alt, Schwarz, Reiss, Baum, Winkler. Familiile cu nume curat ungurești
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
el: — Apple! Apple, silabiseam eu Încîntat. Acuma, la găină, știți cum i se spune?... Vedeți că nu știți? Dar la cîine? TÎrziu am Înțeles pe deplin că tot ce am izbutit eu În viață cu meseriile pe care le-am deprins În virtutea unor chemări adevărate, a unor pasiuni, le datorez mamei Floare. Ba mi-a mai transmis și darul acelor Îndeletniciri: ușurința de a Învăța și a vorbi limbi străine, plăcerea conversației și a povestitului și, inevitabil, dragostea față de literatură și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe jos, ori cade El și poverile se-mprăștie care-ncotro și atunci o să fie și mai greu decât era înainte nu pentru toți, ci pentru noi, ăștia, care suntem în jug cu El... Știi, mi-e frică: m-am deprins cu necazurile mele, așa cum sunt ele, dar ce mă fac dacă mă procopsesc și cu ale altora ?! Cum o să le mai duc ?! De data asta bătrânul n-a mai stat pe gânduri: Dac-aș vrea să-ți spun o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
-i spui că Îndată vor sosi bunicii de departe. De acolo unde pădurea lui Anastasie Bașotă abia Îl așteaptă să se facă mare, ca să alerge prin ea după veverițe... Mergea cu mâinile la spate și privirea fără țintă. Așa se deprinsese să pășească pe ulițele Iașilor Încă de când era student la Facultatea de Medicină. Numai În felul acesta se putea sustrage zgomotului și animației străzii... Se gândea la cei pe care Îi aștepta. „Cum or mai fi arătând? De când nu i-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ea, chiar în incinta școlii, într-o căsuță cu două camere, construită cândva de un primar liberal pentru luminătorii satului. Basarabean înalt și bine legat, voinic ca un taur, cu părul roșcovan și un început de chelie, directorul școlii se deprinsese cu oamenii și cu locurile și nu avea de gând să mai plece. În momentul când Stelian păși pe poartă, mai marele peste așezământul școlar al comunei tocmai stătea în veranda casei, așezat la o măsuță de răchită împletită, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
luat-o. Cânta cu ochii pe jumătate închiși, ca un apucat, plutind în lumea lui. Dar, după ce cânta așa o vreme, lăsa găidulca din mână și începea să lovească în ea cu arcușul, de parcă găidulca era vinovată că el nu deprinsese bine toate cântecele din moși-strămoși sau dumnezeu mai știe ce. Sfârșindu-și istorisirea, Mitică al lui Caloianu își lăsă capul în piept și rămase nemișcat pe scaun. Impresionat de cele auzite, Stelian îi spuse vecinului său că nu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Iorgu, scuturându-și pânzele de păianjen de pe haine. Cine-a lucrat la pompele funebre știe mai bine decât oricine cât de vremelnică e lumea asta, fiule!... Știi, Stelică, i se confesă Iorgu cu glas coborât, eu tot nu m-am deprins bine cu gândul că plec de aici definitiv... V-aș fi lăsat vouă casa și toate lucrurile astea, dacă s-ar fi putut... Aș fi știut că sunt pe mâini bune... Așa... Cine știe?... Chiar când făcea aceste observații, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]