625 matches
-
și striga înfricoșată “Noaptea-n amurg”, uitându-se înapoi îngrozită, ca la nu știu ce balaur. Prietenie Când am scris acest titlu mi-a tremurat mâna, știind cât de sfânt este acest cuvânt: prietenie. Sau cât de mult îl iau unii în derâdere, sau, pur și simplu, îl ignoră prin trădare, invidie, batjocură, sfidare, minciună. Apoi m-am gândit că în noțiunea de prietenie poate intra o ființă dragă, pe care o prețuiești și o iubești până la sacrificiul de sine, pe care, dacă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
durata fabulei coincide pe deplin cu cea a prezentării în povestire, ar fi ilizibilă. Momentele moarte dintr-o conversație, remarcile fără sens sau neterminate, sînt de obicei omise. În secolul al XVIII-lea, Tristram Shandy de Sterne a luat în derîdere imposibiltatea de a descrie timpul "real". Pînă și un scriitor care încearcă să dea acestor aspecte ale conversației ce se cuvine de exemplu, Marguerite Duras este forțat să le scurteze considerabil de teamă că nu pot fi citite. Dacă un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
contră, acoperă în întregime timpul fabulei (al actului de percepție). Explorarea nuanțelor percepției este specifică narațiunii moderniste. În postmodernism, problema ritmului narativ își pierde complet din sens. În Blood and Guts in High School, Kathy Acker pare să ia în derîdere orice încercare de a stabili echivalențe temporale între timpul fabulei și timpul povestirii ceea ce nu înseamnă că povestirea nu are ritm narativ. Din contră, pare rapidă și fragmentată, frenetică și ușor incoerentă. Cu alte cuvinte, această distrugere a corelației dintre
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
noi" de la început contrastează puternic cu turnura personală pe care o ia descrierea. Umorul se bazează aici pe contrastul între registrul solemn-impersonal și personal-cotidian. Deși umorul te face să te simți incomod cînd nu îți place ce este luat în derîdere, el continuă să fie totuși umor). Focalizarea interpretativă este accentuată în cîteva feluri. Propoziția în ghilimele este prezentată ca o reacție la propoziția care o precede. Focalizatorul interpretativ se manifestă aici explicit. Acest lucru este din nou subliniat mai tîrziu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
gând sau o tărie ca să-i facă despărțirea ușoară. Cum puteam să-i spun?! Marile taine nu se dezvăluiesc nimănui.... Ne purtăm chiar cu cei mai apropiați, ca și când nu le-am avea, chiar cu riscul de a fi luați în derâdere, batjocoriți sau umiliți. - Mă rog, zise el atunci în fața tăcerii mele: Eu sper (și ți-o spun asta ca să mă ții minte) că m-ai înțeles!... Că dacă nu m-ai înțeles, exclamă el cu totul detașat de astă dată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
circumspect, inamic al efuziunilor deplasate și de gust îndoielnic, represiv contra sentimentelor lăbărțate, pe care cu un umor și o ironie ai fi zis amară (îl făcea pe feciorelnicul Untaru, care începuse să semneze Ierunca, să roșească) le lua în derâdere. În seara aceea părea chiar scârbit de ceva, poate de pata aceea de cerneală de pe mână, cu care se născuse și pe care o remarcasem de la prima noastră întîlnire. Era semnul unui destin? Poate că da, dar el îl privea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
el, așa cum nu sunt înțeleși și se râde de marii profeți. O să vă spun trei metamorfoze ale spiritului, continua filosoful, cum spiritul devine cămilă, cum cămila devine leu și cum în fine leul devine copil... Și filosoful continua luând în derâdere idolii, preoții, miloșii, virtuoșii, canaliile, înțelepții iluștri, oamenii sublimi, savanții, poeții. O poezie abia frânată, o poezie a gândirii însă, dar și a unei exaltări lucide, curgea ca un torent peste pagini. Era greu să spui că însăși gândirea era
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Miron Paraschivescu îmi ajungea, am început să fiu, dacă nu evitat de cei de la Popasuri, cel puțin ignorat. Numai Orleanu, citind Pagina a doua, mă intriga prin clătinările lui din cap: ăștia, spunea el, or s-o pățească. Luau în derâdere producția literară a unor reviste ca Gândirea, Meșterul Manole, Dacia rediviva, Dacia și altele, unde pe lângă tracisme și un ridicul imperialism, era elogiat soldatul german și războiul de cruciați pe care îl duceam alături de el. Alteori Orleanu ne citea râzând
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
oricât de grea li s-ar părea viața nu se vaită, au demnitate și verticalitate, nu se vând pentru câțiva arginți, nu lingușesc, nu se umilesc.Pentru că nu bârfesc și nu râd În spate de necazurile altcuiva, nu iau În derâdere un om necăjit sau handicapat, nu sunt pârâcioși ca să iasă În față, sunt decenți și cu bun simț. Pentru că vorbesc când sunt Întrebați, se apără când este nevoie, iubesc adevărul și dreptatea, curățenia și disciplina. Și nu În ultimul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
bălan, iar Sandu Își mai toarnă vin În pahar. Măcinăm vorbe ca proștii, iar țara se duce de râpă. Ne pieptănăm ca baba În fața oglinzii, iar țara e-n vâlvătăi. Să vină pompierii, inima să-mi stingă, fredonează Gore, În derâdere... Mai lasă, mă, țara, că nici să dormi nu mai poți, tu parlamentar trebuia să te faci. Dădeai Legea Șprițului Gratuit - să vezi ce de lume fericită ar fi fost prin decor. Aveai două mandate asigurate fără să-ți mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de ăia, nasa e-n vrie, iar băselu` vrea să schimbe constituția. Constituția mamii lor! De data aceasta, Gore și Gicu nu mai sunt luați prin surprindere. Primul ridică degetul arătător către cerul acoperit de umbrelă: Sandule, nu lua În derâdere sfârșitul lumii, când o fi să fie nu mai vin nici sori, nici pietre cosmice. Nici factura de la iupisi nu mai vine, ascultă-mă pe mine. Ce e omul, fratele meu? Ce e el pe lumea asta? Gicu intervine În
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
în materie de corupție, mite, deturnare de fonduri, fraude, evaziuni fiscale și șantaj, care au în cele din urmă un dublu efect: pe de o parte golesc de conținuturi materiale responsabilitatea individuală și colectivă, pe de altă parte iau în derâdere iertarea autentică și o pun în vânzare la preț redus. În al treilea rând, asupra iertării apasă riscul chiar de a constitui o anumită favoare făcută comportamentelor corupte. De fapt între diferitele explicații în circulație pentru fenomenul corupției sunt unele
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
puțin cunoscută, numită Hydrocotyle asiatica minor, un membru umil din familia buricului-apei, care crește în luncile tropicale ale Asiei. În acea vreme, majoritatea oamenilor de știință din Vest în atenția cărora a intrat cazul lui Lee i-au luat în derâdere pretențiile de longevitate și au disprețuit planta simplă pe care o recomanda, dar câțiva oameni de știință iluminați l-au crezut pe cuvânt și au făcut cercetări. Biochimistul francez Jules Lepine a găsit un alcaloid puternic în frunzele și semințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
se servesc de experiența și efortul imaginarului"170. Încercarea de a propovădui astrologia și de a o propune ca obiect de studiu în școli și universități, considerând-o un fel de "megaștiință", a avut un efect pervers: o luare în derâdere a preocupărilor sale și, în cele din urmă, un deserviciu adus veritabilei astrologii și vechilor științe 171. 2. În al doilea rând, vehemența comisiei de evaluare, a corpului profesoral și a mass-media este întru câtva emblematică pentru "spiritul științific modern
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Malinowski, op. cit., p. 139. 169 Astfel de atitudini, ușor duplicitatre, sunt într-un fel generate de spiritul științific modern căruia îi suntem tributari cu toții, într-o anumită măsură. Teama de a nu rata cariera, de a nu fi luați în derâdere și catalogați ca fiind depășiți sau chiar superstițioși conduce la ajustarea rezultatelor unor cercetări pe calapodul exigențelor științifice de astăzi. A afirma valabilitatea sau, mai precis, existența altor pattern-uri de cunoaștere nu este nici un păcat. Ele pot caracteriza anumite
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ignorat: zeii au dăruit-o pe Cassandra cu darul clarviziunii de a spune omului ce îl așteaptă, dar i-au luat în același timp harul de a fi crezută. Și atunci, oamenii vor trece pe lîngă prevestirile ei, luîndu-le în derîdere. Drept care ne întrebăm: de ce nu au crezut protopărinții cuvîntul Domnului și l-au luat în seamă pe acela al lui Satan? Pentru că Dumnezeu nu ar fi putut să le inducă absoluta credință în adevărul cuvintelor sale? Nu, ci pentru că procedînd
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este și penteleu „specialitate de cașcaval preparată din laptele care se mulge toamna de la oi“, cuvânt creat de la numele locului în care se produce brânza respectivă. Prezintă interes numele proprii care au devenit substantive comune după ce au fost luate în derâdere. Cuvântul marghioală, cu sensul de „mitocancă“, provine din numele grecesc Marghioala, care era un nume distins, în secolul 19. La fel, mitică a ajuns să însemne „persoană neserioasă, superficială“ din cauza personajului cu acest nume din schițele lui Caragiale. De la numele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
trecere prin Muntenia deceniului al șaptelea din secolul al XVII-lea afirma că toată populația se hrănea cu „pâine din mei“ (sub acest nume ar trebui cuprins și terciul mai gros obținut din aceeași cereală), iar sașii îl porecliseră în derâdere pe Mihai Viteazul „Mălai Vodă“. O fiertură similară, inițial făcută din hrișcă, aveau și rușii, sub numele de „kașa“, la fel de răspândită în popor ca mămăliga la noi. Elena Niculiță-Voronca scrie: „De demult, pe când nu erau păpușoii, oamenii mâncau mălai. Pâinea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Erato, scapă-mă (Terține acrobatiste-simboliste), Amiază maură (Simbolistă-orientală), Glic, Finis (Sonet simbolist decadent), Din carnetul unui poet simbolist (Fragmente selecte), Declarație simbolistă, Sonet brutal (Simbolist-instrumentalist), Baladă simbolistă macabră, Ab irato (Sonet parnasian). Alte pastișe (Criticilor mei, Da ... Nebun!), iau în derâdere ridicolul de care pare că nu e conștient Macedonski prin afișarea ostentativă a unei orgolioase poze de artist damnat. Lui Șerban Cioculescu multe dintre poeziile îndreptate împotriva școlii macedonskiene i se pare că ar ilustra "mai puțin caducitatea acesteia, decât
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
echivalat, în viziunea lui Camus, cu eșecul confruntării cu destinul și considerat, în consecință, inferior conduitei sisifice de continuare a farsei, mărește considerabil distanța dintre personajul caragialian și antipersonajul ionescian, văzut în esență drept un "clown supralucid care ia în derâdere propria tragedie"52. 5.7. În lipsa comicului Prin cazul lui Anghelache pășim deja în domeniul absurdului care nu mai are nevoie de veșmântul comicului pentru a revela tragicul. O zonă intermediară în care melanjul dintre comic și tragic ia forma
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aveți nimic omenesc? Hai să ne aducem aminte cum se comportă oamenii..."85. Ridicolul ignoranței, în cazul personajului caragialian, este deci înlocuit cu cinismul acceptării condiției de păpușă mecanică. Nimic însă din gravitatea acelui "clovn supralucid care-și ia în derâdere propria tragedie" (Romul Munteanu), simbol al "noneroului" absurd, întrucât personajul lui Teodor Mazilu nu are în vedere raportul său cu universul, ci este conștient și deliberat robit de condiționări din "cercul strâmt" al vremii lui: regim politic, modă în comportament
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
scriitor, reiese mai ales din impresia de dezgust, de greață și dezamăgire, de eșec final resimțit de personajele urmuziene, ipostaze larvare sau degenerate, ale umanității condamnate la existență vană și iluzorie. Dacă eroul urmuzian, asemenea "clovnului supralucid care ia în derâdere propria sa tragedie"152, răbufnește orgolios împotriva sorții, dar nu izbutește să transforme gestul în act, stadiul latent, provizoriu, de "cadavru viu"153 este depășit chiar de creatorul lui. Paradoxal, acesta continuă să trăiască, deci să înfrunte absurdul, prin opera
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
utilitară a războiului. Veneau apoi, purtate sus, desupra capetelor mulțimii, mari tablouri pictate ce ilustrau cetățile cucerite, bătăliile, asediile, actele de eroism individuale, dușmanii perfizi: imaginea războiului viril și eroic. După aceea veneau, puși fără milă în lanțuri, uneori, în derâdere, cu lanțuri de aur și veșminte bogate, suveranii și generalii înfrânți, cu soțiile, copiii și întreaga curte: imaginea puterii distruse de Roma. La apariția lor, mulțimea era în deplin conștientă de ceea ce vedea, plină de mândrie și de ură. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
arme. — ... Ah... ah... — Nakajima, spuse Jim. Nakajima Hayabusa. — Nakajima...? Soldatul oftă adînc, de parcă subiectul aviației militare era mult peste Înțelegerea acestui băiețaș englez. De fapt, Jim recunoștea aproape toate avioanele japoneze. Filmele de actualități britanice despre războiul chino-japonez luau În derîdere avioanele japoneze și piloții lor, dar tatăl lui Jim și domnul Maxted vorbeau Întodeauna cu respect despre ele. Jim se Întreba cum ar putea să-l vadă pe tatăl lui, cînd caporalul de gardă urlă o comandă În casa scării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
o sută de ani le va folosi la ceva faptul că pe-aici, prin Ierusalim, s-a Învârtit cândva un pisălog leneș care deranja pe toată lumea cu corectări lingvistice meschine? Care se culca cu femei măritate? Care Îi lua În derâdere și Îi insulta pe miniștri? Care polemiza cu gândaci și șopârle? Când până și un om rău ca Gad Eitan vindeca bolnave și deschidea pântecele femeilor sterile? Când sună telefonul și Fima intenționă să răspundă ca de obicei „Clinica, șalom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]