22,741 matches
-
ca și cum într-o anumită etapă ar fi fost realizate numai autoportrete, în următoarea doar portrete, iar în cea de-a treia doar imagini cu oameni și animale. în ciuda faptului că unele autoportrete sînt realizate ceva mai tîrziu, sau anumite portrete derivă din studiul compozițiilor cu animale, ordinea conceptuală și cronologică a temelor nu suportă, în esență, nici o modificare. II. Observație, cercetare și limitele imaginației Dacă meditația generală, discursul interior și coagularea ideilor se înscriu cu destulă exactitate în scenariul deja prezentat
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
glosare marginală ce evită înfruntarea directă a structurilor universale, a desfășurării conflictuale a forțelor stihiale? Tragicului existenței îi ia locul o convenție coloristică, o acrobație a minții, așadar o destindere, o "simplificare", putem presupune, în ciuda demonismului senzual pus în scenă, derivînd din pervertirea unei copilării endemice. Prin evitarea unei raportări la destinul macrocosmic, prin refuzul freneziei vitaliste, al numirii materialităților dure, agresive, Șerban Foarță cultivă o poezie a microcosmului, se dorlotează într-o sferă a reprezentărilor minorului, urmărit însă cu atenție
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
pe rând, în mod egal mitificării de bon ton și aneantizării pe fundament ideologic) Cioran-Eliade-Ionescu. În viziunea lui Patapievici, cultura română e constituită pe o structură funcțională de tip spectacular, iar nu pe una comunicațională, de schimb. Cele trei concluzii derivă aproape direct, printr-o bună corelare de constatări: în primul rând, la noi, totul e cultură generală; în cel de-al doilea, cum aceste idei generale au resorbit ideile de specialitate, o piață conceptuală viabilă și dinamică e imposibil de
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
pur și simplu nu se văd, iar cînd se văd au ceva transparent, clorotic. Din două motive: ori joacă execrabil de prost, Anca Florea în rolul Anei este o astfel de prezență grațioasă și inexpresivă, ori sunt inconsistenți, fapt care derivă pe de o parte din scenariu, care nu are liniile de dezvoltare a acțiunii, a caracterelor și intriga clar trasate, iar pe de alte parte, din cauza modului în care regizorul lucrează cu actorul, utilizîndu-l într-o ordine a secundarului, ca
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
o frapantă actualitate. Nu e vorba neapărat despre acea durată extinsă a operelor literare de vârf, rezistente, prin profunzime, complexitate și relevanță estetică, eroziunii timpului. Deși, trebuie spus, o veritabilă operă critică poate beneficia de aceleași avantaje pe termen lung, derivate din chiar meritele ei. Dincolo însă de excelența capitolelor și paginilor sale, Singura critică ridică niște probleme și inventariază aspecte ce mi se par esențiale pentru actul critic în sine, independent de conjunctura exercitării lui. Iar apoi, la un al
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
poliartritei reumatoide, sindromului metabolic sau tulburărilor mentale (criteriile DSM) și fac parte din practica medicală curentă. În ceea ce privește fragilitatea, una dintre primele încercări de operaționalizare a fost făcută de Fried, care a elaborat un fenotip alcătuit dintr-o serie de criterii derivate din Cardiovascular Health Study. Fenotipul de fragilitate Fried cuprinde cinci dimensiuni: scădere ponderală involuntară (>5%G / ultimul an); scăderea forței de prehensiune digito-palmară (forța de strângere a pumnului) măsurată cu ajutorul unui dinamometru; fatigabilitate, evaluată prin întrebări derivate dintr-un chestionar
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
serie de criterii derivate din Cardiovascular Health Study. Fenotipul de fragilitate Fried cuprinde cinci dimensiuni: scădere ponderală involuntară (>5%G / ultimul an); scăderea forței de prehensiune digito-palmară (forța de strângere a pumnului) măsurată cu ajutorul unui dinamometru; fatigabilitate, evaluată prin întrebări derivate dintr-un chestionar de depresie ; viteza de mers în pas obișnuit scăzută, pe distanța de 5 m (<=1m/s); nivel scăzut al activităților fizice (evaluat printr-un chestionar). Pentru fiecare dintre criterii se folosesc valoriprag specifice. La un indice rezultat
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
și al praxisului mundan. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul, Containerul, Banca, Arcul
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
vechi, de negăsit în altă parte), desene, cărți poștale, facsimile etc. Lucrarea poate fi considerată, în egală măsură, un tratat de istorie, o ediție specială a unei reviste vivante, un album și o poveste (a unui oraș fabulos). Mangalia (nume derivat din "Panguala", așa cum este menționat Callatis în portulanele portugheze din sec. XII-XIV, cf. dr. Mihai Ionescu) are o istorie în multe privințe spectaculoasă. Iată câteva dintre datele care îi fac originalitatea, selectate de autorii înșiși ai monografiei: Este cel mai
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
de tipul de lecție. Curriculum la decizia școlii (C.D.Ș.) Proiectarea și aplicarea C.D.S.-ului se face pentru un an școlar - la disciplina educație fizică. Trebuie să cuprindă: 1 Obiectivele cadru să se reflecte în obiectivele de referință; competențe specifice derivă din obiectivele cadru 2 Obiective de referință să fie măsurabile, specifice, în număr corespunzător, corelate cu tema opționalului, adecvate nivelului de cunoștințe ale elevilor, sunt altele decât cele din programa de trunchi comun și precizează căror etape ale unui proces
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Lurcarea se înscrie în preocuparea constantă a autorului de a fi mereu prezent acolo unde se cere un “condei” avizat din punct de vedere profesional. Prof. univ. dr. Vasile Stan FORMAREA RASELOR DE OVINE Cunoașterea formelor inițiale, din care au derivat actualele rase și populații de ovine, este utilă atât pentru procesul de ameliorare prin selecție, cât și pentru crearea de rase noi, mai rezistente la condițiile de mediu, mai precoce și cu un potențial productiv superior. Această cunoaștere este impusă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
deoarece, de-a lungul timpului, în urma numeroaselor mișcări de efective, au avut loc nenumărate amestecuri și încrucișări întâmplătoare, la care, ulterior, pe durata exploatării, s-a adăugat și intervenția omului. În general, atunci când se urmărește stabilirea strămoșilor din care au derivat formele actuale de ovine domestice, se au în vedere următoarele elemente sau caractere comune: forma și mărimea cozii, forma și mărimea coarnelor, însușirile învelișului pilos și alte particularități de natură anatomică sau morfologică. În funcție de aceste elemente, s-a ajuns la
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
în care oile Merinos au fost utilizate ca amelioratoare. În Germania, primele oi cu lână fină au fost importate în două tranșe din Spania, respectiv în anul 1748 și în 1765 și aparțineau tipului Escurial. Din acest prim tip a derivat ulterior Merinosul Electoral de Saxa, care a fost exploatat și selecționat unilateral pentru lână foarte fină (12 - 18 µ). Utilizarea timp îndelungat a selecției unilaterale, coroborată cu o subnutriție accentuată și prelungită, a condus la apariția primelor semne de slăbire
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
obținerea unui tip de ovine cu pliuri mai reduse, rezistență organică mai bună și o constituție fină spre robustădenumit Merinos Electoral - Negretti. În Franța a fost importat în anul 1776, din Spania, primul nucleu de oi Merinos. Din acesta a derivat ulterior Merinosul Rambouillet care a fost crescut mult timp în rasă curată, constituind, atât în Franța cât și în alte țări, un valoros și important genitor utilizat în diferite scheme de încrucișare în vederea formării altor rase cu lână fină sau
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
aproape tot cuprinsul Ungariei luând locul raselor materne. În Rusia - la începutul secolului XX s-au făcut importuri mari de ovine din diferite rase Merinos, însă cu precădere Merinos Electoral, Rambouillet și Negretti. Din încrucișarea acestora cu oile locale au derivat primele rase rusești cu lână fină ÎMerinos Mazaev și Novocaucaziană. Ulterior, au mai fost importați și reproducători de rasă Merinos Rambouillet din tipul american, Merinos australian și Merinos precoce. Împreună cu rasele importate inițial și cu cele nou formate, acestea au
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sau oaia valahă, iar în unele sate din Transilvania i se mai spune și rațca. Origine și mod de formare Originea rasei țurcană nu este cunoscută cu precizie. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestice susțin că țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar, însă când și unde a fost domesticită, precum și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N., Teodoreanu, oaia țurcană a fost domesticită în ținutul Munților Carpați încă din perioadele preistorice, de unde
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rasă curată sau va fi utilizată ca amelioratoare a producției de lapte la oile locale. RASE AUTOHTONE DE CAPRINE Creșterea și exploatarea caprinelor s-a bucurat și se bucură și în prezent de o atenție deosebită din partea omului. Acest interes derivă din diversitatea și valoarea economică și biologică a produselor rezultate de la această specie. La nivel național, deși dispunem de condiții prielnice exploatării acestei specii, în prezent nu există o preocupare oficială pentru sporirea numerică și ameliorarea producțiilor specifice caprinelor. RASA
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
total de caprine din țara noastră. Este crescută îndeosebi în gospodăriile populației în turme separate sau împreună cu ovinele, cu care, dealtfel, convețuiesc foarte bine. Origine și mod de formare Este cea mai răspândită rasă de caprine din țara noastră și derivă din forma sălbatică Prisca. Rasa în sine s-a format prin selecție naturală, fiind crescută încă din cele mai vechi timpuri pe lângă gospodăriile populației. Însușiri morfologice Se caracterizează prin rusticitate și rezistență organică deosebită față de condițiile de creștere și întreținere
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
se arată și în capitolul 1, unul dintre modelele teoretice utilizate pentru analizarea situației resurselor comune este modelul actorului rațional. Un exemplu foarte bun în acest sens este dat de demersul teoretic al lui Garret Hardin (1968). „Tragedia bunurilor comune” derivă din faptul că, datorită comportamentului rațional al indivizilor, apare tendința de supraexploatare a sistemelor de resurse. Dificultatea managerierii resurselor comune și adoptarea de către indivizi a unui comportament rațional sunt strâns legate de caracteristicile definitorii ale bunurilor comune: non-exclusivitatea și rivalitatea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aproprierea individuală asupra unităților de resurse pentru a ordona modul în care sunt exploatate resursele aflate în proprietatea comună. Tragedia bunurilor comune apare atunci când utilizatorii de resurse nu comunică între ei și nu dezvoltă relații de încredere reciprocă. Această concluzie derivă din explicațiile oferite de modelul actorului rațional și din explicarea tragediei bunurilor prin intermediul dilemei prizonierului. Ostrom (2007a, 2003) consideră că aceste modele sunt prea rigide și că în situațiile reale, spre deosebire de cele imaginate de jocurile de tipul dilema prizonierului, indivizii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
lezându-i pe toți obștenii; aceștia își văd micșorate drepturile lor prin apariția unui nou competitor” (Stahl, 1998, vol. II, p. 236). Stahl discută comportamentul de tip „tragedia bunurilor comune” în contextul relațiilor din regimul proprietății devălmașe. Tragedia bunurilor comune derivă din strategiile comportamentale adoptate de apropriatorii de bunuri din sistemul de resurse comune. Odată ce obțin drepturi de exploatare asupra sistemului de resurse și au posibilitatea de a deveni proprietari de terenuri în conformitate cu Codul civil, acaparatorii trec la exploatarea în scop
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
este menținerea averii obștești pentru utilizare comună în scopul supraviețuirii, ci maximizarea beneficiului individual pentru obținerea profitului în detrimentul păstrării resursei. În contextul acțiunii distrugătoare a acaparatorilor locali, cantitatea de resurse disponibilă celorlalți scade. Tragedia bunurilor comune, în faza inițială, nu derivă în mod necesar din creșterea numărului de utilizatori, ci mai degrabă din tipurile de tehnologii folosite pentru exploatare. Odată cu înființarea societăților forestiere care exploatează industrial pădurea, apare o creștere puternică a nivelului de exploatare. Apariția proprietății private asupra unor terenuri
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fi lucrat în termenii următori: Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe beneficii derivate din mediu. Acumularea infrastructurii instituționale este rezultatul acțiunii umane orientate în direcția captării beneficiilor rezultate din mediu, iar acest lucru era îndeosebi realizat prin acțiune colectivă. Din punct de vedere strict instituțional, rezultatul procesului este dezvoltarea a multiple straturi de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
total, fragmente din ce în ce mai mari, desigur, cu caracter din ce în ce mai statornic, totuși sub forma unor simple drepturi de uz, oricând revocabile de către colectivitatea satelor. Cu alte cuvinte, creșterea prețurilor unor bunuri (în special a lemnului, dar, foarte probabil, și a produselor animaliere derivate din pășunat) a indus un proces de stabilire a drepturilor de proprietate, care a condus la dizolvarea aranjamentului devălmaș. După cum se va arăta, analiza de față nu poate contesta prima parte a tezei (conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cea comercială. Investigațiile întreprinse dovedesc prezența relativ densă a factorului uman, așezările fi ind concentrate pe văile râurilor, în depresiuni ori înșirate alături de cele din perioada anterioară (secolele IV-VII). Ceramica lucrată la roată (înceată sau rapidă), de tipul oalei-borcan, care derivă, ca tehnică de execuție, compoziție a pastei și formă din olăria romană, atestă existența între Dunăre și Mureș a unei populații de factură romanică. Ceramica locală își găsește analogii în aproape toate așezările din secolele VIII-XI din spațiul românesc, dar
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]