1,148 matches
-
secole, deși se putea face, singura șansă rămînînd cunoașterea lumii occiden-tale de către clasele de jos și deprinderea lor cu alt mod de viață, oportunitate care s-a ivit abia în ultimii ani. Totuși, confruntați cu lumea civilizată, acești români sînt derutați deseori de marile diferențe de existență și de manifestare dintre ei și această lume, iar lipsa de educație a unora atrage în mod neplăcut atenția occidentalilor. Ca atare, se poate constata că ultimele două secole în care românii și-au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca fiind spontan, contextual și greu de împărtășit în afara mediului profesional. Astfel de glume, nepotrivite dincolo de cadrul serviciului, îi ajută pe specialiști să redevină obiectivi în fața situațiilor dificile întâlnite, să ia distanță și să păstreze controlul atunci când ar putea fi derutați afectiv de durerea pacientului. Pe de altă parte, există riscul depersonalizării pacientului, transformării lui în obiect, ceea ce poate duce la neglijarea nevoilor sale și la o îngrijire deficitară. Suportul social a fost confirmat de numeroase studii ca esențial în recuperarea
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
curtea închisorii, înconjurată de ostași înarmați și gardieni de încredere, pe legionari. Le-au ținut un discurs ispititor: eliberarea cu condiția de a merge pe front pentru „reabilitare” care sfârșea perfid: „E cineva care nu vrea să meargă pe front?”. Derutați de întrebare, ce conținea intenționat condiția mergerii pe front, cei mai mulți au rămas pe loc. Doar un grup atașat de Stere Mihalexe, care avusese și mai înainte o atitudine echivocă în relațiile cu stăpânirea, a ieșit din rânduri. Munteanu a trecut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a zis absolut nimic. Mi-a făcut semn să ies și un milițian m-a adus în curtea noastră. Tăcerea subdirectorului, lipsa de ripostă, deși îl provocasem, în toate situațiile pe care le avusesem de a ne încrucișa spadele, mă deruta. Sau era un om care își urmărea scopul ascuns sau era un nehotărât, poate chiar un fricos care fuge din fața adversarului, nedându-i posibilitatea să spună că a repurtat o victorie. Trebuia să fiu prudent, căci în spatele lui erau alte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să vă duceți cu capra! ce e acela un pont? mergeți la Becali, știți de Giovani Becali? mă, ieșiți din compartiment! bă, ți-e frig, hai să-ți dau o elancă, îți dau căciulă, îți dau o geacă! mascul dominant derutat de relațiile de grup cu care te joci, Tîrgu Ocna abur de ceață, ninsoare în negru, în munte julitură albă, bagă! uite ce-mi bagă mie, manele, Doamneee, cînd îi spui a mea durere! tunelul hîrjoană, încearcă mereu în jovialitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ritul text? dulcele Oradei ține de fața ei de Ianus, munte-cîmpie pe moalele marginii de țară în apus, la agresiunea civilizație, nașul nu își încape pe ușă nici de lat nici de înalt, mînă grăsună și ochelarii cu care te derutez, slana la Bihor în munte, Crișul Negru și cîmpul de porumb din porci, Leș Bihor i-am spus, bă frate, poți să fii frate cu tata, poți să fii frate cu mine, că te topăsc! floarea-soarelui, miriște, limbajul bricolaj, parola
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
contează! dar ABC este și acolo, ACB! nu, la capac, atît! ce măsurători ai făcut! dar ai măsurat întîi? da, mă, ăla roșu! era activ prin 1.000 și pasiv prin 2.000, cum e la galben, să mă fi derutat acealuă? pereche de faruri, în varianta din geam corpul geometric cilindru, contact B, contact C, tot atîtă-i! nu-ș dacă-s eu acasă! și mă suni cînd ajungi! aici e Răcăciuni, mă, nu cobori? merg în Roman, noi am uitat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în care cuvintele, expresia vocală și mișcările corpului sunt congruente. Copiii au nevoie de congruență pentru a se simți în siguranță. Dacă mesajul nu este clar, dacă ceea ce se spune indică ceva, iar tonul și expresia facială, altceva, copilul este derutat. Când sunt confuzi se simt amenințați”. <citation author=”Truța, E, Mardar S.”>„Prin repetabilitatea zilnică a interacțiunilor, prin comunicarea ce are loc între membrii săi și în măsura în care aceasta are loc, familia exercită o puternică influență asupra comportamentului copilului.[...] Părinții vorbesc
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Asemenea trăiri pot fi provocate, după părerea unor specialiști, de emiterea la intensitate crescută a unor unde de joasă frecvență sub pragul audibilului". M. M.: Este posibil. Totuși, cineva a tras în scopul de a crea confuzie, panică, de a deruta. De aceea vă spun, în Piața Palatului, cât am stat, cineva trăgea de pe clădiri asupra noastră. Iar cei doi subordonați ai mei, Țugurel și Belivacă, cu câte un lunetist, mergeau după ei, ăștia cădeau dar nu i-a găsit nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
moment că, în asemenea circumstanțe, ea va voi să vină, că fuga la mine va însemna, în sfârșit, o binecuvântată, fericită evadare și împlinirea unui vis de mult nutrit. Asemenea presupunere poate să pară naivă, dar nu naivitatea ei mă deruta. Ci faptul că, ajuns la punctul care mă presa la acțiune, nu mai vedeam cum aș putea acționa, ori detaliile erau de o extremă importanță. Nibletts, cu trandafirii săi, cu oribilele sale covoare noi, ornamentele de alamă, perdelele sinistre, clopoțelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să cunosc, nu voi avea niciodată acces la această făptură interioară. Eram, firește, nerăbdător. Mă așteptasem ca, după inerenta disperare, întreaga ei făptură să se întoarcă spre mine, ca spre unica ei resursă. Faptul că nu se lăsa înfrântă mă deruta cel mai mult. Sub acest aspect, mă așteptasem din partea lui Titus la un ajutor mai substanțial, dar nu voia să mi-l ofere, sau poate că nu putea. Părea aproape speriat de Hartley, speriat de situația ei, de captivitatea ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
securiștii, erau în colibă, și Chindriș, care mai trăiește, i s-o părut cam suspect, că tot i-o întrebat că de unde-s... și el o vrut să iasă afară din raza focului, cum era în colibă. Atunci l-o derutat celălalt securist, că o ieșit el, că o zis că are de ieșit afară, și ăla o scos automatul afară și-o tras, și pe ăsta, pe Hotico Dumitru l-o împușcat mortal. Și pe Vasile Chindriș l-o ’pușcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Seara ne puneam cu fața la perete și ne făceam niște rugăciuni mari, demonstram la ăștia cât suntem de credincioși. Și îi prosteam pe ăia, domnule, că „uite ce băieți buni sunt ăștia, cum se roagă, cât sunt de credincioși”. Ca să-i derutezi, să le dezlegi limba... și începeau singuri să vorbească. Erau oameni mai simpli față de studenți, mari intelectuali... în ghilimele... Îmi pare rău... și mi-e silă de mine când mă gândesc că m-am pretat la așa ceva. Ca și alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să mă rog, să fac niște cruci mari... false tot. Și asta cu toate că înainte cu 2 sau 3 săptămâni am negat și pe Dumnezeu, și pe mama, și pe tata, și pe toți. Și-acuma făceam circul ăsta ca să-i derutăm pe ei... Și-am reușit! Nu eu, toți care-am fost am reușit treaba asta... Și dup-aia, când a trecut faza asta, a urmat bătaia. Asta se întâmpla în cameră cu Bogos? Da, cu Bogos, cu Zbranca. Zbranca, săracu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai coborât. „... Dragi elevi!.. începând de astăzi, cursurile școlii se întrerup până după refugiu.. Trebuie să ne părăsim școala, locurile natale... din calea invaziei bolșevice, a celor fără Dumnezeu și Cruce..!”. Vestea plecării în refugiu, căzu peste noi ca trăsnetul, derutându-ne și mai tare. Prin grija autorităților Statului, Seminarul „Veniamin Costache” din Iași, avea asigurată cazarea la Timișoara, pe tot timpul refugiului. Elevii trebuiau să plece acasă și să hotărască cu părinții... Simțeai cum se apropia ceasul ursitei, că nimic
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
alarmă !”, strigă Baltă. Într-o clipă, toți au pornit într-o goană nebună prin întunericul pădurii. O mulțime de uniforme albastre apărură printre copaci, cu câini eliberați din lesă, gata să sfâșie. „ - Răsfirați-vă, băieți.. răsfirați-vă !”, strigă Baltă, ca sa deruteze câinii. „ - Plecați, vă acopăr..!, răcni Ichim, și, descărcă un încărcător, secerând un grup de milițieni și culcând la pământ câțiva câini. Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând cât sunt de mulți, s-a oprit și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ei puteau pleca acasă doar la ora 19.00, când toate magazinele, băncile, birourile și serviciile, erau deja închise. A fost însă pentru mine un șoc, când după ieșirea la pensie, am început să circul la alte ore. Am fost derutat de intensitatea circulației, de mulțimea oamenilor care mișunau peste tot, a trebuit să mă reciclez în problema acordării de prioritate de dreapta, în general, a trebuit să învăț din nou să conduc pe străzile din Germania. Am descoperit apoi și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de asemenea contribuția remarcabilă a profesorului Mustață în ultimele două decenii la efortul de promovare și susținere a ideilor evoluționiste în biologie, perioadă în care am asistat la o recrudescență a ideilor creaționiste, deloc de neglijat, și care i-au derutat pe mulți dintre semenii noștri. Aș spune chiar că, după academicianul Nicolae Botnariuc, este a doua „voce” importantă și sonoră din peisajul științific românesc, care a luat atitudine în problemele bioevoluției. În acest sens, a scris mai multe cărți în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
două trei semnături), consemnarea, prin selecție, a celor mai importante evenimente culturale din trimestrul respectiv. Firește, aceasta e o idee care este egală cu o iluzie, o dulce iluzie, ca să mai avem puterea de a crede. Eu însumi sunt foarte derutat deoarece văd cum, la Iași, situația actuală este favorabilă tot mîzgălitorilor de hîrtie, acelora care au compromis, în parte, presa literară și de cultură, fapt ce a impus exigențe de altă natură (micșorarea spațiului tipografic), decît cele normale. Zurbagii, proștii
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în Dobrogea în zona Azaclău-Ghecet, guvernatorul otoman, Fahri Bei, se retrage, la 11 iunie 1877, din Tulcea 218. Acesta era însoțit de câțiva notabili ai orașului, care i-au asigurat protecția 219. Anterior debarcării din zona Azaclău-Ghecet, pentru a-i deruta pe turci, comandamentul rus procedase la desfășurarea unor forțe importante în apropierea: Tulcei, Isaccei și Hârșovei 220. În timpul retragerii din Dobrogea soldații turci și cerchezii s-au dedat la distrugeri și jafuri. Acest fapt este menționat, în momentul revenirii la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
interzis, ca pe timpul desfășurării luptei, să se ridice vreun combatant în picioare sau să se lovească adversarul, în altă parte a corpului decât în palmă. Se pot executa sărituri înainte, înapoi, lateral sau fente de loviri și sărituri, pentru a deruta adversarul. Cel care a atins solul cu mâna sau a fost doborât pierde un punct, după care jocul se reia până la acumularea numărului de puncte stabilit sau până la expirarea timpului. Exercițiul trebuie dozat în funcție de nivelul de pregătire fizică și vârsta
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
are un accent real asupra vieții, iar Sancho Panza (personajul echivalent e Iuliu Manoilă) se molipsește ireversibil de maladia Cavalerului Tristei Figuri (protagonistul anonim al romanului, numit Studentul). Spre deosebire de faimosul său înaintaș, Studentul controlează metodic tensiunea între imaginar și real, derutându-și progresiv companionul. Nu altfel se desfășoară jocul savant - cu mutări abil calculate - în care romancierul antrenează lectorul. Din interstițiile de manevră ale planurilor, ce glisează imprevizibil unul pe altul, reînvie o lume chesaro-crăiască fascinantă, fixată în tipologii memorabile. Alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
Asemenea trăiri pot fi provocate, după părerea unor specialiști, de emiterea la intensitate crescută a unor unde de joasă frecvență sub pragul audibilului". M. M.: Este posibil. Totuși, cineva a tras în scopul de a crea confuzie, panică, de a deruta. De aceea vă spun, în Piața Palatului, cât am stat, cineva trăgea de pe clădiri asupra noastră. Iar cei doi subordonați ai mei, Țugurel și Belivacă, cu câte un lunetist, mergeau după ei, ăștia cădeau dar nu i-a găsit nimeni
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Ferdinand Lot, „o enigmă și un miracol istoric“ (caracterizare preluată de Brătianu În titlul lucrării menționate). Va fi rezolvată cândva enigma? Trebuie să ne resemnăm cu ideea că istoria nu ne răspunde la toate Întrebările și, mai rău chiar, ne derutează adesea cu răspunsuri contradictorii. Dar oare ce s-ar Întâmpla dacă s-ar dovedi, să zicem, că românii au venit Într-adevăr mai târziu, de undeva din Balcani? Nu s-ar Întâmpla nimic! O asemenea concluzie nu ar afecta cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cea mai apropiată de română este italiana. Aș spune că, paradoxal, româna seamănă mai bine cu italiana decât italiana cu româna! Un român Înțelege câte ceva când aude vorbindu-se italienește (totuși, strămoșii romani!); un italian Înțelege mult mai puțin românește, derutat de vorbele slave și orientale, ca și de pronunție. În tot cazul, un italian nu va vorbi niciodată perfect românește. În schimb, mulți bulgari deprind româna foarte bine și o vorbesc fără accent (tocmai fiindcă „tonul“ general al celor două
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]