737 matches
-
a ajunge; alerga; alunecare; amețeală; a se apleca; apune; ascensor; atent; aval; avansa; avion; din avion; bea; bloc; bogăție; brațe; cal; cărare; căzînd; coborî; a coborî; a da jos; din deal; dealuri; decade; a decădea; decăzut; declin; dedesubt; degaja; des; descăleca; descentra; descinde; a descrește; descreștere; dezamăgire; dîndu-se; doboară; drumeție; efort; eșua; frică de înălțime; funie; gînduri; greutăți; groapă; a ieși; interior; intră; involua; involuție; începe; închinat; înger; înjosi; a se întoarce; întuneric; lăsa; lene; Luceafăr blînd; Luceafărul; luna; pe mal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fiind rugat să-și povestească aventura cu domnitorul țării. Sunt de reținut atât sacadarea acțiunilor expuse la timpul prezent, cât și comparația exotică: "Mavrogheni sta la fereastră; cum mă vede, sare ca o maimuță pe armăsar [...] se oprește la Colțea, descalecă, intră în biserică, se închină la toate icoanele și, când să iasă, stă la ușă și mă întreabă răstit: "Trimis-ai haraciul la Poartă?"". Aflând că lucrul a fost dus la bun sfârșit, Vodă îl ademenește pe Băltărețu să urce
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
drumului cel mare, ieșind pe sub poarta cetății, afară, și, de acolo, pierzându-se în cenușiul câmpului". Urmează, previzibil, o perioadă de destindere, de pace, în care oamenii muncesc cu energie, sporindu-și averile. Într-o zi însă, un călător zguduit descalecă în cetate și anunță invazia iminentă a șobolanilor. Wilhelm Temerarul își îndeamnă cetățenii să lupte alături de soldați împotriva nesfârșitelor șiruri de inamici și să învingă o dată pentru totdeauna: "O clipă doar se păru că năvala poate fi oprită. Dar șobolanii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pronouns, be they proclitic or enclitic, cannot be separated from the verb (or auxiliary) at any time", deși există atestări ale dislocării inclusiv în cronicile moldovenești:așa s-au adaos și Moldova, carea mai apoi de alte țări s-au descălecat, de s-aude sârgulățit și fără zăbavă au îndireptatu (ULM.~ 1725: A-1f.2v) 47Se poate invoca proiectarea de grupuri funcționale (FP) (à la Cinque 1999, de exemplu) pentru a evita problema specificatorilor multipli; această soluție tehnică nu face însă decât
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cel mai bine, o alta; „cuvântul, dansator descătușat”, concentrând deopotrivă exuberanța festivă și, indirect, fundalul negativ de care se distinge. Cel puțin o dată, autorul eseului-confesiune Între mine și mine, numește direct sărbătoarea ca unicronotop ideal, sinonim cu poezia, scriind că: „descălecat de pe înțelesul imediat și util”, cuvântul se cuvine să capete „o existență și o respirație proprie, care merită o atenție în sine și în scrânciobul căruia se cuvine să ne lăsăm legănați fără considerațiuni de ordin practic, ca într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
zâmbet aripile plânse, / V-aștept la grajdurile de smarald,- / Nu vă grăbiți, d-abia-i amiază și cald / Și eu v-aștept și chingile sunt strânse. // Când veți veni-n amurg sub înserare / Vom călări frumoși prin elizeu, / În cavalcadă, pân-la Dumnezeu, / Descălecând la tronu-i, la picioare. // Ne-om prosterna cu frunțile alese / Pe lespedea de nouri luminată,-/ Cel mai frumos din noi va spune: «Tată, / Ți s-au întors feciorii cu mirese. // Pe unde ne-ai trimis a fost și bine / Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
teritoriale a Regatului Ungar. desființarea autonomiei Făgărașului (1291) de către regele Andrei al II-lea a marcat revolta conducătorului acestuia; -conform “legendei“ Țara Românească a fost întemeiată de Negru Vodă din Făgăraș care a trecut la Sud de Carpați și a ”descălecat” la Câmpulung (1290), prima capitală a Țării Românești și necropolă domnească. -conform tradiției istorice Țara Românească a fost întemeiată de Basarab I numit și Întemeietorul (1310? 1352), care: o a fost primul domn al Țării Românești atestat documentar, întemeietor de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
început sub crestele munților Vrancei, într-un sat asemănător, poate, cu cel al Vrâncioaiei, femeia care și-a trimis fără a pregeta cei șapte feciori la oaste sub comanda domnului și voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare. Sub povara tradiției a descălecat și el, ca tânăr fecior și militar în termen, în orașul dintre vii, de unde mai apoi, datorită inteligenței native cu care era dotat, a plecat la studii cu specific militar și a tot urcat în grad, dovedind că afirmația de
CADENȚE PESTE TIMP by Ștefan PLUGARU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93209]
-
devenirea lui - gen analiștii politici de ieri și de azi - dau de următoarele pasaje din capitolul intitulat: Hunii, au cum le zic alții Unii, den care ungurii să trag și sunt și până astăzi. De unde au pogorât și cum au descălecat }ara ungurească; și ce voievozi întâi au venit cu dânșii. * ...Mulți dovedesc și cu aceasta cum de la cea lugră sunt; că viind oameni de aceia și grăind multe cuvinte zic că se potrivescu cu ale acestor unguri, numai mai stricate
Ungurește by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11073_a_12398]
-
duce binișor/bine, într-o Europă care tot monotorizându-ne va sfârși prin a se româniza. într-o Uniune Europeană funcționând ritmic, precum bătăile inimii, conform unei Constituții unanim votate și cu strictețe respectată, căci răspunzând tuturor cerințelor. Iar urmașii noștri, descălecând în metropole cu veche tradiție culturală, le vor vizita catedralele, vor intra în librării, unde vor admira rafturile pline de traduceri din literatura română, romane, eseuri, ba chiar și plachete de versuri. Acum, că suntem în posesia patalamalei, avem și
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
revistă principalele atestări și dezbateri semantice (p. 133-136). Explicația pe care o dă evoluției semantice a termenului se potrivește foarte bine cu legile cognitive ale schimbării lingvistice și, mai ales, cu o logică a percepției istorice: Faptul că verbul a descăleca, desemnând coborârea de pe cal, a luat la valahi, care s-au menținut o mie de ani în aria neamului lor datorită adăpostului reprezentat de codrii deși, sensul de a cuceri, a coloniza, a întemeia nu poate avea altă origine decât
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
mai convingator acest sens se află într-o scrisoare muntenească din 1599, deci într-unul dintre cele mai vechi documente scrise în română. Descălecarea se referă la ocupația turcească: "de vor treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și a colonizării" (135). Contextele în care găsim verbul a descăleca îi atestă polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și a colonizării" (135). Contextele în care găsim verbul a descăleca îi atestă polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie întemeierea: "au început despre Răsărit a pogorî limbi noao și a împresura și cu sila a descăleca părți de-ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
colonizării" (135). Contextele în care găsim verbul a descăleca îi atestă polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie întemeierea: "au început despre Răsărit a pogorî limbi noao și a împresura și cu sila a descăleca părți de-ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman vodă au descălecat tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele său să numește tîrgul Romanul, unde și cetate au fost făcut" (Axinte Uricariul). De asemenea, se
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
polisemantismul: verbul apare ca tranzitiv, cu complement direct - care indică fie ocuparea, fie întemeierea: "au început despre Răsărit a pogorî limbi noao și a împresura și cu sila a descăleca părți de-ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman vodă au descălecat tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele său să numește tîrgul Romanul, unde și cetate au fost făcut" (Axinte Uricariul). De asemenea, se folosește ca intranzitiv, cu circumstanțale de loc: "De acolo au mai
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele său să numește tîrgul Romanul, unde și cetate au fost făcut" (Axinte Uricariul). De asemenea, se folosește ca intranzitiv, cu circumstanțale de loc: "De acolo au mai descălecat și la Argeș făcînd iarășâi> oraș mare..." (Axinte Uricariul). Cum stau lucrurile în dicționarele românești? Se pare că definiția unui asemenea cuvînt trebuia să fie convenabilă istoric, să se potrivească imaginii standard despre întemeierea țărilor române, numai prin impus interior
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
evoce ideea de ocupare cu forța a unui teritoriu, pentru că aceasta ar fi dat apă la moară inamicilor. Așadar, excluzînd sensul prim - "a se da jos de pe cal" - ceea ce oferă dicționarele noastre este destul de limitat și monoton: în DEX, a descăleca, cu paranteza explicativă "(Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești)", este definit ca "A se așeza într-un loc, întemeind o țară"; în DLRM (1958), exista un singur adverb în plus: "A se așeza statornic într-un
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
Tutun, râul Bâc, Cimitirul Eternitatea, Cimitirul Armenesc, Casa Mateevici, Universitatea de Stat, Universitatea Agrară, Academia, Piața centrală, ajunge la monumentul lui Ștefan cel Mare și de acolo, tăind-o prin parc, pe Aleea clasicilor, poposește, în sfârșit, la Uniune, unde descălecând în grabă, își reazemă fluturele de grilaj, așezându-se la masă, pentru a-și potoli foamea și setea cu un ceai de mate. Navigând cu obstinație în fiecare zi pe aceeași rută, poetul Dimitrie Crudu sau, zis și Dumitru cel
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
pe frunte o umbră stranie și nu ne vorbeam decît cu glas scăzut, cu ochii fixați pe cei sosiți. Aceștia se apropiau, foarte repede după cum ni se părea nouă, într-un nor de praf și de ceață. Cînd fură alături, descălecară cu toții și dădură fuga spre noi, încîntați, pare-se, să dea peste niște semeni și peste un colț de verdeață. Se apropiară cu zîmbete largi și începură să ne salute cu formule în arabă, turcă, persană, armeană. Ai noștri erau
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
lor misterioasă cu patul curat al sângelui tău miezul de salcie să-mi calce moartea pre moarte cu un acoperământ de pași tineri încerc să alunec pe șirul pașilor noștri așa cum coboram în copilărie dealul înghețat spre casa bunicilor așa cum descălecam cu șfichiuitul nuielei de alun din aerul tare al sângelui tău așa cum ne descrește vocea citind poemele direct pe roua cu care ziua noastră explodează exact în miezul lucrurilor nesfârșit este șirul pașilor noștri poticnițI cu care traversăm strâmtoarea lumilor
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
să bea la nesfîrșit, vor să sară gardul pînă la Apșa, vor să recite poezii, vor să se bată, vor să se ia de urechi, vor să se privească în ochi, vor să se împace, vor să încalece, vor să descalece, vor pancove și nuci în curte la Nana Doca, vor să intre în galeria lui Făt, pe pereții unei săli de clasă, vor să intre în istoria literaturii ca niște faraoni în piramida lui Ulici zidită la bază din milioane
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
așa cum i-ar fi plăcut trupului să iasă de sub cearceafuri ca ochiul divin de sub vălurile cerului - la întoarcere de la Sighet totul se copie, aceleași dealuri tihnite, aceiași munți, aceleași nări ca niște pîlnii prin valurile de pruni, altă tristețe cînd descălecăm în Moldova direct în mormînturi de unde ne vor trezi femeile să ne pună iarăși la treabă...
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
e regina. În fond, chiar dacă Balcicul a fost descoperit de pictori, cea care l-a consacrat a fost regina. Ea i-a dat tivul alegoric. Cazul e exemplar pentru felul cum o așezare insignifiantă capătă rangul unei nobleți spirituale. Suveranul descalecă într-un loc și ia decizia să prindă rădăcini. Din acel moment, destinul locului sare pe altă orbită, ajungînd la o treaptă simbolică ce, în lipsa deciziei suverane, nu ar fi fost atinsă în veci. Potrivit lui Carl Schmitt, numai suveranul are
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]