4,109 matches
-
sisteme de răspundere publică și individuală. La nivel european, măsurile de management și finanțare descentralizată a școlilor au apărut în două tipuri de sisteme administrative. Pe de o parte, se întâlnesc în sisteme cu tradiție și experiență în administrarea locală descentralizată a serviciilor, în care bunurile și proprietățile școlii aparțineau comunității locale și erau administrate de către o autoritate educațională locală (de exemplu, sistemul de administrare școlară din Marea Britanie). Procesul de delegare graduală a atribuțiilor de management financiar către instituțiile școlare s-
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pentru ca ministerele și alte instituții să coopereze între ele în vederea obținerii unor bunuri și rezultate comune, stimulentul ca acestea să opereze altfel decât până acum fiind promovarea unor proiecte clare și a unui management corespunzător. În concluzie, starea de sistem descentralizat, descrisă ca un model al finalului de etapă, nu poate fi atinsă în absența unui management corespunzător al proceselor și monitorizarea programelor specifice și fără a lua în considerare managementul și finanțarea în mod unitar. Totuși, lipsa consensului la nivelul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
aceasta, insistăm încă o dată, va dura suficienttimp, prescris în Strategia de Descentralizare a Învățământului Preuniversitar 1 și deja depășit, se va desfășura în etape, va avea costuri importante pe care proiectul „Managementul financiar și administrativ al școlii într-un mediu descentralizat”2 are sarcina de a le identifica și se va baza pe o serie de instrumente, seturi de proceduri și activități menționate în documentul de proiect. Astfel, rapida trecere în revistă a priorităților pentru realizarea unor corecții ale politicilor de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
gimnazial și liceal la începutul anului școlar 2005-2006. Levitas, T.; Herczynski, J., 2001, Decentralization, Local Governments, and Education Reform în Post-Communist Poland, LGI, Open Society Institute. Ministerul Educației și Cercetării, 2004, Managementul financiar și administrativ al școlii într-un mediu descentralizat. Ministerul Educației și Cercetării, 2005, Strategia Descentralizării Învățământului Preuniversitar. Ministerul Educației și Cercetării, 2006, Raportul de evaluare a măsurilor de descentralizare în cinci județe-pilot. Miroiu, A.; Dincă, G., 2000, Politica finanțării de bază a învățământului superior, ARS DOCENDI, București, 2000
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
negociere a soluționării conflictelor. (d) Ca ideologie de pacificare socială pe o bază consensuală și negociată, deși dintr-o perspectivă utopică, medierea apare ca rezultat al complexității și diversității vieții sociale, izvorâtă din dorința de a permite nașterea unor modalități descentralizate, moderne, de gestionare a conflictelor, situate la marginea sferei juridice. În această variantă, pentru a fi fezabilă, comunicarea părților în conflict face apel la valori etice și teorii specifice, bazate pe respectul față de ceilalți, pe responsabilizare socială, altruism, solidaritate, demnitate
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
ce țin de mecanica diurnă sunt comparate cu marile mituri ale umanității, iar din recuzita lirică nu lipsesc instrumentarul și figurile cu funcții esențiale în imaginarul creștin (potirul, spada, șarpele, îngerul ș.a.). Toate din dorința de a resacraliza universul aproape descentralizat, ce pare a-și refuza esențele tari ale miracolului. Cele mai reușite versuri din Altarul de pelin ("dialogul alb cu un crin/ așa începe orice rai/ martor Dumnezeu") ne conving de faptul că, într-adevăr, "cu această întâmplare/ începe împărăția
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cum ar fi situațiile de urgență, compensarea sarcinii de vârf și generarea de energie electrică la scară mică. Astăzi există instalații energetice mari, cu regim de bază, acționate de un motor, cu energie generată de până la 150 MW și instalații descentralizate mai mici, cu producere simultană de energie termică și electrică (CHP). Motivația acestei tendințe este deschiderea, privatizarea și descentralizarea piețelor de energie electrică în mai multe țări, combinate cu dezvoltarea, în ultimele decenii, a motoarelor cu viteză medie, de înaltă
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
acestor planuri multiple se poate realiza fie urmînd mecanisme spontane, cu o pluralitate de centre de decizie, fie urmînd mecanisme dirijate, care formalizează deciziile unui singur centru. Eucken distinge astfel două mari tipuri de organizare și funcționare a economiei: economia descentralizată și economia centralizată. A. Economia descentralizată Ea se poate defini prin patru trăsături: a) Este o economie de piață Piața este constituită prin centre economice distincte (centre de producție, oferte ale factorilor, centre de consum) legate între ele prin rețele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și cele biologice. De pildă, pentru a supraviețui, sistemele economice trebuie să se adapteze la mediu. Sistemele mai centralizate se adaptează mai bine la schimbările bruște din mediu, în schimb se adaptează mult mai greu la schimbările lente, treptate. Sistemele descentralizate se comportă invers. Apoi, selecția naturală operează și ea, elementele viabile rămîn, cele neviabile sunt înlăturate. Un alt concept introdus de Kornai este reactivitatea sistemelor economice, adică raportul dintre reacția reactivă a sistemului și modificarea relativă a mediului care provoacă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val", ce se caracteriza prin: pămîntul constituia principalul factor de producție; baza economiei consta în cules, vînătoare și cultivarea pămîntului; diviziunea simplă a muncii; economie descentralizată, în care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i era de trebuință"6. În timp, economia naturală a cunoscut o evidentă tendință de restrîngere relativă. Marfa, ca obiect al economiei de schimb, a apărut cu mult înaintea producției de mărfuri
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
acestor planuri multiple se poate realiza fie urmînd mecanisme spontane, cu o pluralitate de centre de decizie, fie urmînd mecanisme dirijate, care formalizează deciziile unui singur centru. Eucken distinge astfel două mari tipuri de organizare și funcționare a economiei: economia descentralizată și economia centralizată. A. Economia descentralizată Ea se poate defini prin patru trăsături: a. Este o economie de piață. Piața este constituită din centre economice distincte (centre de producție, centre de consum), legate între ele prin rețele de schimb și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val", ce se caracteriza prin: * "pămîntul constituia principalul factor de producție; * baza economiei consta în cules, vînătoare și cultivarea pămîntului; * diviziunea simplă a muncii; * economie descentralizată, în care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i era de trebuință"6. În timp, economia naturală a cunoscut o evidentă tendință de restrîngere relativă. Marfa, ca obiect al economiei de schimb, a apărut cu mult înaintea producției de mărfuri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fel de stat major al societății. În opinia publică, statul și guvernul sînt adesea pur și simplu confundate. Pe de altă parte, modelele economico-matematice ale deciziei sînt aproape întotdeauna modele de politică economică centralizată, deși ele au în vedere regimuri descentralizate atît din punct de vedere politic, cît și economic. Majoritatea acestor modele formalizează decizia unui singur centru, toți ceilalți agenți fiind considerați docili sau pasivi ("oameni ai lui Pavlov", după expresia lui J. Marchall). Potrivit lui R. Musgrave, unul din principalii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
utilizarea periodică a ideilor ca pretext pentru a face cu totul altceva decît ceea ce ele propun. Pe de altă parte, decizia economică pe care puterea centrală o întîrzie sau o abandonează este numai parțial și inegal recuperată de către structurile economice descentralizate, aflate în stare incipientă. Dinamica triadei: stabilizarea macroeconomică schimbări instituționale restructurare microeconomică este pentru noi foarte lentă. Economia de piață are nevoie de instituții și de o putere pentru a face respectate aceste instituții. Dacă este dificil încă de vorbit
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ține, în mod paradoxal, de imperfecțiunile piețelor. În fapt, dacă toate condițiile recenzate de Arrow-Debreu ar fi reunite în economia reală, un planificator reunind toate informațiile și dispunînd de mijloace moderne de calcul ar putea realiza echilibrul pe care procesul descentralizat al liberei fluctuații a prețurilor nu îl garantează. Dacă, în economia reală, experiențele planificării centralizate au fost practic tot timpul sortite eșecului, aceasta se întîmplă din pricina faptului că idealele condiții ale lui Arrow-Debreu sînt imposibile, iar informația este imperfectă. Dacă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
constituie modul cel mai sigur de a tinde spre un echilibru, cînd acesta nu este cunoscut. Pe de o parte, imposibilitatea reală a definirii teoretice a echilibrului ideal; pe de altă parte, modul de acțiune, care oferă avantaje unui proces descentralizat și liber, ce se adaptează în permanență noilor condiții și noilor informații. Astfel, Adam Smith nu a fost departe de adevăr. Concurența liberă pe piețe libere este, fără îndoială, cel mai mic rău. Dar aceasta nu la modul ideal, ci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care se găsesc de a face această demonstrație teoretică contrastează frapant cu demonstrația practică pe care realitatea o oferă în ultima sută de ani și care face ca, progresiv, marea majoritate a națiunilor lumii să adopte principiile economiei de piață descentralizate. Unii vorbesc, în acest sens, despre "sfîrșitul istoriei" (F. Fukuyama). Concepte de bază: * echilibru relativ, dinamic, tendențial; * dezechilibru funcțional și dezechilibru structural; * legea debușeelor a lui J.-B. Say; * legea lui L. Walras; * teorema lui Arrow-Debreu; * tatonarea walrasiană; * critica keynesiană
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Mondială a Comerțului, precum și numeroși actori regionali și locali, actori aparent disparați, dar legați prin fire nevăzute într-o rețea de interdependențe și potențialități. Aceasta a făcut să se vorbească despre un nou medievalism, o nouă organizare politică, fragmentară și descentralizată, similară celei din Evul Mediu și opusă sistemului statal westfalian, ce a dominat epoca modernă, mai precis ultimele trei sute de ani. Totuși, deși atrăgător ca sintagmă, acest "nou medievalism" nu este decît o metaforă ce vrea să evidențieze mai bine
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ghișeu") sau "negociated markets" = "piețe negociate"13. Piețele de licitație presupun o manieră centralizată de realizare a tranzacțiilor cu titluri financiare, pe baza unor mecanisme concurențiale. Participanții la piețele de licitație acționează în calitate de brokeri. În cazul piețelor negociate, tranzacțiile sunt descentralizate (delocalizate), iar actorii pieței respective acționează ca dealeri. În țările cu economii de piață avansate, datorită tehnologiei informatice performante, slăbirii condițiilor de acces pe piața primară de capital și diminuării standardizării instituțiilor financiare, se constată o tendință de fuziune a
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
grup și recunoașterea reciprocă fără a se recurge la violență. Aceeași caracteristică este uneori prezentată mult mai evident: în majoritatea societăților productive post-industriale, necesitatea unei societăți civile active și flexibile definite prin schimburi bazate pe norme și prin organizații neoficiale, descentralizate o societate civilă rețea devine și mai importantă pe măsură ce mărfurile și serviciile sînt tot mai complexe și mai computerizate 7. În consecință, această co-dependență crescută a piețelor contemporane de instituțiile societății civile confirmă o regulă mai veche despre forța și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a echilibrului și coerenței politicilor educative la nivel național, o asemenea relație de parteneriat ar presupune respectarea principiului subsidiarității 18. Conform acestui principiu deciziile politice nu trebuiesc luate la un nivel mai înalt decât este nevoie, vizându-se o organizare descentralizată a responsabilităților, încât să nu se încredințeze unei unități sociale mai largi ceea ce poate fi mai bine realizat la alta mai restrânsă. Principiul are o puternică fundamentare morală, în sensul recunoașterii normelor morale dominante, ca și o forță practică considerabilă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în opoziție cu gestionarea sa, nu s-a schimbat prea mult. El oferă patru explicații posibile acestei realități O primă ipoteză este că politicile de descentralizare actuale pot avea puține efecte vizibile pentru că sistemele de învățământ sunt în realitate deja "descentralizate". Aceasta ipoteza pune în discuție clasificările tradiționale ale gradului de centralizare a sistemelor de învățământ deoarece, chiar și atunci când sistemele de gestiune sunt oficial centralizate, legăturile structurale pot să fie de fapt slabe. Instrucțiunile venite de sus sunt reinterpretate de către
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fi aproape nulă în țările în care administrația locală are mai puțină autoritate reală asupra statelor și districtelor (Brazilia, de exemplu). La fel, impactul globalizării asupra educației, înlocuind politica puterii centrale, va fi mai mic în societățile care sunt deja descentralizate sau acelea în care există o mare diversitate de grupuri și subgrupuri. A doua explicație a eșecului aparent al descentralizării este că procesul nu s-a produs cu adevărat, sau mai degrabă nu a atins aspectele cele mai importante ale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
părinților și ai comunității locale participă împreună la procesul de decizie. Relația dialectică ce se stabilește între cele două grupuri permite elaborarea unor noi soluții și mobilizarea energiilor și resurselor necesare pentru a pune în practică aceste soluții. Experiența gestiunii descentralizate arată clar că transferul atribuțiilor asociat unei creșteri economice lente sau unui ajutor financiar și tehnic limitat de administrația centrală poate atinge obiective financiare, dar cu tendința de a genera inegalități între zonele sărace și cele bogate. McGinn (2000: 449
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
guvernării, dar și faptul că în cele din urmă ea este potențial favorabilă direcțiilor contrare înspre o mai mare inegalitate economică, o creștere a globalizării forțelor economice și o creștere a preocupării pentru zona excluderii sociale. În cele mai multe dintre sistemele descentralizate (spre exemplu Germania) se remarcă interdependența între responsabilitatea educațională a școlii și autonomia ei limitată dată de dependența de interesele școlilor din vecinătate și alte instituții care lucrează cu tinerii, precum și cu compartimentele locale responsabile. Deschiderea, autonomia școlii este explicată
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]