495 matches
-
scuzați. Nu, nu cred că aș avea vreun talent sau vreo aptitudine deosebită; mai degrabă dimpotrivă, pentru că sunt om bolnav și n-am studiat sistematic. Iar în privința pâinii, mi se pare... Generalul iarăși îl întrerupse și iarăși începu să-l descoase. Prințul îi relată din nou tot ce s-a povestit deja. Reieși că generalul auzise de răposatul Pavlișcev și chiar îl cunoscuse personal. De ce se interesase Pavlișcev de educația lui nici prințul nu putu să explice - de altfel, e posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Mi se pare că zicea că de-abia astăzi ați sosit de undeva, nu-i așa? Prințul povesti pe scurt despre sine, omițând o bună parte din istorisire. Nina Alexandrovna și Varia îl ascultară până la capăt. Nu încerc să vă descos ca să scot de la dumneavoastră ceva despre Gavrila Ardalionovici, observă Nina Alexandrovna, nu trebuie să vă formați o părere greșită despre mine. Dacă există lucruri pe care nu vrea să mi le spună singur, nici eu nu vreau să le aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
produseseră tuturor o uimire neobișnuit de puternică, astfel încât până și celelalte impresii fură date uitării și se estompară pentru un timp. S-ar fi putut crede că această schimbare de costum conținea ceva deosebit de important. Nedumerite, Adelaida și Alexandra îl descoseau pe Evgheni Pavlovici. Prințul Ș., ruda lui, părea chiar foarte alarmat; generalul vorbea aproape cu emoție. Numai Aglaia îl privi curioasă, dar absolut calmă, cam vreun minut, pe Evgheni Pavlovici, de parcă ar fi dorit să compare ca să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se dusese de-a dreptul la Epancini. „Acolo e de groază!“ Firește, pe primul plan se afla caleașca, dar cu siguranță se mai întâmplase o pacoste, de care prințul nu știa. „Desigur, n-am spionat și n-am vrut să descos pe nimeni: de altminteri, am fost primit bine, mai bine decât m-am așteptat; însă despre dumneavoastră, prințe, nu s-a suflat o vorbă!“ Dar cel mai important și mai amuzant era că Aglaia se certase cu ai casei din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-se acasă de la Aglaia, făcut de râs și alungat de ea, prințul ședea de vreo jumătate de ceas cuprins de disperarea cea mai neagră, când deodată apăru Kolea cu ariciul. Imediat cerul se însenină; prințul învie parcă din morți, îl descosea pe Kolea, se agăța de fiecare cuvânt al lui, repeta de câte zece ori aceeași întrebare, râdea ca un copil și le strângea mereu mâinile celor doi băieți, care râdeau și îl priveau cu ochii limpezi. Reieșea, deci, că Aglaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
veni de două ori un om trimis de Lizaveta Prokofievna să se intereseze de starea bolnavului. Iar seara, la ora nouă, când prințul își făcu apariția în salonul Epancinilor, plin deja de musafiri, Lizaveta Prokofievna se apucă imediat să-l descoase despre bolnav, punându-i întrebări amănunțite și pline de compasiune; tot ea îi răspunse pe un ton grav doamnei Belokonskaia, când aceasta întrebă: „Cine-i bolnavul și cine-i Alexandra Ivanovna?“. Atitudinea ei îl impresionă plăcut pe prinț. Dându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru o clipă, ca să se intereseze de prețioasa sănătate“ etc. și, pe lângă aceasta, ca să arunce o privire la „dulăpior“. Nu se ținu decât de ofuri și ahuri, așa că prințul îl lăsă repede să plece, dar acesta încercă totuși să-l descoase despre criza din ajun, deși se vedea că știe deja toate amănuntele. În urma lui, tot pentru câteva clipe, dădu fuga Kolea. Băiatul se grăbea într-adevăr, era cuprins de-o neliniște puternică și posomorâtă. Începu prin a-l ruga, direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
un preț atât de avantajos pentru ea. Vestea aventurii ajunsese la biserică neobișnuit de repede. Când Keller se îndrepta spre altar, unde îl aștepta prințul, o sumedenie de oameni pe care nu-i cunoștea absolut deloc îl asaltară ca să-l descoase. Mulțimea vorbea tare, clătina din capete, unii chiar râdeau: nimeni nu ieșea din biserică, toți așteptau să vadă cum va reacționa mirele la aflarea veștii. Acesta păli la față, dar vestea o primi liniștit, spunând abia auzit: „Mi-era frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prințul și făcu. Își dăduse seama imediat că toate știu foarte bine cine este el, că nunta de ieri nu era un secret pentru ele și că acum mureau de curiozitate și numai din delicatețe nu se apucau să-l descoase despre nuntă și despre minunea că întreabă de cea care n-ar fi trebuit acum să fie decât într-un loc: cu el, la Pavlovsk. În linii mari, le satisfăcu curiozitatea în legătură cu nunta. Începură uimiri, „ah“-uri și exclamații, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
plătesc numai 30 procente și se află față cu germanii, totuși ei joacă primul rol, atunci nu prea poate fi vorba de o superioritate fizică, ci ar fi să recunoaștem că ungurii tocmai politicește sunt capabili. Dar să nu mai descoasem această temă, ci să ne întoarcem la cartea ce conține o mulțime de lucruri interesante. Primele grupe de români, asupra descendenței cărora, de este slavă sau romană, părerile sunt controversate, s-au ivit în Carpați acum vreo șase sute de ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de la dinette și midi s-a făcut une midinette). Corespondentul ei ar fi, probabil, muncitoarea de la Apaca, dacă e să păstrăm domeniul de activitate. Dar, dacă e să rămânem fideli subtilei nuanțe de senzualitate și mister destul de ușor de descusut, midineta noastră e studenta de 20 de ani, care stă la cămin și mănâncă o shawarma în pauza dintre cursuri, drept pentru care am putea-o numi prânzoarma, ceea ce nu sună deloc senzual, ba chiar e puțin înfricoșător. O astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
ei. D. T.: Bujor avea și un ascendent asupra IMF, pentru că a reușit să obțină pe vremea nu mai știu cărui rector niște ore de sociologie medicală. El preda acolo, stătea de vorbă cu studenții, cu stilul lui de a descoase, de a fi foarte politicos, mieros. Și Bujor ani buni a fost foarte OK, până l-au debarcat după ce a plecat Leonard Constantin și l-au trimis simplu lector la Școala Interjudețeană de Partid. Floareș l-a executat, l-a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o întrebare bizară, dar apariția unui turist adolescent pe treptele bazilicii, care vorbește o ebraică cu un vocabular sărac și cu acorduri gramaticale greșite m-a făcut să zâmbesc intrigat și, după ce Shoshana l-a lămurit cu privire la pită, l-am descusut curios să aflu cine este. Până la urmă am aflat că s-a născut la Haifa, dar că trăiește în Sydney, în Australia, unde tatăl său este funcționar de bancă, iar mama profesoară de engleză. A venit singur să descopere Europa
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
De ce crezi? Păi altfel putea să meargă pe drum, cine l-ar fi cunoscut ? Dar cu arma, prea era de tot. Oamenii erau excitați și de poveste și de rachiu. Doreau cu toții să prindă teroristul, să-l lege, să-l descoase și să-l predea la miliție. Nu înainte de o bătută zdravănă. N-a fost nevoie să iasă din crîșmă după terorist, că teroristul a venit singur la ei. Cum a intrat pe ușă și a văzut zeci de ochi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
atmosfera casei în genere, îi "stârnește" poetului noua realiate: Atuncea focu-mi spune povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud/ (s.n.) Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit./ Și mândru acest amestec gândirea-mi o descoasă,/ O-nșiră apoi iarăși cum dânsa a voit (s.n.)60. O gingășie fără margini surprinde Eminescu în interiorul casei atunci când este vorba de nou-născutul care e un martor tăcut a toate câte-l înconjoară: Când își pun copilu-n leagăn,/ Cu-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se obiectivează într-atât, încât descrie mecanismul întreg al stării: Atuncea focu-mi spune povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud (s.n.)/ Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit./ Și mândru-acest amestec gândirea-mi o descoasă,/ O-nșiră apoi iarăși cum dânsa a voit.// Astfel gândirea-nșiră o mie de mărgele / Un șir întins și luciu dar fără de sfârșit;/ Somnul m-apucă-n brațe prin gândurile mele/ Și-n somn mă mai urmează a lor blând glas uimit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și hâtru, cam fudul de-amândouă urechile; ne-a poftit în casă, spunându-ne că baba a rămas în sat la o rudă și el a prins a ne cântări din ochi, a ne lua la rost și a ne descoase de unde suntem, cu ce ne ocupăm, ce vânt ne-aduce pe la Sirețel, dac-am făcut sau nu serviciul militar apoi, aflând chiar de la fata lui că în luna următoare urmează să fim încorporați la oaste, a prins a sporovăi și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și-am stat cu dânsul de vorbă, oleacă, în mare grabă, la început de toamnă, în același an... După ce țara intrase în vârtejul războiului și ostașii noștri reveneau, se retrăgeau din Ardeal... Pe la începutul lui noiembrie... În ce împrejurări? O descos eu, vrând să aflu cât mai multe lucruri despre dânsul... ... Ni s-a comunicat de la primărie, într-o luni, să fiu pe la amiază lângă șoseaua mare, pe tăpșanul din fața prăvăliei, la Sasca Nouă. Că el avea să treacă pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de la bișnițari. O femeie striga chiar, arătându-i lumii cu ziarul tocmai cumpărat făcut sul: - Bișnițarilor! Țiganilor și bișnițarilor! Tot nu v-ați stârpit?! Era o femeie din popor corpolentă, Între două vârste, pe care stătea să crape pardesiul pepit, descusut la subțiori. Se vedea pe ea cât de copleșită și hârșită-i de nevoi și lipsuri de toată mâna, iar tot ce o stârnise fusese desigur leul În plus pe care-l dăduse Înainte să vadă prețul ziarului. Vărul meu vitreg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și care cred că a dat ordinul de a fi reținut nu vrea să recunoască eșecul logicii sale de „identificare” în fața celorlalți, așa că ia încă o dată rucsacul meu în mâini și începe să-i pipăie fiecare cusătură, mai să-l descoasă. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi avut cu mine binoclul sau briceagul meu elvețian multifuncțional marca Victorinox, bănuiesc că ar fi jubilat și m-ar fi acuzat de port de armă albă. „Ni s-a părut
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în curte, să mestecăm niște betoane, acolo, să refacem zidul penitenciarului, să îl reconstruim. Și era o favoare să fii scos la aer în loc să stai în celule. Și Bogos Constantin ăsta, a tot stat pe capul unuia, l-a tot descusut... ce o fi spus, ce n-o fi spus... da’ ăla, săracul, s-a lăsat dus de poveștile lui și până la urmă l-au băgat în demascări, și l-au bătut până l-au omorât. Mai știți cum îl chema
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dintâi Și aduce-n vânt ninsoare, Drumuri albe peste vai, Râs curat în ochii tăi, Sănioare, zurgalăi... Iarnă de Nichita Stănescu Vine o pasare și coase în fuioare de matase ale norilor țări lungi și lunecoase... Vine-o față și descoase tot ce pasărea lucrase și cu genele-i lucioase ninge flori de nea frumoase și apoi le prechimbă în raze argintând cărări și case... Iarnă Vine iarnă! Las să vie! O aștept cu bucurie. Chiar dacă va viscoli, Îmbrăcat bine voi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
care Se numeste alfabet. Jocul numerelor 1,2,3, îl știți pe moș Andrei? 1,2,3,4, s-a-necat cu lapte acru 1,2...5, și-a turnat și în opinci 1,2,...6, vine babă și-l descoase 1,2,...7, ba se supără și-l bate 1,2,...8, moș Andrei se suie-n pod 1,2,...9, și găsește multe ouă 1,2,...10 babei supărarea-i trece! Abecedarul de Victor Tulbure Cartea mea să fie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
stătea de vorbă cu un băiat de la teatru, care aducea doamnei un buletin de serviciu, uitat dimineața. Nana pofti pe acest om să intre, îi încredință scrisoarea s-o ducă lui Daguenet, când se va întoarce. Apoi, începu să-l descoasă. Oh! domnul Bordenave era foarte mulțumit; biletele erau deja vândute pentru opt zile înainte; doamna nici nu bănuia câte persoane se interesaseră de adresa dumneaei de azi-dimineață. Când băiatul plecă, Nana spuse că va întârzia cel mult o jumătate de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
spuse anterior, în articol se mai precizează că romanul "este o confesiune necruțătoare a unei femei care și-a pierdut rădăcinile, identitatea"810. Personajul principal al romanului, obligat mereu să-și ascundă originile, intră în opoziție cu scriitoarea care "își descoase buzele"811 pentru a scoate la lumină amănunte ale unei lumi în care durerea a făcut legea. Doina Ioanid își încheie articolul spunând că Vacile lui Stalin este poate una dintre "cele mai tulburătoare mărturisiri despre eroziunea interioară și efectele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]