802 matches
-
al universului său era doctorul Iolescu, poreclit de bolnavi Ștefan cel Mare, datorită pletelor și a mustății pe oală albe. Un centru de gravitație care-l hipnotiza, îl absorbea într-o gaură neagră și-l proiecta într-o dimensiune morbidă. Descuie ușa apartamentului - pe hol îl aștepta motanul Tubu, birmanezul care făcea parte din inventarul casei. Îl fixă cu ochii lui albaștri, de copil sadic, apoi căscă scoțând la iveală o gură roz, triunghiulară, ca de șopârlă. Îi întoarse spatele, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în schimb Eusebiu și Zina Stamate erau atât de fericiți, parcă ei s-ar fi căsătorit. Au plecat de la restaurant ca doi tineri îndrăgostiți. Când au ajuns la bloc, au urcat scara ținându-se de mijloc. La ușă, Zina a descuiat-o iar Eusebiu, voinic cum era, a luat-o în brațe ca pe un fulg și a trecut-o pragul, încuind ușa după el. — Ce ai Sebi? Te-ai îmbătat dragule? — Și dacă m-am îmbătat, ce? N-am dreptul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
potolesc eu, pe voi, pe loc! Care și câți oți fi! Vă sparg! Mie nu-mi suflă nimenea-n ciorbă, nu-mi pasă și n-am nevoie de proptele pe stradă, cât oi purta pe mine uniforma asta! Și Mânecuță descuie și se strecoară dintr-un salt afară, singur și turbat, cu arma-ntinsă, zorit să treacă peste orice fel de opoziție. Rapid, Îngerul reîncuie și apasă pe comutator, scufundând camera într-o beznă cvasi-totală. Bogdănelu'-Nebunu' chițăie ascuțit, ca un
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
benzină, din rația lunară pentru mașina de patrulă și o plasează decisiv, pe deasupra moviliței strălucitoare de metal. U-ff! geme Poetul și mai captează o dușcă binefăcătoare de coniac. Camera noastră are o izolație bună. Este cvasi-ermetică. Geamurile sunt etanșe. Doar descuiem ușa, fără să o deschidem și salut! Capcana este pregătită! Iar noi..., noi am tăiat-o! Dar, pe unde? Pe-aici, bre! și nenea Sandu dă la o parte linoleul pătat, descoperind un capac hexagonal, de tablă ruginită. Un chepeng
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ne pregătim de plecare în armată și cum nici tu nu aveai valiză, ți-am propus să furăm lădoiul mătușii Milica și ai fost repede de acord. Câinele ne cunoștea pe amândoi și într-o noapte întunecoasă, fără lună, am descuiat ușor ușa, fără zgomot, am intrat în tindă și fără să facem zgomot, am scos toate lucrurile din cufăr și le-am așezat pe jos. Casa era peste drum de o tarla unde fusese semănat grâu și încă nu fusese
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
-și vadă de treabă, că îi va rămâne gălușca în gât, că nu degeaba îl cheamă Gălușcă. Uneori, vara pleca cu noapte-n cap să aducă lemne de la un depozit aflat la vreo 60 de kilometri distanță. Își lăsa mașina descuiată în depozit. I-am spus unui muncitor să-mi facă rost de un șarpe mort. Muncitorul mi-a adus șarpele și după ce șoferul a plecat acasă, am deschis ușa la cabină și am încolăcit șarpele de axul volanului. Știam că
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu totul în arbuștii cu ghimpi, mergând cu încăpațînare în linie dreaptă. Șovăi o clipă, apoi se întoarse ținând în mâini, lucios ca argintul, borcanul cu coropișnița. Intră iar în hol, traversă coridorul fără să ne dea nici o atenție, își descuie cușeta, puse borcanul înăuntru și încuie la loc. Apoi se așeză în capul oaselor pe patul său și rămase o vreme așa, cu privirea în gol. Până nu s-a întins pe pat și nu am fost siguri că doarme
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
străzii după Gina, care întîrzia. Afară era la fel de trist: același aer roșu prin care treceau tramvaiele ca printr-o ceață. Ușa scorojită mă obseda. Când mi-am dat seama că Gina nu mai vine, am plecat acasă. Am ajuns, am descuiat și am rămas surprins: mă găseam tot în holul acela, iar pe peretele din fața mea se desena aceeași ușă imensă, stacojie, de lemn coșcovit." Îmi urmăream sentimentele cu atenție: mă bucuram și în același timp sufeream dacă observam o scădere
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
peste care mi-am trecut visătoare degetele. Am sărutat cheia și am vîrît-o bucuroasă în buzunar. Am luat-o la fugă, pe cărarea mea care ducea tot mai adânc spre fundul văii, unde se făcea din ce în ce mai răcoare. Abia așteptam să descui. Nu-mi păsa dacă după ușă mă va aștepta Plăcerea sau Teroarea. Dimineața ne-am văzut la grota lui Rolando. Îl călăream acum fără sfială, îl clătinam dîndu-ne huța câte trei deodată, cocoțate pe stern, îi intram în țeastă prin
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
știe și că pe la sfârșitul săptămânii el are s-o aștepte la ieșirea din institut și că noaptea asta are să se repete, cum se repeta toate lucrurile, de la o vârstă încolo, în viața unei femei singure. Intră în blocul urât mirositor, descuie ușa ei vineție, încuie la loc, își scoate blana și cizmele și se așază pe patul nefăcut, își aprinde o țigară și rămâne cu ochii îri gol. Mă apropii foarte mult de ea și văd precis, ca într-un documentar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
școala de șoferi. Până să-și ia însă carnetul, ieșea și el, aproape zilnic, să mai dea târcoale mașinii, să o mai perie, să mai șteargă urmele de noroi datorate copiilor care se jucau în spatele blocului și, mai ales să descuie portiera și să se tolănească pe bancheta din față a automobilului, în fața bordului din care ieșea fascinant volanul, să tragă în piept mirosul acela intim, senzual, pe care-l degajau cauciucăria și tapițeria mașinii. Când trântea portiera, zgomotul lumii înceta
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de greață îi picura prin sinusul nazal. Dar răcoarea îl mai învioră, deși dinspre cutiile de gunoi venea un miros caracteristic. Automobilul crem lucea stins, geometric, cu geamurile lună, lângă bătător, între Ladă și Wartburg. Arhitectul scoase cheia argintie și descuie. Lăsă lângă roată servieta diplomat și intră pentru o secundă în mașină. Aprinse farurile, jucîndu-se cu cele două faze. Dădu drumul la ștergătoare, apoi la radioul de bord. Un glas de bărbat vorbea despre starea vremii. Arhitectul zâmbi. Totul era
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe care mi-ai adus-o! Narendra Sen P.S. Te rog nu fii inoportun, încercînd să te explici și adăogând astfel alte minciuni la depravatul d-tale caracter." XIII Nu l-am găsit pe Harold acasă, dar gazda mi-a descuiat camera și m-a lăsat să intru și să mă trântesc pe pat, cu fața în sus, sub ventilator. Biata d-nă Ribeiro nu știa cum să se poarte cu mine și cum să mă întrebe. ― Nu mi s-a întîmplat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
calule, ovăz ? îi era ei foame de mult, de mult îi ghiorăia mațele de foame, da ce să zici într-o casă străină ? Madam Ioaniu scotea cheia din buzunaru rochiei - ea tăia și spânzura, ea ținea încuiate toate în casă -, descuia bufetu și scotea platoul de prăjituri. La vremea aia, când madam Ioaniu mai era-n putere, găseai totdeauna de mâncare la ele. Și când pleca, încă-i mai vâra-n țoașcă ce mai găsea prin bucătărie : o cutie de pate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
oraș, obținându-se astfel fonduri pentru clădirea unor locuințe mai omenești destinate sărăcimii. Aripa de stânga a Consiliului Municipal a profitat de ocazie pentru a cere modificări în administrația Institutului. Ceea ce era iarăși perfect justificat. Totuși, feluriți cetățeni mai puțin descuiați la minte au văzut în aceste discuții simptome ale unor tulburări locale și s-a pornit să răspândească zvonul unor apropiate evenimente scandaloase. S-a mai descoperit că o parte din „Tinerii luminați“ plănuiau să pună în scenă pieseta lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pot fi în schimb speriați, în mod abject, de ridicol. Combinația dintre brațul lui Hattie întins cu bravură de-a curmezișul ferestrei și corul puternic, zeflemitor, de afară, era mult prea mult. Se întoarse și dispăru din cameră. Străbătu holul, descuie ușa din spate și o împinse cu umărul pe Pearl, care bătea cu disperare, de afară. Pearl intră și încuie ușa. Hattie trase din nou storul. George alergă prin grădină în direcția casei Belmont, apoi, trecând pe lângă garaj ieși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care dădea spre grădină, apoi ridică receptorul telefonului, pentru ca să-l lase imediat din nou în furcă. Hbtărâse să iasă în grădină. Se uită mai întâi pe fereastra din bucătărie, dar nu mai era nimeni și Zet încetase să latre. Gabriel descuie ușa și ieși afară. Zet veni în goană la ea, radiind de satisfacția datoriei împlinite. Gabriel căută peste tot, se uită peste gard, cercetă șopronul, dar omul nu mai era de văzut. Dispăruse ca o halucinație. Se întoarse, amărâtă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ferestre și un vitraliu antic de mare valoare a fost făcut țăndări. Au fost de față o serie de tineri șocant travestiți și mentora lor, Madame Diane a noastră. În cele din urmă, în complicitate cu camerista care i-a descuiat ușa din spate, George McCaffrey a reușit să pătrundă în casă, în timp ce fratele său Tom se prăpădea de râs afară. Ce s-a întâmplat în continuare nu știm. Au ieșit însă la iveală o serie de fapte grăitoare. Așa-zisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
închis toată noaptea ochii. Vă rog să mă scuzați. Se ridică de pe scaun și ieși încet din cameră. — Drace, drace! exclamă Tom. Rămâi aici în noaptea asta? — Da, dacă ea o să mă accepte. — Bine... atunci eu plec... o să las ușa descuiată în Travancore Avenue, cine știe... Mâine mă întorc la Londra... așa cred. Și tu? Nu știu. Tom ieși în hol. — Fir-ar să fie, haina mi-e încă udă. Își trase haina, apoi îmbrăcă fulgarinul. Zvârli papucii din picioare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un pic, nu? Cât despre femei... Dar nu, subiectul ăsta n-am de gând să-l abordez. Așa că reiau. Cum puteam pătrunde într-o încăpere încuiată? O puteam face pândind momentul când însuși proprietarul intra în respectiva încăpere: când el descuia ușa (și asta se întâmpla neapărat seara, când luminile de pe coridor erau aprinse), eu mă strecuram cu agilitate, nevăzut, pe lângă el. Și mă întrebam: oare prezența cuiva invizibil în preajma ta poate fi percepută? Cum? Prin căldura pe care o degajă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ea a primit-o fără să încuviințeze, cu neîncredere și resemnare. Parcă știa că n-o să mai aibă răbdare zece zile. Cu câteva săptămâni înainte îi povestise că, simțindu-se rău într-o seară, se dusese la ușă și o descuiase pentru ca vecinii de palier să poată intra în cazul cel mai rău să nu fie nevoiți să spargă ușa. La următoarea lui vizită o dojenise cu blândețe că nu ținea regimul strict prescris de doctor. Dacă nu faci ce trebuie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nevoiți să spargă ușa. La următoarea lui vizită o dojenise cu blândețe că nu ținea regimul strict prescris de doctor. Dacă nu faci ce trebuie, i-a spus, din nou o să-ți vină să te duci la ușă s-o descui. Ea a râs fără vlagă privind în altă parte. În ultima ei seară ușa n-a fost încuiată. Dincolo de ușă, pe palier, ardea lumina de pe scară și vecina ei, doamna Saicovici, nu bănuia nimic. Mai era ceva mai puțin de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Saicovici. Nu din cauza prăpastiei dintre generații. Ci fiindcă garsoniera ei prea era aproape de apartamentul părinților, unde locuiau acum niște străini. La doar doi pași se afla ușa lor, atât de familiară. Ușa aceea pe care mama se dusese s-o descuie pentru ca vecinii să aibă acces în cazul cel mai rău cu putință. Locuința... Te referi la apartamentul de la București? Nu, nu l-am mai zugrăvit... Mă pregătesc să-l vând. Mama lui ar fi fost contrariată. De ce? Tatăl său însă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de nerezolvat încît trebuie să (recurg la un act deznădăjduit? Dar ― conchidea ― e o nebunie să mă sinucid în primăvara vieții? (Avea expresii de-astea, uzate). Se sinucide cineva ajuns în vârful piramidei sociale după oe a găsit cheia care descuie ușa tuturor demnităților și onorurilor? Nu, niciodată! Ce face în schimb? Luptă! Luptă! Luptă! Din clipa când nu onai ține la viață are toate șansele să devină erou. Numai că eroismul de acest gen s-a stins astăzi din lipsă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
însemnele regale, polivitaminele din cutii de tinichea americane, toate și multe altele rămâneau întrebări suspendate la care timpul avea să aducă răspunsuri neașteptate. Mai era o ladă brașovenească plină cu alte multe secrete păzite de lacătul care refuza se se descuie. După mulți, foarte mulți ani, între fărâmături de hârtie, aveam să descoperim comoara, inutila comoară: registre de cantină școlară de la Câșlița Dunării, dintr-o Basarabie ucrainizată de tătuca cu șapcă și mustață Stalin la a cărui moarte o școală întreagă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]