766 matches
-
din domeniul compoziției, precum și a principalelor direcții de gîndire din postmodernism (Foucault, Lyotard, Bourdieu, dar și Clifford Geertz ori mai exoticii postmoderniști provenind din teoria arhitecturii), Faigley se ferește să tragă o concluzie explicită, străduindu-se să lunece precaut printre desișurile complicate ale unei orientări intelectuale atît de vaste cum e postmodernismul. Înarmat cu sumedenie de "totuși" și "deși", autorul se încumetă să enunțe, pînă la urmă, cîteva ferme principii, reductibile toate la următoarea idee: prin felul în care se face
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
de autenticitate și dă în paradă de lugubre și grotești: „ghemuiți sub plăpumi strînși umăr lîngă umăr/ în acest ghetou nesfîrșit al zilei și al nopții/unde din timp în timp o rază de soare/ rătăcește ca un glonț în desiș/ nici soarele nu mai poate fi găsit/ nici bătrînii nu își mai pot folosi protezele/ nici pîntecul femeilor nu mai poate fi plin/ suntem scîncetul unui bebeluș/ mîncat de șobolani în tomberon” (All the pretty little horsies). Poetica ei de
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
prin care reprezentarea realului e interiorizată, într-un regim jumătate mimetic, jumătate oniric al viziunii, prin care privirea este, în fond, margine a ființei și margine a visului: „Ochiul este partea tăcută/ a trupului meu./ El pășește înainte, așa cum în desișuri,/ călăuza zvârle piatra legată cu pânză,/ pentru a nu rătăci drumul drept./ Privirea e marginea ființei mele,/ așa cum visul e marginea gândului meu./ Plouă cu ochi mari și curați/ peste acoperișuri, pe asfalt, prin văgăuni/ prin crăpăturile scoarței./ Ochiul meu
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
de acolo totul; își acoperă soțul cu ironii nemiloase, iar în noaptea următoare se culcă cu Wilson. A doua zi, pleacă toți trei la vînătoare de bizoni. Macomber doboară trei, dar unul dintre ei se ridică și se ascunde în desiș. Grăbit să plece pe urmele lui, americanul simte în el o schimbare: " Știi, cred că de-acum înainte n-o să-mi mai fie frică niciodată. - Nu e puțin cam tîrziu?, zise Margot cu amărăciune." Bizonul rănit se năpustește asupra vînătorilor
Epistolă către Odobescu (XII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7574_a_8899]
-
stăpîn, pînă la grindă! / ... In vremea cinei, focul părea ca un altar, / văzut din drumul țării la casa din hotar" (Cina). De la ritualul ocupațiilor casnice cotidiene nu e decît un pas, la figurat ca și la propriu, pînă la inextricabilul desiș vegetal, dînd copilului senzația unui mister: „Mă apropiam cu teamă de iarba încîlcită/ printre tufișuri dese de rugi și porumbei, / pe unde nu ajunge nici oaie și nici vită, / numai la margini smocuri de lînă, cîte vrei" (Răzoare) In temeiul
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
americanizat, devenit om de succes. Într-o zi primește vestea că trebuie să se reîntoarcă În Țara natală pentru a discuta afaceri cu oficialii statului. Acesta reprezintă Începutul sfârșitului.Reîntoarcerea În România reînvie amintiri neplăcute, de mult uitate, Îngropate În desișul minții și Îl atrage Într-un vortex de Întâmplări aparent fără vreo legătură, până ce legătura se formează și se creează un tipar. Odată cu Marius ajungem să Întâlnim o serie amplă de personaje, fiecare cu personalitatea și problemele sale. Printre cei
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
să asistăm, umiliți, la dezbateri în parlamentul U.E. pe tema ajutoarelor acordate României și Bulgariei, dezbateri în care politicieni de diverse orientări se întreabă, în esență, de ce să mai fie ajutate niște așa-zise democrații atâta vreme cât banii se pierd prin desișurile (și buzunarele) unei administrații corupte? Uniunea Europeană a dat și ea dovadă de răbdare. Dar, cu toată răbdarea n-a reușit să "treacă marea" de manevre, manipulări, mișculații politice; "marea" de contracte îndoielnice, falimente dubioase, afaceri necurate; "marea" de promisiuni și
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
a recurs la un fel de... jucărea, vrând a forma ș-a introduce un gust nou de poesie românească... urmând ca tinerii învățați, cândva, în viitor, și când limba noastră se va fi perfecționat, să pătrundă, eventual, și ei în desișurile unde locuiesc musele lui Omer și Virghil... Leonachi, constatând limitele graiului și culturii noastre, cu obiectivitatea iluministă a secolului XVIII, încheie astfel, premonitoriu: „Eu (spuind adevărul) vrui să mă repez într-o zburată, tocmai în vârful mintelui acestui, unde e
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
aprinde mirosul de băutură ieftină și aerul tare e ca o lupă: mărește gândurile, le adâncește, le face monstruoase. Noaptea sunt un rege cu imperiul scufundat în tenebre, cobor în câmpie ca un războinic mitic, cuțitele mele retează vântul și desișurile negre, damele țipă și fug precipitat căutând strălucire, dar obscuritatea ține cu mine. Smulg vise, ruinez trecători, distrug amante și devorez mese copioase, distrug râsetele și luna. Nimic nu mă poate opri când noaptea mă vomită pe străzi ca animal
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
asta-i dă la Dumnezău... Minunăția minunățiilor! Toate se petrecură după cum zâsese Gâcitoarea... Ca reporter, angajat mai târziu să reproduc evenimentul într-o revistă din lumea bună, pot da adeverire oricărui sceptic în sensul că râulețul, chiar așa, scânteia în desișul pădurii, cu adevărat. Și, tot cu adevărat, că împărățelul sosise la fața locului însoțit de gărgărița năzdrăvană care rostise solemn cuvintele cunoscute. Și tot așa, că fata era desculță, deși acum era o prințesă reală, stând sfioasă cu capul jos
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
copaci, zări geaca albastră a lui Genti și-și zise că e cam ciudată venirea lui de unul singur la vânătoare, încălcând una dintre regulile familiei, care întotdeauna apărea în public "în formație completă". Între timp se pierdură cu toții prin desișuri și o vreme nu se mai auziră decât lătrat de câini, strigăte și bătăi din aripi. Apoi bubui o pușcă. Era prima împușcătură din dimineața aceea. Kalina auzi pe cineva pășind greoi în spate. Pașii o urmăreau și ea schimbă
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
părăsit-o pe Maga, lucrul pe care s-ar putea spune că are din plin dreptul să îl practice este să își aminteasă și, da (ce lucru nebărbătesc, sic!) să suspine și să regrete: Între mine și Maga crește un desiș de cuvinte, abia dacă ne despart câteva ceasuri și câteva străzi și acum chinul meu se numește chin, iubirea mea se numește iubire... Cu trecerea timpului voi simți tot mai puțin și-mi voi aminti tot mai mult, dar ce
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
ticăloșiile și că acoperiți de glasurile lor eternamente răstite își vor urma liniștiți planurile de izolare a țării - perfectă formulă a animalului de pradă: după ce și-a înfipt ghearele în beregata căprioarei, mîrîie agresiv pînă reușește s-o transporte în desișul pădurii, ca s-o înfulece netulburat. Stilul politicienilor apuseni diferă fundamental de gureșenia atotbiruitoare de la București. Faptul că nu intră în polemici și în certuri cu noi nu înseamnă că nu ne-au descoperit metehnele și că nu ne-au
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
relatării albe, previzibile, convenționale. Conacul lui Caraminu pare o quasi-butaforie. Și totuși credibilă, ca și limbajul concettist, aproape livresc, al slugarnicilor levantini ce nu pregeta să folosească formule ditirambice. Autorul nu evita recontextualizarea unor expresii și comparații verficate în timp. ("desișul că peria - noaptea neagră că păcura" etc.) Original în sensul de intuiție a dozajului este Adrian Grigore în scenele dinamice, cu personaje aflate la ananghie, urmărite, între viață și moarte, încleștate în confruntări terifiante. Ceea ce nu înseamnă că descrierea chiliei
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
prăpăstuită-n întunericul orb - Prea de tot mici sunt gheruțele râvnitorilor - n-ar Răzbi, n-ar izbândi nici uliu sur, nici negru corb. Iar iubitei-odor piciorușele desculți i-s degerate, o dor! Și s-ar duce să răvășească, să scotocească desișuri, În bârlogul ursoaicei furișându-se lunecat, temerar, Iar la bazar prețurile vor sălta, vor crește abitir, Scădea-va doar prețul la bolirea cea de pojar. (1916) Graal-ARELSKI (Stefan Petrov) (1888/89-1938?) ÎN TRAMVAI La stație, cu furie de fiară, În
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
o urmărească. Când au ajuns într-o pădure, s-au apropiat fulgerător de ea, au scos cuțitele și au amenințat că o taie dacă nu le dă banii și bunurile. Au prins victima de picior și au târât-o în desișul pădurii unde, după câteva lovituri de pumni și picioare, au supus-o la raporturi sexuale normale și anale. Apoi au deposedat-o de 305 euro, 90 000 lei, un telefon mobil și verigheta de pe deget. Înainte de a pleca, au descălțat
Agenda2005-12-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283511_a_284840]
-
doina să ne-asculte;/ La noi sînt cîntece și flori/ Și lacrimi multe, multe...// Pe boltă, sus, e mai aprins,/ La noi, bătrînul soare,/ De cînd pe plaiurile noastre/ Nu pentru noi răsare.../ La noi de jale povestesc/ A codrilor desișuri,/ Și jale duce Murășul,/ Și duc tustrele Crișuri.(...) Avem un vis neîmplinit,/ Copil al suferinții,/ De jalea lui ne-au răposat/ Și moșii, și părinții.../ Din vremi uitate, de demult,/ Gemînd de grele patimi/ Deșertăciunea unui vis/ Noi o stropim
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
ardent și ne biciuiau privirea lungi, somptuos prelungi, cozile unor făpturi cu nume scurt și viu, ara, ca un strigăt de pe continentul convulsiilor precolombiene, să le fi dat ocol, smerit, unor înalte siluete de ibis rose, înțelepciune egipțiacă sădită în desiș sălbatec, la depărtări sud-americane care chemau geniul lui Niemeyer, - în orice cadril de quiproquo-uri geografice darul unor asemenea revelații vădea puterea să se înscrie fără greș, suspensie sărbătorească pe cerul memoriei. Către Brazilia porneam într-adevăr - era în 2002
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
vezi un răsărit de soare e mai util decît să asculți Simfonia Pastorala». Dar entuziasmul pentru natură era, la Beethoven, indelebil asociat dimensiunii lui creatoare, - «Mă bucur ca un copil», scria el în 1810, revendicînd fericirea de a rătăci prin desișul pădurii, printre copaci, flori și stînci. Și dincolo de voioșia panteistă ce inspiră Pastorala, pînă și bătăia destinului care-l împresură în Simfonia a V-a, gîfîind de geniu dezlănțuit și de triumfală tensiune, nu alungă atingerile unei anume directe frăgezimi
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
memoria lui George Sturdza, o replică în miniatură a turnulețelor, crenelurilor, rozetelor și ogivelor din construcția principală. Trist mausoleu jucărie, de culoarea plictisului, unde se precizează și se perpetuează, vai! ceea ce te derutează aici, în timp ce, din toate părțile te năpădește desișul copacilor și te strânge zidul care înconjoară Miclăușenii. Să fugim! Să fugim! Să ne găsim refugiul sub cerul nesfârșit, să bem și să prindem viață din apa stelelor și vibrația spațiului de la Tescani. Tescani, 8 Octombrie La vila Meri, aer
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
două unghiuri: profilul față-stînga, atît cît se putea descoperi de pe aleea ce coboară către intrare și de pe drumul forestier către Zamora, ce însoțește calea ferată. Acolo se ivește semeață, la buza rîpei, cu turnul rotund înțepînd pădurea, scăldînd în lumină desișul frunzelor de foioase și negurimea brazilor. Înainte de 1989, lumea șoptea prin Cumpătu despre această vilă și numai cîțiva băștinași, bătrîni, nu se sfiau să mai povestească cîte ceva despre Maestru. Întîmplarea face să-i cunosc pe descendenții familiei de la care
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
Există aici și o tramă narativă, cea a eforturilor edililor față cu inundațiile, totul transpus în "mitologicale" brumate de grotesc și derizoriu. Decorul oarecum teatral este învestit de poet cu o mocnită aură amenințătoare, fatumică, el părând a pregăti, în desișurile sale, o inițiere obscură, ignorată de orașul "prea mic", căzut pradă banalului: "el crede că între arborii încremeniți/ eu nu aud nimic/ că nicio inițiere nu-i aici" (Lista cu datorii 2). Ce inițiere se pregătește? - suntem îndreptățiți să ne
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
ei, în luminișul ei! Helene se opri și privi în jur, gâfâind. Creanga aceea era cumva proaspăt ruptă? Stai, strigă Peter, care încă nu ajunsese în luminiș, atunci când ea voia deja să se întoarcă și să-și continue drumul prin desiș. Nu-l așteptă, doar încetini pasul. Auzi lătratul unui câine, de departe, apoi un fluierat, și încă unul. Doar nu era vreun pădurar la vânat acum, duminica! Carne de iepure cu bureți galbeni. Helene se gândi la iepurele fraged pe
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
clară, de comentariu cizelat. Dar cum felurimea motivelor copleșește cititorul, stofa cercetătorului se recunoaște după ușurința cu care pune ordine în bazarul de cunoștințe, meritul său fiind cu atît mai mare cu cît poate tăia pîrtii de claritate într-un desiș de teme asfixiant de stufoase. În această privință, exegetul nu e atît un culegător de motive, cît un ordonator al lor, scopul nefiind de a îngrămădi detalii extravagante, ci de a le așeza în sertare taxonomice. În felul acesta babilonia
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
viceprimarul V. Buga; președintele filialei, Drăgan Grigore; reprezentanți ai instituțiilor orășenești: Nicolae Andrei, Dumitru Alupei, Vasile Robu, Andrei Popa director al Școlii Tehnice, precum și vechiul nostru colaborator Vasile Arteni. În zilele cât ne-am aflat în partea locului, am străbătut desișul codrilor, am poposit în poieni răcoroase, ne-am oprit lângă cruci ce înveșnicesc amintirea ostașilor căzuți în apărarea hotarelor țării, ne-am închinat la altarele mănăstirilor, a căror zidire este învăluită în legendă. La mănăstirea Căpriana, candelele și lumânările nu
Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]