3,132 matches
-
Cosma Buruiană e jecmănit ca-n codru și e amenințat să rămâie fără porumb de sămânță. ― Apoi ne-au omorât destul jandarmii astă-toamnă din pricina dînsului! mormăi Serafim Mogoș, de-l auziră toți. Primarul recunoscu, dar scuză pe arendaș, că a despăgubit pe toți anchetații de atunci, deși n-ar fi fost obligat. Leonte Orbișor strigă din tindă: ― Numai că bătaia nu se-ntoarce, dom' primar! Cosma Buruiană, totuși, n-a reclamat ca să nu mai afle boierul cel mare și să iasă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Nu e acuma momentul pentru a cumpăra pământ. Miron are destul. Harnic și sănătos să fie să-l muncească. Refuzul e numai în interesul lui. Dacă nu I-ar iubi, I-ar împrumuta cu orice sumă, fiindcă banca se poate despăgubi oricând, scoțîndu-i în vânzare domeniul. El, Dumescu, preferă să-l mâhnească azi, decât să-l lase pe drumuri mai târziu. Își împlinește o datorie de adevărat prieten. ― Apoi mă mir, Miroane, de planurile tale! Tu trăiești pe sub pămînt? Tu nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Bietul Chirilă Păun s-a supărat pentru întîmplarea fetei cu Aristide, dar și pe el are să-l împace. Pentru proprietatea Lespezi s-a învoit perfect cu oamenii; i-a mai înlesnit puțin, ce-i drept, totuși speră că se va despăgubi altfel. Numai cu Babaroaga e bucluc. Țăranii, de unde odinioară umblau s-o cumpere ei, acuma cer să fie parcelată între dânșii gratis. Din fericire, mâine sosește doamna Nadina și se va lichida și încurcătura cu Babaroaga. Cosma Buruiană n-avea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
neapărat tunuri spre a distruge pe cei care le-au distrus averea. Prefectul le oferi tuturor multe promisiuni bune, scuzîndu-se că deocamdată nu se poate ocupa de doleanțele lor, prima sa grijă fiind restabilirea ordinii. Îi asigură că vor fi despăgubiți și-i invită să depună cererile respective cu specificarea detailată a stricăciunilor suferite. De-abia pe la nouă se întîlni cu Grigore Iuga și cu Titu, la restaurant. Deoarece aflase de la Boerescu despre Miron, prefectul îmbrățișă patetic pe tânărul Iuga: ― Nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
numai tribunalele vor mai păstra amintirea răzmeriței de ieri prin judecarea zecilor de mii de țărani, strânși cu arcanul de pretutindeni, care umplu toate închisorile țării... Încolo, toată lumea va fi profitată și mulțumită. Cei devastați vor fi repede și gras despăgubiți de către stat ca să-și refacă gospodăriile, ba chiar să le îmbunătățească. Iar țăranii, dacă vor fi cuminți, vor primi o nouă avalanșă de discursuri, și promisiuni, și vorbe goale, fiindcă, să nu uităm, parlamentul va fi dizolvat curînd-curînd și se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
el mai al dracului ca tâlharii. Și s-a tocmit și s-a înțeles cu ei că le dă de bunăvoie moșia cu tot ce se afla pe ea, s-o împartă între dânșii cum le poftește inima, obligîndu-se să despăgubească el pe proprietar, dacă ar avea vreo pretenție. Ca să fie mai siguri au făcut și contract la primărie, cu sigiliu și iscălituri. În schimb ei I-au îngăduit să stea în conac până va trece revoluția. Peste două zile apoi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
neînsemnată amintire, pe care poate ț-o mai redeșteptă numai această scrisoare, în cazul acesta chiar te aș ruga să nu te duci din București, căci acolo ești în societatea unui om care trebuie să-ți ajungă și să te despăgubească de orice alte pierderi. // Cred că știi de cine-ți vorbesc. Iartă că scriu foarte rău, nu-mi este bine, dacă îmi dai voie să te sărut o dată, eu te sărut de mii de ori. Tolla Veronica 3 mai 1879
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
departe, apăi pas de mai fii veselă sau mulțumită. Bebelușică, când am fi în același oraș! Când am fi în același oraș! Pentru mine personal e singura fericire pe care mi-ași dori-o, e singurul lucru care m-ar despăgubi de multe lucruri, mi-ar ține locul oricărei alte doriți, căci mi-ar 637 {EminescuOpXVI 638} satisface și ambiția și dorul și aspirațiile, căci toate sunt concentrate într-o singură și vecinică idee, aceea de a fi într-un oraș
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
putea să nu semneze, ar scrie și ar adora numele lui Dumnezeu. Dar, tot după părerea lui, semnează, pentru că se iubesc pe ei înșiși, și nu adoră nimic, pentru că se urăsc. Cum totuși nu se pot împiedica să judece, se despăgubesc făcând apel la morală. În fond, putem vorbi în cazul lor de un satanism virtuos. Ciudată epocă, într-adevăr! De ce ne-am mira că mințile s-au tulburat și că unul dintre prietenii mei, ateu pe vremea când era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
pumnul, fără să-i pricinuiască moartea, dar silindu-l să stea în pat, 19. cel ce l-a lovit să nu fie pedepsit, dacă celălalt se va scula și se va plimba afară, sprijinit pe un toiag. Numai să-l despăgubească pentru încetarea lucrului lui și să-l îngrijească pînă la vindecare. 20. Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său, fie bărbat fie femeie, și robul moare sub mîna lui, stăpînul să fie pedepsit. 21. Dar dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
o lăsase mai moale. Nu era chiar atât de depravată încât să încheie ciclul acesta nefast înăbușindu-l într-o cămașă de forță, închizându-l într-un mormânt din blocuri de ciment, luminat cu tuburi fluorescente. Fortuna dorea să-l despăgubească. Găsise o metodă să-i facă semn fufei de Myrna, scoțând-o din vreun metrou, de la vreun pichet de grevă, din patul picant al vreunui existențialist eurasian, din mâinile vreunui negru budist, dintr-o sesiune guralivă de terapie în grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pretind să-și aleagă preoții preferați. Am reținut acel lucru ca pe ceva demn de a fi grabnic rezolvat, după care am hotărât: - Atunci să meargă la Primigenio. Voi pune lemnul într-o raclă de preț, și astfel îl voi despăgubi, chiar dacă într-o mică măsură, pentru prădăciunea pe care i-am adus-o. Am văzut că îl neliniștea ceva pe Adeodato. Pe un ton oarecum răstit, a spus: - Să nu cumva să se atingă mâini necurate de această sacră relicvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
păcate nu pot lucra cu aparatura din bucătăria dumneavoastră. Iar cina care a rezultat de aici este sub standardele mele profesionale. Drept pentru care nu mi-am putut permite să o las să iasă din această bucătărie. Firește, vă voi despăgubi pentru toate ingredientele folosite - și sunt nevoită să vă rog să-mi acceptați demisia. Voi pleca mâine dimineață. Așa. Gata. Și fără victime. Nu pot rezista să nu arunc un ochi la Nathaniel, care stă în pragul ușii. Acesta clatină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și nici nu trebuie, să ne compenseze pentru această «diminuare», nici măcar o școală perfect funcționată, spitalul cel mai eficient ori rugăciunea cea mai extatică. Nimeni și nimic, nici măcar viața comună cea mai exaltantă sau cea mai disperantă, nu ne pot despăgubi, ci pot doar să ne ajute și, uneori, pot să ne constrângă să fim fideli propriei alegeri, ce reprezintă un stil de viață, un mod diferit de a exista în lume. Ne referim la eunucie - căci așa o numeau cei
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de compensație care să ne pună la adăpost de griji și să ne asigure prestigiu și privilegii în virtutea faptului că am renunțat la o viață afectivă și profesională. Dacă stăm bine și ne gândim, nu avem nici un drept să fim despăgubiți, deoarece alegerea de a ne consacra propria viață este o alegere liberă și nu doar un răspuns față de o impunere venită din afară. Din acest motiv, profeția vieții consacrate se identifică, în mare parte datorită propriei lupte spirituale, cu înțelegerea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lovitură. Bătrânul n-are cine știe cât de trăit. Ascultă-mă pe mine. Să-ți spun eu, când voi avea timp, câte proprietăți și afaceri are moșul. Nici gând n-ai. După ce ți-ai irosit atâția ani cu el, trebuie să te despăgubești. Ei, cum ne-am înțelege noi! Dumneata ai mult din caracterul meu! Ești liberă, independentă, lipsită de prejudecăți. Îți spun aici între patru ochi. Olimpia e bună, n-am nimic de zis, dar e o piedică pentru cariera mea. Moale
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îl luă de braț și-l scoase din salon. - Cum vrei tu, papa! - Otilico, reveni Costache, ajuns în sufragerie, asupra ideii,tu fixează-te asupra lucrului și spune să ți-l oprească. Dacă ai, plătește tu, și pe urmă te despăgubesc eu. Știi, până la sfârșitul lunii nu sunt așa înlesnit. Când, în curând, Pascalopol veni să-l vestească pe moș Costache că avocatul pregătise hârtiile și că trebuia să se pună la dispoziția lui, Costache, în loc să răspundă, arătă cu capul îndărătnic
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a fi dați afară din locuințe. Toate acestea se adaugă la cheltuielile făcute deja. Costurile viitoare se preconizează a fi acoperite de către întreaga populație: 25% din impozitul pe cea de-a doua clădire proprietate (măsură împotriva proprietății - actualii proprietari îi despăgubesc pe foștii proprietari); 25% din vânzarea clădirilor proprietate de stat; 5% din profitul BCR (Proiect de lege pentru aplicarea Legii 10/2001 - Capital, nr. 50, decembrie 2003). Se încalcă astfel un principiu fundamental: reparația nedreptăților nu trebuie să fie suportată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Probleme suplimentare au apărut prin revendicările foștilor proprietari, ceea ce a condus la întârzieri considerabile. În prim-planul discuțiilor s-a aflat și încă se mai află întrebarea dacă proprietatea statului să fie restituită foștilor proprietari sau dacă aceștia să fie despăgubiți. Totodată, de cele mai multe ori, nici în cazul întreprinderilor deja privatizate din multe țări în tranziție la economia concurențială nu se poate vorbi despre o proprietate privată care să funcționeze după principiile pieței concurențiale - în cazul privatizării în masă s-a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
malefic tip al bucuriei, Fr. Nietzsche în Omenesc, prea omenesc, vol. II reține: "Bucuria malignă provine din aceea că cineva nu se simte în largul său din diverse motive de care este conștient [...] Răul care-l lovește pe celălalt îl despăgubește, reconciliindu-i invidia" (apud, Braud, 2008, p. 31). Este un lucru știut de cei mai mulți că "dezvăluirea abjecției care mânjește o reputație îi bucură pe toți cei care suportau agasați superioritatea cuiva" (ibidem). Bucuria sadică, răuvoitoare se hrănește din judecăți și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
binefăcătoare, dar costisitoare. După altele, vom suprima toate impozitele. Astfel, pe de-o parte, se vor înmulți creșele, azilurile, școlile primare, școlile secundare gratuite, atelierele de muncă, casele de pensii ale industriei. Se vor indemniza proprietarii de sclavi; vor fi despăgubiți sclavii înșiși; statul va întemeia instituții de credit; va împrumuta muncitorilor instrumente de muncă; dublează armata, reorganizează marina etc., și, pe de altă parte, suprimă impozitul pe sare, dările și toate contribuțiile cele mai impopulare. Cu siguranță, orice idee ne-
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu mai credea în război și trebuie să mărturisim că instinctul omului de afaceri a fost în cazul de față drept. Cu toate știrile pesimiste aduse de ziarele din străinătate, cu toată noutatea gravă că Rusia ar voi să se despăgubească c-o bucată din pământul românesc pentru sacrificiile bănești ce le-a făcut cu mobilizarea armatei sale, poșta din urmă ne aduce numai perspective de pace. Ignatief, în misiunea sa la curțile europene, a avut succesul de stimă pe care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
preemțiune, încălcând întâietatea la dreptul de cumpărare pentru localnicii răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei postelnicului Balș, pentru răscumpărarea celor 13 stânjeni vânduți „cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-au supus „înplinirii” în contul sumei de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din neamul Perjeru, din satul Salcia de azi. Împlinirea, de care vorbesc mătcașii, consta în luarea forțată a unor capete de vite, ale lor, care nu acopereau, ca valoare, suma răscumpărării, de unde și perseverența umbrăreștenilor de a cere să fie despăgubiți în totalitate. În cele din urmă, răzeșii din Umbrărești au reintrat în stăpânirea celor 13 stânjeni de moșie „rău vânduți”, păstrându-se integritatea obștii. Se observă și în acest caz prioritatea intereselor comune, ale sătenilor, forța lor obștească fiind superioară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
inundații din „anul 1865 și atuncea moara era gata și, fiind de piatră cioplită și toată mașinăria ei de fier, nu s-au primejduit în nimica și nici nu se putea primejdui din cauza apei”. Pretenția boierului era ca arendașul să despăgubească pe proprietar, pentru deteriorarea iazului și a canalului, ca urmare a inundațiilor din 1865, și pentru „lemnul de pe fălciile de pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte trebuințe fiind binaoa morii de piatră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]