476 matches
-
rostit, se frînse în aerul tăios:/ Un strai de promoroacă i-a fost întreg mormîntul!/ - Și niciodată șoaptă ori sunet unduios,/ Sfielnic zvon ori hohot rătăcitor, din via,/ Multipla fremătare n-a străbătut prin zid./ Doar, rareori, cînd vîntul își despletea urgia,/ Un nou ciorchin de ghețuri, înzilizit, rigid,/ El prelungea, el singur, reverberarea largă...// Gîndire, sfîșiatele mîini și-acum mă dor/ De-a fi-ncercat să-mbine sau de-a fi vrut să spargă/ Puținul de cristale, desprins întîmplător./ Căci
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu pentru a introduce pe elev în tema ce urmează a fi predată, ci pentru a întări și confirma cele spuse de învățător. „După ce străbate Câmpia Română, cu care se întrece în frumusețe și măreție, Dunărea galbenă de mâl se despletește istovită, în apropiere de orașul Tulcea, așezat sub horă de coline, în trei mari brațe: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe prin care se rostogolește în Marea Neagră". Punem în evidență astfel că Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei brațe, că
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
a iraționalității eliminând-o din act. Punctul de vedere al scriitorului peruanian e că literatura nu naște porniri devastatoare, ci le descoperă. E o terapie a răului. Iraționalitatea nu e asimilată neapărat răului dar fără igiena artei, iraționalitatea se poate despleti dezastruos peste viețile oamenilor. Omul are nevoie organică de utopie, de perfecțiune, el este făcut să guste frugal Paradisul. Unii au vocația sfințeniei. Majoritatea însă, nu. A impune sfințenia cu forța înseamnă a mutila, a distruge. Singurul loc legitim al
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
măsurând timpul cu răbdarea pusă la încercare a unui ochi din ce în ce mai pătrunzător, până când un alt strat e înlăturat pe neașteptate: "Un strat lăptos de aburi mai stărui pe zare.../ Dar într-o zi se rupse și prin spărturi văzui/ Copacul despletindu-și în coame și frunzare/ Tot aurul lui verde și toată floarea lui". Dezvelirea e parțială, căci se vede doar în parte, "prin spărturi", dar e destul pentru ca "orbit, plecat minunii", ochiul să fie atras de acest "alt vestmânt", de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
la desăvârșirea ființei poetice, imaginea pe care o propune se conturează din ce în ce mai apăsat, se dă vizibilului cu pregnanța care ascunde invizibilul. Inaparentul redevine inevidentul atunci când posibilul e ceea ce nu se mai vede: "lent invizibilul ca părul unei/ femei care se despletește-n aer/ dementă/ tânguindu-se cerșetorește// Iar noi suntem ecou-acestui vaier"44. Căci nevăzutul e ceea ce este ca și cum n-ar fi, ființarea posibilă căzută în stăpânirea ființei; acum, imaginea aduce la vedere prezența dominantă, orbitoare a realului, și nu infrarealitatea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cuvinte frumoase, să știm a plivi, să putem a ne coase o zdreanță, să știm a da „bună ziua”, să ne închi năm, să fim oameni... Din ghemul amintirilor ei, adesea încâlcite în ultima vreme, răsucite în gânduri, selecționează și le despletește nod cu nod, o salbă, care deșirată ne spun acel ași lucru, să fim și să rămânem oameni... Din crâmpeiele ei de lumină culege alte și alte amintiri, din vremurile când ea, ca și noi, a fost copil. Își amintește
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Junimea. (c) DANA KONYA-PETRIȘOR (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Dana KONYA-PETRIȘOR Hai-hui prin lumea lui Dumnezeu Editura Junimea Iași 2016 Murgul viselor mele frămîntă nebun din copite, zvîcnind peste iarba uscată a veghilor pline de dor, iar foamea de zări despletite spre cer o proclamă sonor. În coama de vînt, nechezatul strecoară uitate ispite... MICI AMĂNUNTE Dacă încep iar cu scuzele, ca la prima mea carte, risc să par fățarnică și cam prețioasă. Dar cum să fac, în fața celor care vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
singura care acceptă propria pierire pentru a-și salva soțul. Dan Botta concepe aceste două acte ca pe o dispută cu final dinainte știut între viață și moarte, între lumină și întuneric. Într-un decor pluvial și nocturn, cu arbori despletiți de vânt, s-ar spune, părul Eriniilor (I, p. 187), are loc înfruntarea inițială între umbra fatidică a îngerului morții (I, p. 191) cu aripi negre de vultur (I, p. 194) și zeul Apollon, floare înflăcărată, centru radios al lumii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mă înțepau unde nimereau. Când mi s-au băgat prin păr, în cozi, am început să plâng, că nu mai puteam de durere. Nu știam cum să le scot. Știu că s-a îngroșat gluma, a venit mama, mi-a despletit cozile și a început să-mi scoată albinele, una câte una. Biata mama a încasat și ea câteva ace din cauza mea. Îl însoțeam apoi pe tata la centrifugă, ajutam la turnarea mierii în borcane și apoi începea servitul vecinilor care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o materializare a muzicii, este o Înaintare precaută și curioasă pe acele poteci nevăzute ale basmului, cele care ne pot duce În luminișuri unde se răsfață trupuri de naiade și nimfe, driade și sânziene, Înconjurînd vesel vreo zeiță ce-și despletește părul, aprinzând frunzele din preajmă! Dar... Beția și Desfrânarea pot și trebuie văzute și prin lentila cosmică, luând formele re-Învierii Naturii, semne ale unei veșnice primăveri - eterne, În sensul ciclic al unei „veșnice re-Întoarceri”, capacitatea lumii de a se ridica
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de orice, eram „nemulțumit” de stilul meu literar, de felul În care-mi ordonam materia epică În fraze, de pletora de epitete - cînd unul singur, bine ales, ar fi fost suficient și mai expresiv! -, de abundența de subordonate care se despleteau la nesfîrșit, trădându-mi nu numai gândirea, să zicem de tip arborescent, retorică, dar și „febra persoanei” care scrie, „incapacitatea autorului” de a fi detașat, calm și rece În actul, zis obiectiv, al creației. Mai ales În cazul „romancierului realist
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Măricuța Șuta, soția lui Ludovic, ambii refugiați ca și noi din nordul Ardealului după diktatul de la Viena, s-a recunoscut la rându-i în acea „doamnă Veturia”, care, „aflată la băi la Călimănești, unde, pe bolovanii încinși de soare își despletea bogatul, grandiosul ei păr” și, fin-perfidă și amabilă cum sunt curtezanele mai bătrâne cu cele tinere, îl ajută pe tânărul berbecuț Grobei să se apropie de grațiile Leliei. Ba, mi se pare chiar că, într-un moment când frumoasa demimondenă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
stare Pânla mine a plecare Să umble fără de sine Și fără rușine. Să nu poată făr de mine Precum n-a putut Mă-sa când l-a făcut, Cu poatele smute Cu sudori pe frunte Cu buzele mușcate Cu cozile despletite pe spate. CU CUȚITUL Eu nu-nfig acest cuțit Nici în lut, nici în pământ, Ci-l înfig în inima Celui ce mi-i împărțit. Sâmbătă sară Am ieșit afară Și m-am uitat la deal Nimic n-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pizmă și vorbe de ocară ! Du-te acasă, schimbă fata și trimite-o înapoi să le dau brânzoaice calde. Aceasta era Maia mea, Maia noastră, aceeași de fiecare dată și totuși alta prin simpla-i prezență. Seara la culcare își despletea părul, destul de lung, acum mult mai rar și nins de atâția torenți existențiali, și-l pieptăna totdeauna cu pieptene din os, după care își împletea din nou coada, așezând-o circular la spate. Băsmăluța era nelipsită, mereu curată și netedă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și se opreau Într-o poiană unde În loc de iarbă creștea, În fire subțiri, lumina În mijlocul unei păduri Întunecoase. Se culcau alături tăcînd continuu. Nici n-o mai vedea pe zeiță. O simțea numai lîngă el cu părul luminos și rece despletit peste pieptul lui. Și deodată Își da seama că nu-și mai auzea inima. Iată ce-a refuzat Ulise În insula nimfei Calypso. Distrugerea cuvintelor. Prin somn, tînărul cioban iese sau vrea să iasă În afara timpului. Pentru Goya somnul rațiunii
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mirosul de carte, dar ceea ce numește el forță vizuală e adesea doar eclatanța vulgară a picturii de gang : eroina lui McEwan citind scrisorile iubitului ei pe malul mării, sub un cer dramatic ; eroina lui Jane Austen pozînd pe o stîncă, despletită în bătaia vîntului. Asta nu e literatură, dar nu e nici cinema. E ce-a făcut publicitatea din cinema. Dilema Veche, februarie 2008 Vînători Nu există țară pentru bătrîni/ No Country for Old Men (SUA, 2007), de Joel și Ethan
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și mergi ! strigă el scrâșnind și lovind-o greu cu palma peste gură. Aud atunci o horcăială-necată și, în cadrul luminat al birtului, văd silueta albă a femeii ridicând în sus brațele goale cu pumnii încleștați și dând capul cu părul despletit pe spate, ca si cum i s-ar fi frânt gâtul. Un moment se răsucește de mijloc, apoi cade țeapănă pe spate în prag... Pun mâinile la ochi și mă dau înapoi...” Un om al legii este amestecat în scandal, o femeie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
gol, obsedată, posedată, retrăiește aievea: ...Am îngenuncheat singură Am închis ochii. Bolboroseam "Tatăl nostru". Am plecat capul... Așteptam lovitura. O doream... Eram fericită că mor. Un negru buzat, rânjind, și-a înfipt mâna în părul meu. Și când părul s-a despletit, mi-a căutat sânii erau mici. A izbucnit într-un chiot sălbatic de bucurie! Mai bine mă ucidea... Doamne! De ce nu ți-a fost milă de mine?! Să mă fi luat la tine atunci!... Mă uitam îngrozită cum se băteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lângă perete, în umbră. Ștefan intră ținând pe umăr o cazma cu pământ încă pe ea. E ud de ploaie. Bună dimineața Maria! îi spune și o sărută pe frunte. Maria, încetișor, moale, îmblânzită, se înclină ușor: Ștefane... Ușor-ușor îi despletește cocul, slobozindu-i părul în valuri pe spate și o privește lung, pătrunzător. Ai plâns iar, Maria... Maria își ferește ochii într-o parte: Am... am citit mult și... Oare? Strici ochii aiștea frumoși... Îmi pare rău, Maria, reia el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui și trei zile și trei nopți n-a mâncat, n-a băut, numai fiere a vărsat și numai gânduri de cruntă răzbunare a clocit. N-a vrut s-o primească nici pe mă-sa, pe Mara Sârboaica, care umbla despletită pe culoarele Sublimei Porți, jelindu-se că "Nicicând, de la începuturile Islamului, nicicând, oștirea otomană n-a suferit o așa rușine, un așa crunt dezastru". Și... și s-a aflat gândul cel cumplit urzit Moldovei? întreabă Țamblac cu îngrijorare. Aflat, oftează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jăratecul începuse să se stingă, nimeni nu mai aruncase vreun vreasc, deși grămada era alături. Maria stătea pe marginea patului cu baldachin, într-o cămașă de borangic atât de diafană că trupul se străvedea pe de-a-ntregul, aproape gol. Își despletise părul ce-i cădea în valuri pe spate cum îi plăcea lui... Dar pe chipul ei, în toată ființa ei, era o încremenire mută, de statuie... Brusc, umilința rănită, zăgăzuită se dezlănțuie ca o furtună. Cu brutalitate, își smulge părul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dreptate Scriind că astăzi apele vor fi-nghețate. Ieri, toată noaptea, cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce Năvarnica Lycorias și Phyllodoce, Cum alergau de colo-colo despletite Prin valurile de furtună biciuite! Brumele flamande se prefac în cețuri cimeriene, bălțile dunărene în ape infernale, Mureșul în Styx: Dar Mureșul e-n vale cu apa-i cătrănită, Podarul, soi de Caron, cu luntrea ghiftuită Ne-așteaptă să ne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mari în flori de umbră mă cuprind / Și vântul mișcă arborii ’n grădină. // Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii în lumină. / Ai obosit, cu mâna ta cea fină / în val de aur părul despletind. // L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, / Desfaci râzând pieptarul de la sân, / încet te-ardici și sufli ’n lumânare...// De-asupră mi stele tremură prin ramuri, / în întuneric ochii mei rămân, / Și-alături luna bate trist în geamuri. Sonetul este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un foc și cînd lemnele s-au transformat în cărbuni, îl potolesc cu apă neîncepută și iarăși îl aprind. Cînd se fac din nou cărbuni, ambele se dezbracă în pielea goală (scena se petrece în noaptea de Sînziene - n.m.), își despletesc părul și așteaptă așa pînă la miezul-nopții, cînd duhurile se retrag spre peșteri. Apoi, vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului oaspăt/despletindu-și penajul din coc!”; „Pe-o fragedă tipsie de smarald,/ un nufăr aburind în rouă, cald:/ ou despicat prin dur albuș,/până-n polen de gălbenuș.” Un număr important de poezii sunt scrise în călătoriile în jurul lumii, constituindu-se în mărturii
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]