544 matches
-
declarat nevinovat și eliberat. A fost membru al Consiliului Ziariștilor din România, responsabil al Centrului Român al Asociației Internaționale a Criticilor Literari începând cu 1971 și membru în comitetul executiv al acesteia. Formația lui I. a fost marcată de critica deterministă, pozitivistă și marxistă, dar și de modelul determinismului mai suplu al lui G. Ibrăileanu - profesor admirat de tânărul comentator literar -, ca și de înclinația acestuia către ideologia literară. Un alt model este G. Călinescu, teoreticianul criticii creatoare, dar și autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
prezică evoluția socialului. Capitalismul nu s-a prăbușit, ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu s-a produs, iar societatea comunistă nu a fost nicăieri proclamată. Dimensiunea sa deterministă a făcut marxismul incapabil să explice formidabila capacitate a societăților de a răspunde provocărilor. Prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est și, mai ales, în Uniunea Sovietică dă motive temeinice pentru a afirma că experimentele de sorginte marxistă au eșuat definitiv. La
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Teatrul pune în evidență majoritatea calităților și aproape toate viciile inerente literaturii democratice". Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique, Flammarion, Paris, 1981, vol. II (ed. I, 1840), pp. 64, 67, 75-75, 101-102. • Materialismul economic Pe lângă aceste analize pozitiviste și deterministe, materialismul marxist face o figură palidă, cu atât mai mult cu cât nici Marx (1818-1883), nici Engels (1820-1895) nu au dezvoltat cu adevărat tema relației dintre bunurile culturale și societate, poate cu excepția câtorva texte publicate abia postum. Astfel, în Ideologia
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
exerciții ale corpului, disciplină), cât și ideală (credințe, dogme). În mod simetric, economicul este deopotrivă un "spirit" și o etică, la intersecția dintre practici și principii. În Franța, unii autori apropiați de Durkheim au arătat, de asemenea, că acea cale deterministă era prea simplistă, preferând să insiste pe întrepătrunderea de influențe ale pro-ducțiilor culturale și mediilor sociale. Charles Lalo (1877-1953), însărcinat de echipa Anuarului sociologic să expună sociologia estetică, insista pe influențele reciproce între artă și societate, fără să privilegieze deloc
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cele care au în vedere paradigma în general și pe cele, mai rare, care se interesează numai de conținuturile empirice ale sociologiei artei și a culturii, fără referire la includerea lor în modelul general. Determinism Oricât ar nega Bourdieu caracterul determinist și mecanic al relației care se stabilește între poziții și luările de poziție (1994, p. 71), unii cititori ai operei lui nu văd decât asta. Menger insistă pe faptul că actorii au habitusuri constante, comportamente previzibile și probabile statistic. După
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cât actorii dezvoltă momente reflexive și se percep ca indivizi liberi și autonomi. Să facă dreptate actorilor, acesta este crezul tuturor acestor sociologi care doresc să restaureze partea de voință, de intenție, de proiect și de conștiință, împotriva unei viziuni "deterministe": Hennion (1993, 2001), Boltanski (1990), Heinich (2001), Menger (1997), Boudon (1995). Legitimism • Legitimism și mizerabilism Potrivit criticii aduse de Jean-Claude Passeron și Claude Grignon (1989), foști coechipieri ai lui Bourdieu, acesta din urmă adoptă un punct de vedere "legitimist", supraestimând
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
facă mai clar specificul Economiei ca știință socială, care este nevoită să accepte că obiectul de studiu este unul inefabil, fiind vorba despre comportamentul competitiv al oamenilor. În plus, răspunsul la marile dileme ale științei economice nu poate fi dat determinist (conform căruia orice efect are o cauză primă evidentă), și nici riguros calculabil (pentru că nu operează cu aspecte eminamente cantitative și măsurabile), ci mai ales cu aspecte emoționale, ce configurează sensul comportamentelor umane în alt fel decât cel al obiectelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
implacabilă? Elementele pieței sunt dependente doar de legile mecanicii? Până la urmă se poate considera că cererea și oferta sunt eminamente procese mecanice? Răspunsul afirmativ la aceste întrebări ar însemna să considerăm cererea și oferta ca procese eminamente materiale și complet deterministe. Ele nu ar trebui să aibă legătură cu voința tranzacțională, cu înclinația pentru schimb și nici chiar cu diviziunea muncii. Pe aceste aliniamente mecaniciste este evident că ajungem la credința în infailibilitatea mecanicii pieței. Intersubiectivitatea ar fi total exclusă (ceea ce
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consecințe care nu sunt o reflectare a actelor intenționate (Popper, 1998a), se constituie ca incertitudini, uneori (poate adeseori!) contextele fiind saturate de astfel de fapte. Cu alte cuvinte, Economia operează asupra forțelor antropice, eminamente cu substanțiere subiectivă, psihică, în formule deterministe sau nu (mai mult nu), cu propensiuni iraționale. Fizica este o știință a raționalului, iar Economia o știință a raționalității minime a contextelor substanțializate de fapte raționale și iraționale și consecințe intenționate și neintenționate deodată și spontan. Dacă ar trebui
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
obiectului specific al Economiei este ascunsă în intersubiectivitatea contextelor (în structurarea lor intersubiectivă), și nu în instanțierea intrărilor și ieșirilor. Ca să aplici reguli raționale de ordin matematic, ca optimizarea, nu se obțin prea multe cunoștințe relevante (decât de natură mecanică, deterministă), optimizând intrările sau ieșirile. Optimizarea, dacă ar fi posibilă, ar trebui să se refere la interrelaționarea subiectivă ca substanță a contextelor. Asta arată că Economia nu este o știință a bucatelor de pe masă, ci a algoritmilor comportamentali ai omului prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să-și conformeze enunțurile la legea iluministă a progresului combinată cu legea platonică a decăderii. Prin această reformă a Economiei dorită de fizicieni s-ar ajunge la automatismul prezicerii a ceea ce se știe că urmează să se întâmple în manieră deterministă (la fel ca și datarea precisă de-a lungul anului a orelor când răsare și apune soarele) a intersubiectivității care subîntinde contextele sociale, pe orice latitudine și longitudine a adevărului care se autoconfirmă. Ar fi și prea mult și prea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
intențiilor și consecințelor de natură economică. Economia este ceea ce se întâmplă acum, intenții și consecințe, iar acum înseamnă un proces de devenire specific în care avem și noi ca toți implicarea noastră. Implicarea nu este o cauză legitimatoare în maniera deterministă fundamentală cauză-efect integrat, ci o sumarizare a n cauze cu determinanți de orizont și de nivel extrem de diferiți care duc la m efecte, unde raportul m/n are conținut probabilistic de rezultat supraunitar, nul sau subunitar, tocmai pentru că nu există
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
intermediară efect parțial receptat direct și efect parțial receptat indirect ca fiind problema cercurilor virtuoase sau vicioase dintre factori sau procese, mai ales în zona mecanismelor de transmisie ale politicilor economice monetare și fiscale) este vorba despre o falsă regulă deterministă (vizualizată, de fapt, în spirala hegeliană care se autoîmplinește ca predicție), o simplă tautologie, ascunsă sub o schelă de ceteris paribus. Cercurile virtuoase sau vicioase nu sunt nicidecum cercuri în sensul definit de geometria euclidiană pentru că ceea ce reprezintă lanțul de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
abstractă este distincția absolută a omului ca ființă conștientă, care creează timp (ca flux al conștienței), și spațiu virtual (ca existență a ideilor). Inversiunea abstractă este calea prin care spiritul reechilibrează balanța dintre condiția umană, fixată în material prin blestemul determinist, și natura umană, indeterministă, spontană, conectată la energetica libertății și moderată de discernământ. Inversiunea concretă este mișcarea, în spirală, de substanțiere a libertății gândirii prin puterea creației ca răspuns la așteptări, motivații și necesități ierarhizate, fie în ordine ontologică, fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
constă în faptul că propria voință, orientarea spiritului, starea sufletească a omului îi pot schimba acestuia cursul vieții. Voința omului este solicitată chiar pentru schimbarea ordinii lumii de dincolo. E. Bernea face astfel trecerea de la conceptul de soartă în sens determinist, la acela de destin, "unde datul și libertatea colaborează" și în acest fel "voința omului poate interveni". Autorul leagă destinul individual de cel colectiv prin raportare la timp, propunând o echivalență între cele două entități vizând capacitatea lor de modelare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
asemenea discursuri incantatorii și de reprezentări comune. Apoi, spre a ne distanța de ele, vom încerca o sinteză a abordării prin factorii de risc, în toată complexitatea ei, nu doar în utilizarea ei simplificată, care face din ea o abordare deterministă, exact ceea ce nu este. O anumită utilizare a abordării prin factori de risc se poate dovedi periculoasă și insuficientă, dacă această abordare listează categorii de predictori de risc fără a-i include totuși într-o abordare sistematică și contextuală. Una
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prea limitată care concură la deturnarea unei analize mai pertinente a raporturilor sociale. Nu mergem mai departe, teza a fost expusă. Ea se lovește de dificultăți imediate, atât în plan teoretic, cât și în planul acțiunii. Într-adevăr, este deosebit de deterministă. Dacă doar excluziunea socială ar genera violența și sunt absolut de acord că sociologia excluziunii merită un loc imens în sociologia violenței în școală -, atunci e greu de înțeles de ce nu toți elevii care trăiesc această excluziune socială sunt violenți
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mod artificial indică trăsături ale vieții naturale și modele ale comportamentului social, lumile virtuale ale creaturilor informatizate nu cunosc nici trăirea, nici cultura umană așa cum sunt acestea constituite de-a lungul timpului. Rămânând, din acest punct de vedere, paradigme tehnobiologice deterministe și esențialiste, ființele sintetice sunt private de pasiune și de emoție, de complexitatea afectivității și a cunoașterii, de grija pentru celălalt. Așadar, cyborgul înglobează numeroase accepții, de la inteligență la viața artificială, întruchipări aflate la limita „regimului nocturn” al imaginarului și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de a lua propriile decizii. Indiferent dacă omenirea va pierde controlul și dominația în fața mașinilor inteligente sau dacă va deveni dependentă de mașini într-o asemenea măsură încât „decuplarea” mașinilor va echivala cu sinuciderea umanității, perspectiva evoluției inteligenței artificiale este deterministă, neîngăduind umanului posibilitatea de a lua decizii și de a-și hotărî propria soartă. Atât prin prisma inteligenței sintetice, cât și prin filtrul ingineriei genetice, ființa umană poate câștiga o serie de libertăți, însă poate pierde altele. De pildă, predicția
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru manifestarea condiției umane. Mai degrabă avem de-a face cu „slăbirea” și relativizarea conceptelor cu care operăm în moduri moderate, căci exagerarea acestor procese poate cădea ea însăși în absolutism. Esențializarea reducționismului, ca și absolutizarea extensionismului sunt ambele procese deterministe. Identitatea virtuală, postumană (cyborgică, avatarică, transgenicăă, aflată mereu în redescoperirea alterității (uneori seducătoare, alteori monstruoaseă și a nomadismului, nu este privată de experiențe corporale diverse. Ideea trupului eteric, angelic, spectral sau nemuritor în realitatea virtuală (idee promovată cu precădere de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mobilă [v.Patapievici, p.154]. Orașul este un spațiu care are ca vocație distribuirea și transferul de sensuri și de valori grație unui schimb continuu. Individul, societatea și istoria, poli corelativi, formează în ciclurile lui Balzac și Zola un sistem determinist. La fel ca Baudelaire și Flaubert, Zola își propune să studieze epoca și să scrie despre modernitate. Însă dacă pentru Flaubert modernitatea este un ocean de vulgaritate, ce absoarbe omul, pentru Zola specificul sau îl constituie progresul, care este pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
notă definitorie, îndeosebi a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o "lectură paralelă" a personalismului energetic și a fenomenologiei antropologice a lui P. Teilhard de Chardin: "Presupoziția unui finalism spiritualist la Rădulescu-Motru este falsă, divinitatea nefiind făcută să determine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
electorale. Structurarea mizelor politice, configurarea candidaturilor, perceperea conjuncturii economice, evaluarea performanțelor guvernamentale au subliniat importanța agenților de definire a situației politice imediate și deci a variabilelor comunicării. Astfel, definiția votului a fost redusă, în esență, la opoziția dintre un model determinist și unul raționalist. Primul model consideră că electorul este un reflex al unei poziții sociale, pe cînd al doilea îl transformă pe elector într-un strateg 83. Această dihotomie ar părea puțin cam abruptă, pentru că subestimează reevaluarea variabilelor de comunicare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
preluat de scriitorii de la C. Începând din 1885, articolele și intervențiile polemice ale lui C. Dobrogeanu-Gherea limpezesc, într-un fel, lucrurile și definesc, mereu în confruntare cu estetica și critica lui T. Maiorescu, un tip de ideologie literară de natură deterministă, sociologistă, unde accentul se pune pe angajarea în lupta socială, atât a artistului, cât și a artei. Tot Gherea, de data aceasta îndreptățit, crede că în critica literară („critică științifică”) trebuie introdus un model analitic, model de altfel validat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
vor produce același rezultat, lucru care se întâmplă chiar în situații similare pe care ei nu le-au observat direct. Când oamenii de știință găsesc astfel de regularități, ei caută să le explice printr-o teorie. Al treilea, știința este deterministă. În mod esențial, oamenii de știință lucrează cu cauza și efectul; cercetătorii observă ce întâmplări se produc obișnuit într-un set dat al condițiilor (cercetare) și încearcă să explice de ce s-au întâmplat (teorie). Dacă această explicație este corectă, cercetătorul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]