778 matches
-
atunci când se află la guvernare sau în opoziție. Minciuna politică se consitituie și ea într-o problemă majoră a democrațiilor actuale datorită amplitudinii pe care a căpătat-o. Deși nu se acordă o atenție deosebită minciunii politice aceasta reprezintă o devianță ce poate avea în timp repercursiuni importante, precum scăderea încrederii generale în clasa politică. Robert Dahl (2000, 168-169) a subliniat importanța încrederii reciproce, cum o numește acesta în Poliarhiile: Există cel puțin trei aspecte prin care încrederea reciprocă favorizeză poliarhia
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vor încerca să ascundă caracterul ilicit al faptelor lor; în același mod, minciuna publică se activează, de multe ori, în cazuri de corupție. Vom încerca în continuarea clarificarea celor două concepte, iar mai apoi punerea lor în relație. Corupția politică devianță a normelor sau devianță de comportament? În literatura de specialitate, definiția clasică a corupției este de atribuită de obicei lui Colin Nye care o caracterizează drept un comportament ce se abate de la îndatoririle oficiale ale unei persoane aflate într-o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
caracterul ilicit al faptelor lor; în același mod, minciuna publică se activează, de multe ori, în cazuri de corupție. Vom încerca în continuarea clarificarea celor două concepte, iar mai apoi punerea lor în relație. Corupția politică devianță a normelor sau devianță de comportament? În literatura de specialitate, definiția clasică a corupției este de atribuită de obicei lui Colin Nye care o caracterizează drept un comportament ce se abate de la îndatoririle oficiale ale unei persoane aflate într-o funcție publică (prin alegere
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
alarmă În ceea ce privește minciuna politică, aceasta s-a bucurat dintotdeauna de mai multă îngăduință din partea societății decât corupția. Dacă actele de corupție sunt percepute ca fiind mai grave, în calitate de fapte și datorită caracterului ilegal al acestora, minciuna este receptată ca o devianță mult mai inofensivă, fiind asociată limbajului; și cum "vorbele zboară", înșelarea opiniei publice nu s-a bucurat de "atenția" specială de care se bucură corupția în ultimele două decenii din partea cercetătorilor și a organizațiilor internaționale. Ea este însă, un fenomen
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care violează așteptările instituționalizate, adică acele așteptări care sunt împărtășite sau recunoscute ca legitime într-un sistem social"112. Problema constituirii, respectării și nerespectării normelor este poziționată în sociologie fie în raport cu specificul cultural al unei societăți, fie între conceptele de "devianță" (încălcarea sau violarea unei norme) și "normalitate" ("fața complementară a devianței"113). Obținem, așadar, semnificații la fel de importante din studierea devianței, deci, a încălcării normelor, ca și din conformitatea comportamentelor sociale cu cerințele normelor sociale, deci, din respectarea normelor. 3.2
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
recunoscute ca legitime într-un sistem social"112. Problema constituirii, respectării și nerespectării normelor este poziționată în sociologie fie în raport cu specificul cultural al unei societăți, fie între conceptele de "devianță" (încălcarea sau violarea unei norme) și "normalitate" ("fața complementară a devianței"113). Obținem, așadar, semnificații la fel de importante din studierea devianței, deci, a încălcării normelor, ca și din conformitatea comportamentelor sociale cu cerințele normelor sociale, deci, din respectarea normelor. 3.2. Sancțiunile Sociale 3.2.1. Rolul cultural al sancțiunilor sociale Arătam
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
constituirii, respectării și nerespectării normelor este poziționată în sociologie fie în raport cu specificul cultural al unei societăți, fie între conceptele de "devianță" (încălcarea sau violarea unei norme) și "normalitate" ("fața complementară a devianței"113). Obținem, așadar, semnificații la fel de importante din studierea devianței, deci, a încălcării normelor, ca și din conformitatea comportamentelor sociale cu cerințele normelor sociale, deci, din respectarea normelor. 3.2. Sancțiunile Sociale 3.2.1. Rolul cultural al sancțiunilor sociale Arătam la începutul acestui capitol că noi intuim sau cunoaștem
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Editura Polirom, Iași, 2001. Ogburn, William F., "Cultural Lag as Theory", în revista Sociology & Social Research, 41.3 ianuarie. 1957. Ogburn, William F., Social change: With respect to cultural and original nature, Oxford England: Delta Books, 1966. Ogien, Albert, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002. Otovescu, Dumitru, Cultură, personalitate vocație în concepția lui Constantin Rădulescu-Motru, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1990. Otovescu, Dumitru, Sociologia culturii românești (Geneză și devenire: 1821-1944), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1992. Otovescu, Dumitru (coord.), Sociologia culturii românești. Antologie
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
-a, McGraw-Hill Higher Education, 2008, p. 69. 108 Idem. 109 Rudolf Rezsohazy, Sociologie des valeurs, Armand Colin, 2006; Sociologia valorilor, traducere de Ioana Opaiț, Institutul European, Iași, 2008, pp. 116-117. 110 Idem. 111 Dan Banciu, " Ordinea socială, controlul social și devianța", în Dumitru Otovescu (coord.), Tratat de sociologie generală, ed. cit., p. 375. 112 Sorin M. Rădulescu, Dan Banciu, Sociologia crimei și criminalității, Editura "Șansa SRL", București, 1996, p. 19. 113 Albert Ogien, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 222
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Banciu, " Ordinea socială, controlul social și devianța", în Dumitru Otovescu (coord.), Tratat de sociologie generală, ed. cit., p. 375. 112 Sorin M. Rădulescu, Dan Banciu, Sociologia crimei și criminalității, Editura "Șansa SRL", București, 1996, p. 19. 113 Albert Ogien, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 222. 114 Henry Campbell Black, Black's Law Dictionary, 6th ed., St. Paul, MN.: West Publishing, 1990, p. 1341. 115 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, op. cit., p. 521. 116 Mai multe detalii pot fi citite pe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
să se ocupe și de latura psihică și morală a educației în școală." Probleme de context Asumarea răspunderii pentru comportamentul elevului. Discrepanța între familie și școală "Școala și familia obișnuiesc să arunce una pe alta responsabilitatea pentru un act de devianță al elevului. Părinții lasă totul în seama profesorilor, pe cînd aceștia se concentrează doar asupra conținutului pe care trebuie să-l transmită elevilor, fiecare cu materia lui, evitînd, intenționat sau nu, să-i pregătească pe elevi și pentru situații de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și alții. Toți acești oameni îmi repugnau ..." "Nevrînd să fiu nici exploatat și nici exploatator, am început să fur de pe tejghele ..." Dar toți teroriștii au practicat ceea ce ei numesc "reprize" adică jefuirea băncilor -, furtul din magazine în stadiul minor al devianței lor; incendierea sau distrugerea prin explozive." De asemenea, de mult timp munca era disprețuită, refuzată, și o viață parazitară, larvară a fost adesea propovăduită. Ravachol descoperise către 1893, după mulți alții, ceea ce mai tîrziu s-a numit "erotizarea muncii": " Omul
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
68 2. Care sînt criteriile de recunoaștere? / 74 2.1. Consens, dispersie a informației și focalizare / 74 2.2. Obiecte polimorfe și mize de grup / 76 3. Diversitatea "obiectelor" explorate / 83 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație / 83 3.2. Devianță, muncă, grup, putere / 89 3.3. Exemplu de problematică: natură și forme de excludere / 91 3.4. Rețele, colocvii și site-uri web / 101 PARTEA A DOUA Fenomenologie / 105 Capitolul 3 Procese, funcții și organizare / 107 1. Două mecanisme esențiale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Boudinet). Putem adăuga la acest ansamblu studiile despre relația profesor-elev (Gilly), educație (Monteil și Mailhot; Larose et al.), instruire, dezvoltare intelectuală (Doise și Mugny, op. cit.; Gernier și Rouquette, 2000; Mugny și Carugati, op. cit.; Perret-Clermont) sau etnometodele studentului (Coulon). 3.2. Devianță, muncă, grup, putere 3.2.1. Minorități și excluși Cercetările despre excludere și sărăcie se suprapun fără să se confunde. Observarea modului de viață al țiganilor și a reprezentării ai cărei obiecte și actori sînt (Ferréol; Mamontoff; Moscovici și Pérez
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la procedurile sociocognitive de definire a săracului și a situației sale (Abric, 1996; Neculau și Ferréol, 1999; Galli și Fasanelli; Paugam, 1991; Seca, 1999b). Abordarea minorităților a fost întreprinsă din perspec-tiva impactului lor social și, mai rar, pe planul reprezentărilor devianței sau afirmării "ființei minoritare" (Buschini, Philogène). RS sînt, în primul caz, formalizate în tipuri de discursuri înnoitoare care, în funcție de anumite condiții de receptare (nivel privat sau public de analiză, mesaj adresat grupului de apartenență minoritar sau unui grup exterior) sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Abric, 1996), avînd practici diferite (represive, preventive, mixte), demonstrează eficacitatea acestei proceduri pentru sublinierea substructurilor periferice în contexte particulare, ca la polițiștii "micști" (în același timp preventivi și represivi), în care cele două scheme "a fi reintegrabil" sau "instalat în devianță" sînt supraactivate (Rouquette și Rateau, pp. 101-104). Avantajul acestei tehnici este că se pot distinge, mulțumită aplicării ei, elementele periferice supraactivate a căror valență este mai ridicată decît cea a cognemelor sistemului central. Primele forme (supraactivate) reprezintă cogniții care pot
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
între particule. În societate, atomismul social poate fi tratat cu aceeași "indulgență": de fapt, obiectul de abordat constă în structuri, adică forme care se supun, cred, unor reguli mult mai ușor de tratat prin teoriile morfologice. Revoltele și revoluțiile sociale, devianța socială și comportamentele delictuale, fenomenele geopolitice conflictuale de frontieră și alte de-structurări (în genere, stările conflictuale, de divergență) pot fi, de asemenea, abordate mai facil prin teoriile morfo-structurale, atât la nivel metodologic, cât și la nivel conceptual și de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de Weber pentru depășirea premiselor conflictelor este solidaritatea emoțională. Aceasta conduce la coeziunea de grup și poate reprezenta un mijloc prin care se formează alianțe în lupta împotriva altor grupuri. Pe de altă parte, referindu-se la geneza și structura devianței, Talcott Parsons invocă, printre altele, "conflictul de rol", prin care înțelege "expunerea actorului la seturi conflictuale de așteptări de roluri legitime în așa fel încât împlinirea completă a ambelor [alternative] să fie imposibilă" (Parsons, 1951/1968, p. 280). Este aici
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pacea justă susținută printr-un contract bine întemeiat? Astfel de discuții sunt prilejuite, spre exemplu, de numeroasele intervenții militare sau paramilitare ale Statelor Unite și nu numai în diferite obiective geostrategice de pe Glob. * Apariția și dezvoltarea exponențială a internetului, care produce devianțe în ceea ce se numește drept de autor sau drepturi de posesiune intelectuală. La fel ca multe alte fenomene izomoderne, discuțiile tot mai aprinse privind dreptul intelectual și pirateria prin internet ridică probleme societale majore, deoarece acestea pot conduce la tulburarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
formală, dreptul însuși la corectitudine (cit. "egalitate de șanse") constituie edificarea unei atitudini informale. Este vorba de o stare de spirit, de reacții inconștiente la incorectitudine, deci și la discriminare în genere de reacții individuale sau colective la clivaje, la devianțe negative, la nerespectarea drepturilor cunoscute ca "naturale". Proliferarea corectitudinii politice manifeste în ultimii ani nu sugerează nimic altceva decât funcționalitatea "paradoxului democrației", potrivit căruia a oferi seturi de libertăți și drepturi fundamentale reprezentanților unor ideologii nondemocratice constituie un pericol la adresa
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
computerizate de comunicare. Importanța, din perspectiva științelor socioumane, a fenomenului comunicării în ciberspațiu rezidă, printre altele, în conturarea unui nou stil de comunicare între indivizi aparținând unor culturi și unor structuri societale și mintale diferite, dar care apelează la aceleași "devianțe" lingvistice, în cadrul aceleiași rețele structurale de interacțiune. Programele de internet cele mai folosite pentru comunicarea scrisă sunt, cel mai probabil, "Yahoo Messenger", "Skype" și "Microsoft Messenger". Prin intermediul acestora, zeci de milioane de computere din întreaga lume sunt concomitent conectate online
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Și, oare mai este valabilă afirmația potrivit căreia "contactele în ciberspațiu nu substituie interacțiunea cu oamenii reali" (Giddens, 1989/2001, p. 403)? (În treacăt fie spus, este posibil și ca însuși sedentarismul indus de fenomenul comunicațional online să cauzeze unele "devianțe" de limbaj.) Demersul din acest subcapitol se bazează pe unele observații de tip empiric asupra comunicării scrise prin mijloacele internet cu persoane vorbitoare de limbă română și engleză aflate în mai multe zone culturale și geografice europene și nord-americane. Metoda
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
suntem doar martorii apariției unei noi limbi sau ai degenerării structurilor lingvistice în genere, ci și martorii cristalizării unui nou limbaj, pe care îndrăznesc să îl numesc, deocamdată, limbajul virtual al perpetratorilor semiotici fluizi. "Perpetratori"12, deoarece este vorba de devianțe de la ortografia clasică; "semiotici", fiind vorba în primul rând de mutații la nivelul semnelor, mai degrabă decât la nivel de sintaxă; și "fluizi", prin faptul că fluxul de constituire a noii structuri de comunicare pare să genereze, prin "contagiune", noi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sunt specifice și catalimbajului. Putem adăuga la acestea și observația că noul limbaj catasemiotic se constituie într-un cod social care prezintă caracteristici "autodidacte", prin faptul că se învață (eventual prin joc creativ). Astfel, deși pare să capete trăsături de devianță și marginalitate, se impune, de fapt, ca un trend exponențial autoregenerativ la nivelul lingvistic, dar și ca motor al modificărilor comportamentale prin alterarea mecanismelor de incluziune a indivizilor în grupuri sociale. Mai mult, cred că, prin mondializarea structurilor lingvistice auto-regenerative
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
teză distinsă cu calificativul magna cum laude și cu Premiul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași pentru cea mai valoroasă teză de doctorat susținută în anul 2006, în domeniul sociologiei. Predă cursuri de Etnologie românească și universală, Sociologie generală, Sociologia devianței și a controlului social. Este secretar de program al Seminarului de Cercetare Interdisciplinară a Religiilor și Ideologiilor (SCIRI), Univ. "Al.I. Cuza" Iași; redactor la revista Caiete sociologice; membru al Asociației Naționale a Sociologilor din România; vicepreședinte al Asociației Antropos
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]