1,506 matches
-
și se obișnuiește să se simtă pe sine În raport cu alegerile și deciziile sale, uneori, chiar În raport cu nevoile sale cele mai legitime. El Își creează treptat o falsă imagine de sine, bază a unei conduite inauatentice. Persoana umană adoptă uneori comportamente deviante care pot periclita integritatea sau existența sa ori a celorlalți membri ai societății sau care lezează valorile sociale simbolice fundamentale (proprietate socială, statul, ordinea de drept, drepturile civile). Din punct de vedere psihiatrico-juridic, comportamentul antisocial se caracterizează prin recidivă și
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
conflictuale, cu fațete mai mult sau mai puțin grave. Măsuri medico - psihologice și psihiatrice Acestea vizează depistarea și Înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală, organogenă sau neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe spre psihopatii sau alte boli neuropsihice Încriminate, de multe ori În delincvența juvenilă
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
legătura existenței cu esența sa, precum și capacitatea de a anticipa consecințele comportamentului (una din cele mai specifice trăsături ale reprezentării) care a desprins omul de lumea animală. Numai omul ce are reprezentări anticipează. Astfel, reprezentarea se manifestă și În condiții deviante, pentru că numai omul acționează premeditat. Reprezentarea este deci modul cuprinzător de organizare al cunoașterii unui act social, atât În amonte (prin anticipare) cât și În aval (prin justificare), această simultanietate având rol primordial: − În a da un sens realității trăite
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
a realității și prin anticipare, de determinare a tipului de acțiune comportamentală), de judecare, a posteriori, a comportamentului, precum și o funcție euristică, de progres comportamental. Într-adevăr, reprezentările se incorporeză În scheme mintale și În modele de comportament adaptat sau deviant. Răspunsul la oricare act comportamental este o reconstrucție prin reprezentare a realității, răspuns integrat Într-un context social și În sistemul de valori al individului. Prin reprezentare se poate Înțelege mai bine o realitate socială, se percepe și se orientează
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianță și delincvență; influența sau ”inducția” negativă a grupului stradal sau de prieteni la care au participat unii dintre minorii delincvenți, grupuri care, prin limbaj, comportament și diverse activități, au reprezentat ”surse” potențiale de deviantă juvenilă. II.2. Evoluția delincvenței juvenile în România în perioada de după anul 1989 La nivel mondial, fenomenul delincvenței juvenile a cunoscut în ultimele decenii o creștere îngrijorătoare, atât în ceea ce privește rata minorilor implicați în activități delincvente, cât și în ceea ce privește gravitatea faptelor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
profesionale exercitate de către grupul profesional: efecte exercitate de către grupul de apartenență (prieteni, colegi, „gașcă”) și modalități de petrecere a timpului liber. Aceste variabile au fost grupate și ierarhizate în funcție de trei niveluri explicative intermediare: nivelul situației social-economice și culturale a tânărului deviant și a familiei acestuia; nivelul de interdependență a disfuncțiilor activităților educative și eșecurilor socializării; nivelul de intensitate și forma abaterilor de la normele de conviețuire socială și a actelor de încălcare a legii de către minori și tineri. Dintre factorii sociali cu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în care există deficiențe de socializare, motiv pentru care minorii fug de acasă și de la școală, intrand sub influența unor anturaje nefaste, în compania cărora încep să comită acte deviante și delincvente. Pentru mulți dintre acești minori, comportamentul lor deviant nu reprezintă altceva decat forma de manifestarea ”crizei” de originalitate adolescentină, ei participând la comiterea de delicte în mod întamplător sau ”ocazional“, din ”teribilism“, ”bravadă” sau ”spirit” de solidaritate de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
dar în care există deficiențe de socializare, motiv pentru care minorii fug de acasă și de la școală, intrand sub influența unor anturaje nefaste, în compania cărora încep să comită acte deviante și delincvente. Pentru mulți dintre acești minori, comportamentul lor deviant nu reprezintă altceva decat forma de manifestarea ”crizei” de originalitate adolescentină, ei participând la comiterea de delicte în mod întamplător sau ”ocazional“, din ”teribilism“, ”bravadă” sau ”spirit” de solidaritate de grup cu alți minori. Pentru o mare parte dintre acești
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
mâna pătrată, faciesul rectangular, fruntea îngustă, pilozitate bogat reprezentată. Din punct de vedere psihologic acest tip constituțional reunește trăsăturile unei personalități exploziv-agresive, de factură paroxistică. El este tipul epileptoid și reprezintă terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, conduitele deviante violente, tulburările de caracter și comportament. d) Tipul displastic, este constituția care prin caracteristicile sale psihosomatice nu intră în nici unul dintre tipurile mai sus prezentate, împrumutând caracteristici disparate de la toate acestea. Acest tip constituțional reprezintă terenul pe care se poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este constituția care prin caracteristicile sale psihosomatice nu intră în nici unul dintre tipurile mai sus prezentate, împrumutând caracteristici disparate de la toate acestea. Acest tip constituțional reprezintă terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, tulburările de comportament, în special cele deviante antisociale. Tipologia somato-psihică a lui E. Kretschmer a fost ulterior completată de K. Conrad care i-a adăugat o notă evolutiv-genetică prin care explica aceste diferențe tipologice dintre indivizi. În sensul acesta K. Conrad pleacă de la relația existentă între vârsta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adolescenței. Acestei perioade de vârstă, caracterizată prin criza de dezvoltare psiho-biologică, îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: dificultăți de adaptare și comunicare, stări complexuale, tulburări de comportament, bufee delirante sau delirant-halucinatorii de tip discordant, tulburări instinctuale de factură deviantă, anorexia mintală la fete etc. Este o perioadă deosebit de sensibilă prin vulnerabilitatea ei extrem de mare. c) Grupa de vârstă cuprinsă între 21...30 ani prezintă următoarele caracteristici: stabilizarea personalității și a conduitelor, interese psiho-biologice și psiho-sociale legate de intrarea individului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individului în viața socială, în activitatea profesională, întemeierea familiei proprii, desfășurarea unei activități regulate profesionale. Acestei perioade îi sunt caracteristice următoarele tipuri de tulburări psihice: stări conflictuale, dificultăți de adaptare competitivă, eșecuri cu efecte psihotraumatizante, nevroze, stări reactive, toxicomanii, conduite deviante, psihoze endogene. d) Grupa de vârstă cuprinsă între 31...40 ani prezintă următoarele caracteristici: interese legate de viața socială, profesională și familială. Acestei perioade de stabilitate în viața individului, îi sunt caracteristice următoarele tipuri de tulburări psihice: psihopatiile, nevrozele și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai poate descărca prin forme de conduită de tip sublimativ, cum ar fi alcoolismul sau toxicomaniile. Spre deosebire de agresivitate care este o stare psihică potențială, violența este o formă de conduită agresivă „învățată” prin adoptarea unor „anti-modele” de comportament de tip deviant sau sociopatic. Ea are un caracter distructiv, antisocial, prezentând prin aceasta un mare grad de periculozitate. Este legată de tulburările de activitate, voință, instinctuale, fiind prezentă în multe afecțiuni psihice. Tulburările afective Aspecte psihologice generale Afectivitatea reprezintă ansamblul de reacții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări caracteriale reacționale în cursul cărora dezechilibrul și inadaptabilitatea rezultă din situația în care se află subiectul, tulburările având, în acest caz, un rol definitiv; b) tulburările caracteriale și structurale se manifestă ca mecanisme patologice de adaptare la realitate (reacții deviante, aberante, ineficace sau exagerate etc.); c) structura caracterială poate fi patologică, în cursul cărora tulburările de comportament sunt expresia unor tulburări afective profunde. Studiind manifestările psihopatologice care apar în cursul tulburărilor de comportament, R.L. Jenkins distinge următoarele aspecte: - reacții hiperkinetice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric, D. Marcelli distinge următoarele tipuri de tulburări în cadrul „stărilor-limită”: angoasa, simptome de apartenență nevrotică, depresia, actele și conduitele antisociale, dependența de droguri și alcool considerate drept conduite de refugiu, episoade psihotice acute, conduite sexuale deviante. 23. PSIHOZELE EXOGENE I (Psihozele organice) Aspecte psihopatologice generale Psihozele exogene reprezintă un grup de tulburări psihopatologice, cu un profil clinic bine conturat, în care sunt reunite afecțiuni psihice de intensitate psihotică, de o gravitate severă, cu o etiologie externă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este modalitatea de a „lupta în mod laș” a persoanelor slabe și instabile, complexate. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de compensare morbidă a apetențelor Eului personal, frustrat sau cu carențe emoțional-afective, de educație, lipsa modelelor parentale cu o situație oedipiană deviantă sau chiar absentă. Acestea sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: furtul, colecționarismul adesea absurd, inutil, la întâmplare, lipsit de criterii valorice, refugiul în alcool, droguri psihotrope etc. O privire generală asupra suferințelor psiho-morale, ne pun în față câteva aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și R. Olivier-Martin). Se consideră că există trei modele de personalitate normală și anume: Normalitatea statistică, cea care asimilează norma ca frecvență. În cazul acesta indivizii normali sunt indivizii medii, pe când indivizii anormali sunt considerați ca reprezentând categoria de indivizii devianți, care se abat de la medie. Nu trebuie însă confundat „anormalul” cu „anomalia”. Normalitatea ideală desemnează o stare de perfecțiune la care se aspiră. În acest caz, orice comportament care nu este conform cu normele etice sau cu cele sociale (în sensul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personal ca instanță de „cenzură morală” a personalității. În sensul acesta distingem următoarele tipuri de deficiențe de adaptare-integrare: starea de dependență familială sau socială, reprezentând o inadaptare pasivă a individului, starea de inadaptare activă caracterizată prin conflicte, conduite de tip deviant, delincventă, sociopatie, acte antisociale. 8) Personalitățile deteriorate Acest grup reunește acele modele de personalități anormale caracterizate prin degradarea progresivă, cu caracter ireversibil, a sistemului personalității și care survine ca urmare a evoluției clinico-psihiatrice a unor procese psihopatologice grave, la o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu conduite antisociale. Spre deosebire de persoanele dependente care se simt frustrate și cer „compensații” societății sau celorlalte persoane, persoanele violente sunt cele care frustrează societatea și pe ceilalți, motiv pentru care societatea instituie măsuri de autoprotecție împotriva acestora. Existența de tip deviant este un model de viață în contradicție cu ordinea morală și cu legile social-juridice care normează viața în societate. Personalitățile violente sunt indivizi impulsivi, lipsiți de autocontrol și de critica responsabilității morale și sociale față de actele și conduitele lor. Având
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reperelor valorice și a formelor de control și protecție socială. Ele se produc ca manifestări generale în cadrul unui grup comunitar-uman și sunt expresia și consecința acestor stări de criză socială. Ca modalitate de manifestare ele se caracterizează prin panică, conduite deviante antisociale, conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii) criminalitate, suicid, conduite de dependență (prostituție) etc. Având cauze sociale și fiind, cum spuneam, consecința unor evenimente sociale psihotraumatizante colective care le explică apariția, formele de manifestare și dinamica psihosocială, ele vor avea soluții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele situații morbigenetice: locuința supraaglomerată care generează conflicte, locuința de tranzit care generează sentimentul de insecuritate și înstrăinare al persoanei în raport cu reședința sa, impresia de artificial, de inautentic, promiscuitatea locuințelor supraaglomerate cauzează surmenajul psiho-senzorial, conflicte, tensiuni, angoasă, tulburări nevrotice, conduite deviante sau delictuale, violență. 6) Devalorizarea persoanei Ce va deveni în final persoana umană aflată în aceste condiții de viață socio-culturală, economică, morală? J. Folliet descrie un veritabil sindrom de degradare al personalității umane caracterizat prin următoarele aspecte: golirea interioară a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trebuie să aibă un caracter prietenos, și nu dojenitor sau răzbunător). De multe ori părinții tratează aceste probleme de pe poziții ferme, iar conflictele dintre ei și copii se accentuează, putând degenera în agresiuni verbale și fizice, fuga de acasă, conduite deviante sau delincvențiale, înrolarea în grupuri sau anturaje nonconformiste și protestatare față de normele și regulile vieții sociale, consum de droguri, alcoolism, suicid etc. Spre sfârșitul acestei perioade începe procesul de erotizare al puberului, care, nu de puține ori, se petrece pe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
teoria proceselor de tip Markov, teoriile informaționale ale învățării, teorii sistematice, algoritmice și informaționale asupra învățării; modelul psihosocial care cuprinde: teoria învățării prin imitație, teoria comportamentelor interpersonale în învățarea socială (M. Zlate), teoria resocializării prin muncă și instruire a comportamentelor deviante; modelul compensatoriu în învățare cuprinde variate teorii ale învățării aplicate și centrate pe diferite categorii de deficienți (Zazzo, Pufan, Verza, Damaschin); modele autodidaxologice (de autoinstruire) în care sunt incluse toate teoriile, modelele și paradigmele privind învățarea completivă, perfectivă și de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Variabila de explicat (efectul) împreună cu variabilele endogene și cu enunțurile (legile) cauzale care descriu relațiile dintre ele formează teoria abstractă generală a respectivului fenomen. O numim astfel pentru că are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant. Cloward și Ohlin (1960) propun o teorie generală a comportamentului deviant, sintetizând două teorii foarte influente, dar parțiale: teoria lui Merton, care accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului prin mijloace legitime la scopurile împărtășite de respectiva colectivitate -, și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzale care descriu relațiile dintre ele formează teoria abstractă generală a respectivului fenomen. O numim astfel pentru că are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant. Cloward și Ohlin (1960) propun o teorie generală a comportamentului deviant, sintetizând două teorii foarte influente, dar parțiale: teoria lui Merton, care accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului prin mijloace legitime la scopurile împărtășite de respectiva colectivitate -, și teoria lui Stugerland, care accentuează rolul condițiilor favorizante - accesul la oportunități
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]