555 matches
-
anul 1883, Neculai Beldiceanu apare în rândul întîi de personalități. După mutarea Convorbirilor la București, constituie un cerc de intelectuali reputați în cunoscutul Cerc Literar. Fără a avea sprijin guvernamental, a făcut importante descoperiri preistorice. Ca rezultat al pasiunii sale devoratoare pentru arheologie, publică Antichitățile de la Cucuteni (1885). Reputația lui Neculai Beldiceanu depășește hotarele țării prin calitatea sa de medium psihologic în urma studiilor efectuate de Eduard Gruber. După părerea lui Arthur Gorovei, structura sa neurastenă, manifestată mai ales prin crizele sale
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cultivatori dintre Tigru și Eufrat și ceva mai târziu, a celor din văile Indusului și Fluviului Galben. În acest lung stadiu, începuturile pierzându-se în noaptea timpurilor, ființa umană s-a luptat cu o natură neîndurătoare: cataclisme, frig, secete, animale devoratoare..., s-a luptat cu uitarea și a supraviețuit fructificând resursele spiritului. Și-a făurit unelte din piatră, os, silex, mai târziu din metale, cărora la un moment dat le va adăuga scrisul pictografic și ideografic cu care va intra în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de autoritatea lui politică pentru a o lua în căsătorie pe Antigona, logodnica fiului său Hemon. Cât despre Tezeu, crezându-se rivalul lui Hippolit pe lângă Fedra, îl lasă pradă răzbunării lui Neptun. Relația mamă/fiu este tot atât de distrugătoare. La pasiunea devoratoare a Agripinei, Nero răspunde cu violență. Primele două acte ale sale, răpirea Juniei, exilul lui Pallas, ca și omorârea lui Britannicus, sunt îndreptate împotriva mamei sale, a cărei moarte o decide în curând. Relația tată/fiică este și ea funestă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu chiu cu vai, în rate și hrăniți insuficient la institutul "Maternitatea cerească" cu lapte contrafăcut cu apă gazoasă de lăptăresele Căii-lactee.99 O patimă comună eroilor lui Caragiale și ai lui Urmuz este cea pentru așa-zisa "hrană spirituală". Devoratorii de senzațional care, vorba Zoei, "își smulg gazeta" adorată ca "pâinea cea de toate zilele", veșnicii amatori de "gogoși calde"100 pe post de oracol politic, precum Conu Leonida, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Mitică etc., consumatorii împătimiți de melodrame ca Zița
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
petrecut Între oficializarea legăturii celor doi, rezultat - și acesta - al toanelor lui M. (stârnit de un coleg, replicase: „Facem pariu că, dacă vreau, mă pot Însura chiar mâine?“, pp. 373-374), și momentul morții Aurei. Romanul creează sugestia unei relații reciproc „devoratoare“, În ton cu sfârșitul tragic al eroinei. O recapitulare: atmosferă vie a Bucureștiului licean și studențesc, personaje interesante, construite prin Împletirea a două teme mari Într-o scriitură inteligentă, obsedată de propria-i „autenticitate“, jocuri textuale și autoreferențiale, ironie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tot acest climat de disperare și derută profundă evocă insistent circumstanțele unei crize sufletești mai vechi, cea din 1897, consemnată în paginile Jurnalului intim. Încearcă să scrie un roman, dar rezultă, cum insistent repetă Unamuno, o „carte oglindă“, o oglindă devoratoare și mărturisitoare, plimbată de-a lungul unui șir de ani în care starea de expectativă aproape sterilizantă a exilatului înfometat de știrile din țară era nota caracteristică a existenței marelui basc. Figurile tutelare îi sunt în acest sens Dante și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
meu!“, îl boteza cu lacrimi de foc. Plânsese și el, ghemuindu-se lângă maică-sa și necutezând să-și întoarcă fața sau să și-o smulgă din întunericul blând al sânului ei fremătător, de teamă să nu dea de ochii devoratori ai lui Baubau. Și astfel se scurseră zile de plânset și înnegurare, până când lacrimile se retraseră în adâncuri și casa își risipi întunecimile. Era o casă blândă și călâie. Lumina intra printre florile albe brodate pe brizbrizuri. Jilțurile, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mai mult... - Știu asta. Dar știu cum mă vedea el și vreau să păstrez numai în mine și... În fine, citește-mi mai departe. Atunci ar trebui să spun numai esența lucrurilor întâmplate, adică marea iubire, pasiunea de amândouă părțile, devoratoare și dătătoare de forțe, totodată. Nici asupra ei insistând, întrucât eu unul m-aș simți incapabil s-o povestesc, nu pentru că de atâtea ori s-au povestit în literaturile tuturor popoarelor istorii de iubire și n-ar mai fi rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a-și lua paltoanele. Viv se duse la dulapul ei și se Îmbrăcă foarte Încet, punîndu-și apoi pălăria și trăgîndu-și mănușile. Se plimba printre femei ca o fantomă, privindu-le fețele mohorîte, banale, chipurile grăsulii cu ochelari, cu o gelozie devoratoare, simțindu-se ruptă de ele și singură. Le ascultă vocile clare și Încrezătoare și se gîndi, Asta se Întîmplă oamenilor ca mine. SÎnt ca Duncan, la urma urmelor. Vrem să facem ceva și viața nu ne permite, ne pune piedici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
alea la care-ți lasă gura apă, expuse pentru plăcerea mea vizuală, Îți permit să te instalezi În viețile respective fără să te chinui să le trăiești efectiv. Cu cât mă simt mai deprimată În propria casă, cu atât mai devoratoare devine pasiunea mea pentru alte case. Gândul la Rich Îmi aduce aminte de cearta din cauza sosului pesto și mi se strânge inima. Bunătatea și normalitatea lui sunt de-ajuns pentru a stârni În mine sentimente exact opuse. De ce? Richard crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În camera În care ferestrele - era o oră de după-amiază - nu aduceau nici un zgomot. Mă aflam În fața oglinzii dreptunghiulare, care-mi reflecta docilă prezența. Pentru cine și de ce? Eram tînăr, bărbat la intersecția decadelor de vîrste, ce se refuzau neantului devorator ce Începuse și continua... În 1945 Încetase războiul, dar cu un an Înainte, În august 1944, În noaptea aceea de neuitat pentru mine și generația mea ascultasem, la aparatul de radio, gîtuit de emoție mesajul tînărului rege prin care anunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
frust, dur, dar foarte puternic pentru mine. Ceva în același timp obișnuit și neobișnuit. Și ca scriitură, și ca situație, și ca limbaj scenic, vizual bine susținut de scenografa Alina Herescu, exact. Toate duc drumurile duc la sex. Pervers, parșiv, devorator, sălbatic. Ca o ultimă redută a disperării. Dintr-un anumit punct de vedere, mi se pare că Radu Afrim se întoarce la discursul său. Că face un pas înapoi față de "Povestirile" de la Piatra Neamț. Că nu renunță la o anumită încărcătură
Șase personaje în căutarea.. - Despre senzualitate. Și Radu Afrim - by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8661_a_9986]
-
mult decât utopică, din perspectiva unui rousseauism sans rivages. Pentru ciudatul neocinic american, limbajul este primul dintre idolii tribului și de el trebuie să ne lepădăm, căci încapsulează conștiința într-o "captivitate" insolubilă, o captivitate în simboluri. Astfel de simboluri devoratoare de libertate a conștiinței sunt toate artele și cultura în întregul ei. Limbajul și cultura sunt acuzate de trădare a realității. Aici, Zerzan pare să se apropie vag de pretenția postmoderniștilor de a se reîntoarce la real, la concret, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este că viața de unul singur reprezintă o abatere de la normalitate și-i dezavuată social și moral. Nevoia de comunicare, ca trebuință vitală pentru ființa umană, nu poate fi suplinită nici de vizionarea emisiunilor tv, nici de lectura în stil devorator, nici de pisica sau cățelul pe care l-ai adoptat, nici de convorbirile telefonice sau navigarea pe internet, nici de vizitele prietenilor sau petrecerile oferite. Există o singurătate în doi? Da! Această sintagmă face trimitere la acele cupluri în care
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
putea citi la desenele animate, preferate?; *cum aș putea să-mi cumpăr singur ceea ce-mi dorește inimioara?...este glasul copilului care a înțeles că singurul care se poate ajuta este chiar el!...Și peste ani, cu certitudine va fi “ devoratorul de literatură”, i-a simțit...gustul! Ține de mine, cadrul didactic: ca toate acestea să devină, încet, încet, realitate! Pentru aceasta am inițiat un proiect de parteneriat cu biblioteci din școală și oraș care vizează a-i învăța pe elevi
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
extensibil verb cu putință, cea mai activă strategie de consumism intim și social. După ce se cunosc pe mess - atât cât poate fi vorba de o cunoaștere prin interfața ecranului -, tinerii se întâlnesc și recurg la un joc-șoc adrenalinic, în care devoratoarea (Sabina transformă încordarea de la început în cinism și sfidare la sfârșit) are nevoie de luciditatea celui pe cale de a fi devorat. Tipul care urmează să fie mâncat trebuie să numere fără să greșească. Cifra la care greșește îi dă click
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
lui Tim Burton au ritmul familiar al textelor copilăriei, din care însă se desprind semnificații grave. Incongruența dintre formă și sens creează constant senzația dizarmoniei ontologice - firavul este toxic, grația dezgustătoare, iubirea arzătoare generatoare de incendii, afecțiunea familială asfixiantă și devoratoare. Diferitul și nefamiliarul, criterii de excludere și persecuție, sunt aici resursele unei estetici inovatoare, exploatată ingenios de toți virtuozii grotescului, de la Edgar Allan Poe la H.R. Giger. Deși întotdeauna sacrificați, anormalii devin programatic ficțiune și personaj, asigurându-și o frântură
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
lui Elia Kazan de tânărul și furiosul Marlon Brando) și Papa cel Mare, "pisica" Maggie și fragila Blanche sunt, de fapt, proiecții ale angoaselor ce l-au chinuit pe Williams de-a lungul vieții. Excentric și auto-destructiv, oscilând între pasiuni devoratoare și căderi abisale, scriitorul declară, într-un Interviu cu sine însuși așezat în deschiderea volumului de față, "N-am scris niciodată despre vreun viciu pe care să nu-l am și eu". Influența majoră a lui D.H. Lawrence și a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
BACOVIA, BUCUREȘTI-CHIȘINĂU, EDITURA LITERA INTERNAȚIONAL, 2003, ED. A II-A, COLECȚIA "BIBLIOTECA ȘCOLARULUI" Constantin CĂLIN Calea ontologică A apărut Complexul Bacovia (pe copertă și pe pagina de titlu: Complexul bacovian), de Theodor Codreanu (Ed. Junimea, 2003). O carte fabuloasă, ambițioasă, devoratoare de alte cărți. Fostă teză de doctorat, susținută în urma cu doi ani. Un volum masiv, de peste 500 de pagini, alături de care aproape tot ce s-a publicat până acum despre poet pare exiguu. Autorul e profesor la un liceu din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dumnezeu a hărăzit-o doar florilor de câmp. Modest și harnic, cult și generos, Theodor Codreanu este omul de Duminica Mare atunci când vine la Chișinău. Complexul Bacovia este, cum foarte nimerit a spus-o Constantin Călin, "o carte fabuloasă, ambițioasă, devoratoare de alte cărți. Un volum masiv, de peste 500 de pagini (ediția de la Chișinău are 600 pagini, n.a.), alături de care aproape tot ce s-a publicat până acum despre poet pare exiguu". Subsolul cărții, abundent, delicios, conține 1249 (o mie două sute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
90) intră în conflict, temperamental, în primul rând, cu un Maiorescu stăpânit de "voința feroce de a străluci", dovedind optică de premiant (cum intuise G. Călinescu). Om coleric, criticul își construiește grijuliu statuia, disciplinându-și energiile. Nevoia de autoritate este devoratoare. Aspiră spre statutul de leader și, în consecință, se automodelează răbduriu, suportând privațiuni și afișând o mască socială care a fost acceptată de cei din juru-i, fără a i se bănui "veșnica disimulare" (cum va recunoaște în Jurnal). Așa stând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a ne dezmetici și a ieși din fenomen, nu avem nevoie de numire sau definire, ci doar de o delimitare conceptuală și de o vizualizare a orizontului. Cu toate acestea, transmodernism și transmodernitate marchează despărțirea de o modernitate a civilizației devoratore de culturi. "Noul antropocentrism" nu este decât efectul acestei modernități târzii și nu expresia unei desprinderi. L-am bănuit, așadar, pe Theodor Codreanu de utilizarea termenului de dragul numirii. Dar replica promptă vine din carte: "Când Cantor, genialul contemporan al lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-lea rege, a știut juca și pe un român! idioritmic, înseamnă cît e catastrofală existența, linia a doua, somnul din care sînt trezită. Ora 2,10, în acceleratul Vatra Dornei București, la asfințit luna crește cu burta în jos, noaptea devoratorilor de publicitate cu instantanee rotunjimea sînilor, ridicam neliniștea neamului iudeu, menit să-l ferească pe creștin ori să caute la pămînturi cu frații arabi, deasupra lunii luceafărul, DN 15D viaduct, Romanul noaptea indiferent de conținut, firma "Mittal Steel" Roman lumini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
alții intră în sevraj dacă n-au de ronțăit o tipăritură oarecare. Posibilitatea de a rămâne singuri cu un gând propriu, de a se cufunda în vidul bogat al contemplativității, li se pare o perspectivă înfricoșătoare. Ca sub-specii, vom menționa devoratorul de ziare, care la masă, în metrou sau în parc e simpla anexă a unui maldăr de gazete policrome, apoi devoratorul de romane polițiste și, în sfârșit, amatorul de literatură în genere, trăitor în universuri paralele, emotiv, rafinat, degustător de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de a se cufunda în vidul bogat al contemplativității, li se pare o perspectivă înfricoșătoare. Ca sub-specii, vom menționa devoratorul de ziare, care la masă, în metrou sau în parc e simpla anexă a unui maldăr de gazete policrome, apoi devoratorul de romane polițiste și, în sfârșit, amatorul de literatură în genere, trăitor în universuri paralele, emotiv, rafinat, degustător de ficțiuni și pescuitor de metafore, supărat pe filozofii care n-au „simțul concretului“ și se pierd în speculațiuni din care lipsește
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]