980 matches
-
au existat întotdeauna, căci el nu a fost, și nici nu și-a dorit să fie, un scriitor adulat în unanimitate. Deprinderea de a lua atitudine și de a exprima o poziție tranșantă nu putea să nu atragă reacții de dezaprobare, unele îndreptățite, judecând după contradicțiile care au marcat uneori opiniile filosofice, social-politice și religioase ale scriitorului 103. "Omul liniei drepte", cum îl numește G. Nivat, a primit acuzații de nerecunoștință, de orbire și egocentrism de la câțiva dintre cei care l-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dădea o interpretare personală edictelor de persecuție. Unicul act de ostilitate al lui Constantius Chlorus contra creștinilor a fost acela de a fi doborât templele pe care aceștia le-au înălțat. În atitudinea sa, cezarul Occidentului nu a întâlnit lamentațiile, dezaprobările și nici interferențele colegilor săi de domnie, care au observat în mod cert simpatiile acestuia față de creștinism ori dezinteresul aplicării edictelor persecutoare ale lui Dioclețian. Să fi fost oare teama lui Dioclețian de a nu isca o lupta în cadrul tetrarhiei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Tehnicile de creativitate • Tehnicile de prelucrare și structurare mentală • Reflecția Educația morală • Explicația • Tehnici de convingere • Convorbirea • Dezbaterea • Demonstrația • Simularea • Exercițiul moral • Jocul • Exemplul • Sugestia • Problematizarea • Studiul de caz • Rezolvarea de situații • Aprecierea reciprocă • Aprobarea (acordul, lauda, recompensa, gestica, recunoașterea) • Dezaprobarea (observația, reproșul, ironia, pedeapsa, mustrarea) • Reflecția critică. Educația estetică • Explicația • Observația • Demonstrația • Exemplul • Dezbaterea • Exercițiul • Descrierea • Studiul de caz • Reflecția personală • Sugestia • Tehnici de creativitate • Tehnici de stimulare • Dialogul • Aprobarea • Dezaprobarea • Concursul • Vizionarea • Audiția • Expoziția • Modelarea • Dramatizarea • Simpozionul • Îndrumarea Educația
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situații • Aprecierea reciprocă • Aprobarea (acordul, lauda, recompensa, gestica, recunoașterea) • Dezaprobarea (observația, reproșul, ironia, pedeapsa, mustrarea) • Reflecția critică. Educația estetică • Explicația • Observația • Demonstrația • Exemplul • Dezbaterea • Exercițiul • Descrierea • Studiul de caz • Reflecția personală • Sugestia • Tehnici de creativitate • Tehnici de stimulare • Dialogul • Aprobarea • Dezaprobarea • Concursul • Vizionarea • Audiția • Expoziția • Modelarea • Dramatizarea • Simpozionul • Îndrumarea Educația profesională • Explicația • Demonstrația • Exercițiul • Lucrarea practică • Documentarea • Rezolvarea de situații • Studiul de caz • Analiza comparativă • Observarea • Convorbirea • Consilierea • Vizita • Reflecția • Exemplul • Dezbaterea • Problematizarea • Tehnici de creativitate. Educația fizică • Exercițiul • Demonstrația • Descrierea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
caz • Analiza comparativă • Observarea • Convorbirea • Consilierea • Vizita • Reflecția • Exemplul • Dezbaterea • Problematizarea • Tehnici de creativitate. Educația fizică • Exercițiul • Demonstrația • Descrierea • Explicația • Convorbirea • Exemplul • Problematizarea • Simularea • Studiul de caz • Jocul • Gimnastica • Antrenamentul • Dansul • Turismul • Competiția • Călirea • Observația • Modelarea • Rezolvarea de situații • Aprobarea • Dezaprobare. Nivelul afirmării autoeducației din perspectiva viitoarei integrări socio-profesionale se concretizează și în modul cum educatul va recurge la un instrument edificator portofoliul formării competențelor așteptate, care să ofere o evaluare calitativă a progresului lor, a modului de mobilizare în situații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specifice de influențare au fost tratate tradițional în pedagogie în cadrul educației morale, când se recurge firesc la: ► Sistemul metodelor de formare a conștiinței și conduitei morale: explicația, convorbirea, dialogul, dezbaterea, problematizarea, studiul de caz, demonstrația, exemplul, exercițiul, jocul, aprobarea și dezaprobarea. Diversitatea procedeelor, tehnicilor specifice: îndemnul, sugestia, sfatul, apelul, dispoziția, entuziasmarea, cerința, rugămintea, aluzia, amenințarea, încrederea, ordinul, povața, lămurirea, încurajarea, stimularea, recompensa, perspectiva, modelul, recunoașterea, lauda, atribuirea de roluri, premierea, mustrarea, reproșul, observația, indiferența, ironia, blamarea, avertismentul, amânarea, etichetarea, pedeapsa, supravegherea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vă rog, îmi permiteți, mă scuzați etc.); Exersarea deprinderilor de comportare civilizată în instituții publice, activități culturale, artistice, sportive etc.; Formarea unor comportamente adecvate, civilizate în ocazii speciale (vizite, aniversări, onomastici, sărbători); Cunoașterea și folosirea corectă a formulelor de aprobare - dezaprobare verbală; Cunoașterea și respectarea emoțiilor proprii și ale altora (vesel, trist, timid); Activități de formare și educare a propriilor trăiri afective. 2. Relații de adaptare, integrare în micro și macrogrupuri sociale a) Relații de familie Cunoașterea relațiilor corecte cu membrii
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
se înrădăcinează valorile pot fi mai mult sau mai puțin explicite, ca recompensa reușitelor sau sancționarea greșelilor, dar și puțin palpabile, ca un schimb improvizat sau faptele și gesturile unei persoane care reprezintă un model sau o referință. Aprobarea sau dezaprobarea socială exercită o influență, la rândul lor. La modul general, oamenii tind să se conformeze cu ceea ce se spune și se face (corectitudinea politică este un bun exemplu). O cenzură delicată refulează opiniile inconvenabile și condamnă acțiunile deviante. Toată lumea trăiește
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cu toții și care nu se alterează de-a lungul timpului". 22 Mă refer la elementele de cognitivism care, după cum o să vedem, se regăsesc în concepțiile lui Shils (1957) și Geertz (1963). 23 "Nu numai răspunsul celeilalte persoane, adică aprobarea sau dezaprobarea, sau acțiunea sa în conformitate sau nu cu așteptările noastre sunt semnificative / importante, ci și anumite trăsături sau caracteristici ale acelei persoane care nu fac parte din acțiunea sau din atitudinea sa personală față de noi" (Shils, 1957:139-40). 24 "Așa cum
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Își Înclină capul pentru a exprima „da” sau „nu”; ridică din umeri când i se pun Întrebări de genul: cum, când...; d) Comportament social-afectiv: dacă Îi zâmbești se rușinează și Își ascunde fața cu mâna; este indiferent la aprobarea sau dezaprobarea adultului; Își Împarte lucrurile cu alții (creioanele colorate); desfășoară o activitate În colaborare cu alte persoane; intră În contact (vorbește) cu persoane cunoscute; la intrare În clasa I nu știa să spună decât numele (nu știa dacă prenumele său e
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
includ coduri de conduită în spațiile sacre, dar și în afara lor, modalități de exprimare și promovare a propriei credințe, reguli de îmbrăcăminte și de asociere cu alte persoane etc. Nerespectarea acestora este sancționată prin diferite măsuri prevăzute în statut, de la dezaprobarea și mustrarea individuală sau publică până la excluderea din comunitate. Toate acestea se bazează pe structura ce stă la baza bisericii ca instituție sau ca organizație religioasă și care impregnează relațiile, formele de comunicare și comportament, rolurile și funcțiile din cadrul comunităților
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în 1994, deoarece nu au avut suficientă încredere în reușita lui. Eugen Ionescu se angajează în activitățile culturale și politice ale exilului, după prima jumătate a deceniului cinci, când notorietatea îi permite să fie radical și neînduplecat. Autorul își manifestă dezaprobarea atât în scris, cât și participativ. Piesa Rinocerii, de exemplu, are semnificație politică și ilustrează lupta indirectă împotriva comunismului. Monica Lovinescu amintește de inițiativa dramaturgului de a-i salva mama, somându-l pe Aragon (pseudonimul literar al lui Louis Marie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
critic care admite să fie judecat după eficiența analizelor sale. Cronica are o latură morală, care în critică se observă mai greu, dar pe care ea o scoate în evidență"214. Manolescu amplasează cronica literară într-un spațiu al efemerității, dezaprobării, destinului, orizontului de așteptare, anonimatului. Cronicile, alcătuind în esență o critică de întâmpinare, presupun a intui, a prognostica, a preconiza, a prescrie. Menirea lor este de a forma certitudini, de a ieși în întimpinarea unui autor și a unei cărți
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
critică de întâmpinare, presupun a intui, a prognostica, a preconiza, a prescrie. Menirea lor este de a forma certitudini, de a ieși în întimpinarea unui autor și a unei cărți cu laude sau mustrări. Ecoul cronicilor este adesea însoțit de dezaprobare, de animozități mediatice: "Cronicarul este "la bete noire" a literaților de tot felul, temut uneori, iubit niciodată, omul cu cei mai mulți dușmani și cu cei mai puțini prieteni"215. Cărțile își trasează singure destinul și depind în bună parte de primirea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu le poate accesa pentru că nu sunt retipărite. Cei interesați au mai degrabă acces la ce se scrie pe seama operelor decât la textele în sine. Atunci când pe piața culturală apar studii în neconcordanță cu valoarea operei, Monica Lovinescu își exprimă dezaprobarea și indică publicului o altă direcție a receptării, așa cum se întâmplă în cazul tatălui său și a scriitorilor de renume din perioada interbelică. Nicoleta Sălcudeanu creează o listă a activităților radiofonice cu scopul de a arăta și justifica ritmul frenetic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pot apărea despre Bunavestire decât cronici negative"332. Cum foarte bine subliniază autoarea, romanul lui Nicolae Breban nu este perfect. Părerilor pozitive ale lui N. Manolescu se opun părerilor lui Mircea Iorgulescu și dau senzația de normalitate, numai că nenumăratele dezaprobări și păreri impresioniste iau locul la ceea ce ar fi trebuit să fie critică. Literatura este marcată de ideologic, de interpretări alterate, iar criticii renunță la principiul esteticului. Operele receptate și evaluate după criterii politice și etice intră în sisteme de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în care vorbește, prin modul în care evenimentele îl afectează: "Eram mărinimoși. Și n-ar fi trebuit. Ei nu visau decât să muște țărâna. Dovada? Vreți dovada? Ei bine, alaltăieri... Încă nu ne-am revenit din șoc..." (p. 123). Motivul dezaprobării este nerespectarea de către străini a acordului: "orice străin care voia să locuiască pe pământul nostru trebuia să semneze o declarație prin care se angaja să nu moară. Atât. Apoi era bine primit. Nu ne uitam la cheltuieli: fanfară, cum v-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1273 României. Niciodată politica externă a României n-a părut mai independentă de Uniunea Sovietică decît în august 1968, căci Ceaușescu nu numai că refuzase să participe la invazie, dar își declara, într-un mod cît se poate de public, dezaprobarea. Intensitatea reacției lui venea, fără îndoială, din teama ca România să nu fie următoarea pe listă. Era speriat, pentru că nu crezuse niciodată că sovieticii ar putea ataca o țară-satelit care are un sistem politic unipartid și care a rămas în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai favorizate" pentru produsele românești 1714. Comisia de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților a început audierile pentru acordul comercial pe 7 mai. În cuvîntul său de deschidere, președintele comisiei, Edith Green, din Oregon, a exprimat cu hotărîre dezaprobarea Congresului față de derogarea acceptată de președinte. Green a arătat că "în ciuda preciziei limbajului, scopului și a istoricului legislativ al derogării, raportul președintelui nu este formulat în mod clar, de vreme ce nu se referă direct la asigurări din partea României cu privire la procedurile de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
expună oprobriului întregii lumi prin invadarea Afganistanului, i-ar fi foarte ușor să zdrobească un stat comunist din Balcani. Deși era categoric împotriva invaziei, Ceaușescu nu voia să atragă prea mult atenția asupra părerilor lui. În consecință, România își exprima dezaprobarea în mod tacit. Bucureștiul a fost singurul care nu a participat la întrunirea de la Moscova a miniștrilor de Externe din țările Pactului de la Varșovia, care au semnat comunicate prin care sprijineau noul guvern din Afganistan și, implicit, invazia sovietică 2040
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului în România Deși Casa Albă deplîngea acțiunile Bucureștiului, reprezentanții Administrației nu voiau să impună nici o sancțiune. Opinia generală era aceea că scrisoarea avea să aducă, prin ea însăși, destule daune guvernului lui Ceaușescu 2542. Casa Albă își exprima, însă, dezaprobarea necomentînd în nici un fel anunțul de pe 1 aprilie 1989, prin care Ceaușescu declara că România și-a achitat toate datoriile externe 2543. Comisia Economică Europeană s-a abținut, de asemenea, de la comentarii, hotărînd ulterior să suspende toate tratativele în vederea încheierii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omul nu este Dumnezeu". Însă se opunea categoric la ceea ce numea "liberalism dogmatic", despre care spunea în Des progrés de la Revolution că "distruge noțiunea însăși de justiție și de datorie". Experiența lui Lamennais n-a durat mult, fiind blocată de dezaprobarea Papei Grigore al XVI-lea prin enciclica Mirari vos din 15 august 1832, care condamna tezele sale privind separarea Bisericii de Stat, libertatea, regenerarea catolicismului. În acest caz, el a ales calea răzvrătirii, replicînd, în 1834, prin lucrarea Cuvintele unui
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a lucra cu studenții contrastau puternic cu cele ale majorității colegilor. Dacă Moore i-a frecventat cursurile cu interes, chiar dacă nu-i era ușor să-i urmărească ideile, alți profesori de la Cambridge nu ezitau să-și exprime nedumerirea sau chiar dezaprobarea. Bătrânul profesor de logică W. E. Johnson, ale cărui relații personale cu Wittgenstein erau de altfel foarte cordiale, a calificat reîntoarcerea lui drept „un dezastru“ pentru Universitate. Johnson avea în vedere înrâurirea, după el nefastă, pe care Wittgenstein o exercita
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui se străduia să-l ajute să urmeze aceste recomandări, întrerupând orice discuție filozofică în care era angajat, dacă ea se prelungea mai mult de o oră și jumătate. Wittgenstein, care îl vizita pe Moore destul de des, și-a exprimat dezaprobarea. „El credea că Moore nu trebuia să fie păzit de soția lui. Trebuia să fie lăsat să discute cât timp îi face plăcere. Dacă s-ar enerva sau ar obosi, ar avea un atac cerebral și ar muri, acesta ar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Într-adevăr, de la viața personală relativ austeră din acea perioadă, Russell a trecut cu timpul spre una destul de frivolă. Persoane apropiate erau neplăcut surprinse de tendința lui Russell de a le subordona viața intereselor, dorințelor și înclinațiilor sale.24 Cu dezaprobare trebuie să fi întâmpinat Wittgenstein și implicarea crescândă a lui Russell în activități publicistice destinate unei audiențe largi, cu toate consecințele ce rezultau de aici, între altele cultivarea unui scris ușor, atrăgător și deci, în mod necesar, mai superficial. Russell
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]