1,395 matches
-
în care cei care se compară în raport de „ce dau” și „ce primesc” nu sunt în relații de activități directe și stabile. În plus, este important de subliniat că, dacă inițiativele pentru rezolvarea inechității vin de regulă din partea celor dezavantajați (sau care se consideră ca atare), studiile experimentale, ca și realitatea cotidiană ne arată că și cei supracompensați au tendința de a redistribui beneficiile în favoarea celor neîndreptățiți. Neîndreptățiți de persoane, de instituții sau, pur și simplu, de soartă. De aceea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii politico-economice de limitare a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor sociale pentru activitățile agresive, inclusiv în cazul celor despre care s-a crezut că au efect cathartic, și încurajarea activităților și instituțiilor prosociale; reducerea expunerii la violența mass-media și la alte surse ce promovează modele violente; înlocuirea pedepselor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primii s-au ridicat mai mult decât ei, de unde violența contra albilor (Sears și McConahay, 1973). S-a pus în evidență experimental că deprivarea relativă este prezentă nu doar în formă egotistă - „eu”, ca membru al unui grup, mă simt dezavantajat -, ci și fraternală - am sentimentul deprivării la nivel de grup, chiar dacă nu îmi este afectată poziția personală. Deși mulți albi au slujbe foarte sigure, copiii lor au terminat colegiul și sunt aranjați profesional, ei sunt supărați pentru că în general locurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atribuțiile de administrare a fondurilor sociale” (Mărginean, 2003, p. 9). De asemenea, regiunile de dezvoltare, așa cum au fost concepute în România, sunt considerate ca „formațiuni hibride”, artificiale, care creează noi structuri supraordonate ce nu reușesc să reprezinte cu adevărat zonele dezavantajate. Alte critici se referă la lipsa de unitate în interiorul regiunilor în procesul de administrare/repartiție a fondurilor, la faptul că structurile regionale, nu reușesc să reprezinte interese cu adevărat regionale impactul lor rămânând mai degrabă local, precum și la faptul că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care cultura a fost luată în considerare este cel al unui program de combatere a răspândirii virusului HIV în rândul prostituatelor în „cartierul roșu” din Calcutta. În India, probabil mai mult decât în alte părți ale lumii, poziția femeii este dezavantajată; mai mult, profesia de prostituată este mai stigmatizată decât în alte părți. La prostituție se ajunge de obicei din violență domestică, abandon, sărăcie, dar uneori și din propria voință. Indiferent de ruta spre această profesie, cartierul respectiv formează o unitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
redusă a transformării locurilor de muncă temporare, create prin derularea unor proiecte comunitare, în locuri de muncă permanente (atacarea sărăciei structurale). O asemenea transformare nu este însă posibilă fără concursul altor agenții/instituții guvernamentale; focalizarea programelor pe persoanele/grupurile sărace, dezavantajate - în multe situații, cei mai săraci dintre săraci nu beneficiază în egală măsură cu ceilalți membri ai comunității de aceste programe, pentru că ei „nu au voce” - sunt fie incapabili, fie blocați de ceilalți membri ai comunității care au mai multă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lua aici exemplul FRDS, care acordă finanțare și asistență tehnică pentru două categorii de proiecte (pentru mai multe detalii, vezi http://www.frds.ro/index(romana)/applicants/MINE Tip.html): a) proiecte de dezvoltare socială pentru comunități rurale sărace și grupuri dezavantajate: Mica Infrastructură Rurală (MIR), care vizează întreaga participare a satului și o contribuție de cel puțin 10% din suma cerută drept finanțare de la fond, această contribuție putând fi făcută în bani sau în natură; Activități Generatoare de Venituri (AGV), care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1997 s-a declanșat un proces de descentralizare caracterizat însă mai degrabă prin confuzie, incompletitudine și incoerență: descentralizarea nu a fost completată și de un transfer financiar pentru comunitățile sărace pentru a reduce decalajele dintre comunitățile avantajate social și cele dezavantajate; descentralizarea, fără asigurarea unor specialiști și a surselor de finanțare corespunzătoare, a dus, în fapt, la neconcordanțe masive între resursele financiare locale și noile responsabilități primite; descentralizarea a fost realizată haotic, cu pierderea capacităților de monitorizare/supervizare, control și evaluare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
populației și o speranța de viață scăzută. În țările sărace există încă oameni care suferă de inaniție sau mor din cauza unor boli eradicate de mult în țările dezvoltate. Țările dezvoltate au și ele probleme nerezolvate legate de existența unor grupuri dezavantajate economic și sociosanitar, de disparități în oferta de servicii medicale între regiuni, de unele boli răspândite pentru care nu există încă tratament la nivel mondial (printre care cele mai cunoscute sunt infecția cu HIV și cancerul), legate de poluarea mediului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lucru implică dezvoltarea unor intervenții efective încă de la o vârstă fragedă (în principal, printr-un sistem adecvat și comprehensiv de protecție a copilului), adaptarea sistemului educațional astfel încât școlile să răspundă cu succes la nevoile și caracteristicile copiilor provenind din grupurile dezavantajate, prevenirea abandonului școlar și reintegrarea în învățământ a tinerilor care au abandonat școala, precum și extinderea învățării continue, astfel încât să existe oportunități adecvate de educație și instruire profesională accesibile persoanelor aflate în situație de risc. De asemenea, această politică educațională implică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Incluziune a Romilor. În acest document se prevede eliminarea claselor segregate până în anul 2008. Dincolo de aceste documente de politici publice, o serie de măsuri concrete de desegregare sunt în curs de derulare în cadrul programului PHARE Accesul la educație al grupurilor dezavantajate. Programul privește desegregarea ca pe una dintre prioritățile sale în realizarea unui mediu școlar mai inclusiv. Rămâne de văzut în ce măsură programele și politicile educaționale orientate spre combaterea segregării își vor dovedi în timp eficiența în condițiile în care suportul social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
agregați care au exercitat o influență importantă asupra înțelegerii nivelului de dezvoltare socială la nivel național, menționăm: indicele dezvoltării umane (PNUD), implementat și în România, indicele de sărăcie comunitară rurală (Chircă, Teșliuc, 1999), indicele dezvoltării comunitare (Sandu, 1999), arii profund dezavantajate (Ianoși, 2000). Institutul de Cercetare a Calității Vieții a lansat din 1992 cercetări extensive asupra fenomenului sărăciei. Începând cu 1995, Institutul Național de Statistică a inițiat un program intensiv de estimare a veniturilor și consumului populației. O primă variantă a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
foști politicieni, fiii de preoți ș.a. Se mergea până acolo încât la facultățile ideologice (Drept, Istorie) puteau să fie respinși cei ai căror părinți participaseră la războiul antisovietic. Cum cei din păturile sociale agreate aveau greutăți materiale și erau și dezavantajați cultural, s-au instituit contracte pentru burse cu mari întreprinderi ori cu sfaturile populare. Acești bursieri urmau să se încadreze după absolvire în acele instituții, respectiv într-un post din cele dependente de sfaturile populare. Pentru a li se putea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai cu seamă în spațiile monoindustriale, așa cum era Valea Jiului. Comuniștilor le era la îndemână să controleze ideologic masele muncitorești concentrate în astfel de zone monoindustriale. De altfel, masele înseși, provenite, în majoritatea cazurilor, din spațiul rustic pauper și din straturi dezavantajate social, au crezut în ideologia comunistă și în demagogia respectivă. Lumea li se părea a fi mai bună, pentru că, naivi, credeau în mitul societății fără clase. Discursul comunist părea veridic. Condițiile care au dus însă la declanșarea grevei din Valea Jiului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu atât vor influența mai mult apariția și dezvoltarea normală a vorbirii, fapt evidențiat prin frecvența crescută a tulburărilor de vorbire la copii cu diferite grade de hipoacuzie. În plus, din cauza absenței comunicării prin limbaj, un copil surd este mai dezavantajat, sub raportul structurării operațiilor cognitive, decât un copil orb, dar în ambele cazuri se produc modificări esențiale ale proceselor de recepție, analiză și răspuns pentru varietatea stimulilor din mediul înconjurător; prin intervenția proceselor de compensare se produc transformări majore în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fie întotdeauna atenți față de limitările și distorsiunile specifice din tehnicile lor legate de date. Acest lucru este adevărat mai ales atunci când subiectul de cercetare îl constituie relațiile sociale sau politice, acolo unde anumiți factori și interese pot fi avantajate sau dezavantajate, salvate sau compromise de rezultatele studiului. Cu toate că acțiunea pe care o întreprindem într-un studiu este una cu caracter științific, lumea pe care căutăm s-o înțelegem este practică și controversată. Caracteristica cea mai utilă a unui cercetător care colectează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
succesive, generația intermediară (cea care a beneficiat de cea mai puternică acumulare) difuzează Într-un mod specific rezervele sale către generațiile ce o preced și, respectiv, o urmează. În același timp, această propagare atenuează inegalitățile din interiorul a două generații dezavantajate, cea a tinerilor și cea a bătrânilor. Concluzii Presiunea generațiilor, unele asupra celorlalte, reprezintă forța motrice a continuității sociale și constituie, după cum afirma Auguste Comte, una dintre problemele cele mai importante ale societății. Dacă adoptăm acest punct de vedere, atunci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
succesive, generația intermediară (cea care a beneficiat de cea mai puternică acumulare) difuzează Într-un mod specific rezervele sale către generațiile ce o preced și, respectiv, o urmează. În același timp, această propagare atenuează inegalitățile din interiorul a două generații dezavantajate, cea a tinerilor și cea a bătrânilor. Studiul macrosociologic al problemei generațiilor este unul extrem de costisitor: costisitor nu numai financiar, ci, mai ales, temporal. În primul rând, cercetătorul nu poate Înțelege schimbările provocate de factorul de generație decât după ce a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cehe de antropologie socială, cu o carieră academică În Africa de Sud și Olanda, și inițiator după 1990 al unei serii de publicații de profil - ,,Prague Studies in Sociocultural Anthropology”. Editorul acuză (În introducere) ,,cercul vicios” ce face ca În această ,,regiune dezavantajată istoric” disciplina În discuție să nu fie recunoscută Întrucât nu are ,,docenți” și să nu aibă asemenea specialiști Întrucât nu figurează În registrele oficiale ale științelor. De aici decurg o seamă de importante implicații - politico-ideologice, dar și conceptual-metodologice - la nivelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
locuiesc mai multe etnii sau membri ai mai multor religii; - activități economice pentru crearea de locuri de muncă pentru femei și persoane defavorizate (persoane cu educație redusă, persoane cu handicap); - educație; - întărirea democrației și participării cetățenești; - servicii sociale pentru grupuri dezavantajate. Au fost primite 228 de proiecte, din aproape toate județele țării (cu excepția județelor Satu Mare și Ilfov), și au acoperit toate tipurile culturale ale satelor românești. Evaluarea a fost lungă și laborioasă, pentru că proiectele, fiind foarte diferite, erau greu de integrat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
condiționarea ocupării unei slujbe de cât mai multe diplome (nu întotdeauna acoperitoare) și 5. tendința de standardizare a formării cu consecințele inevitabile. Se pare că excluziunea digitală devine un nou factor al excluziunii sociale, mai ales pentru grupurile sau persoanele dezavantajate. Și un ultim avertisment pe care ni-l permitem să-l evidențiem. Mediile virtuale pot fragmenta spațiul social, stimulând porniri patologice. Labilitatea umană este întreținută și chiar stimulată de cadrele tehnice virtualizatoare. Internetul a făcut deja posibil ca oamenii cu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în muncă peste 370.000 de persoane, iar numărul total de șomeri la sfârșitul lunii septembrie 2005 a fost de aproape 500.000 persoane. De asemenea, prin natura lucrurilor, un serviciu public de ocupare trebuie să aibă ca priorități grupurile dezavantajate pe piața forței de muncă și intervine în situații sociale dificile din anumite zone cu masive restructurări economice. Astfel că, o bună parte a beneficiarilor serviciilor ANOFM sunt tineri absolvenți, persoane în vârstă, persoane concediate colectiv, persoane cu nivel de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în 2002, cu o valoare totală de 8.330.000 de euro, dintre care 7 milioane de euro de la Comisia Europeană și 1,33 milioane de euro, contribuția Guvernului; - programul PHARE RO2003/ 005-551.01.02, „Accesul la educație al grupurilor dezavantajate”, cu o valoare totală de 13.310.000 de euro, dintre care 11milioane de euro de la Comisia Europeană și 2,31 milioane de euro, contribuția Guvernului; - prin fișa sectorială a Programului Multianual, în valoare de 4 milioane de euro, aprobată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Formării Permanente. Italia Ministerul Muncii și Politicii Sociale - Direcția Generală a Pieței Muncii - are următoarele competențe: inițierea, promovarea și coordonarea politicii de ocupare, în special prin planul național de acțiune în domeniul ocupării, transpunerea dispozițiilor comunitare, inițiative pentru promovarea ocupării categoriilor dezavantajate, studii asupra situațiilor de urgență socială și ocupațională, gestionarea și coordonarea sistemului informațional privind munca (SIL), evaluarea eficacității și eficienței politicilor ocupaționale, sprijinirea activității consilierilor pentru egalitate. Direcția Generală pentru Politica privind Orientarea și Formarea inițiază, promovează și coordonează politica
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Etnie 40% dintre copiii străzii s-au declarat romi, în vreme ce 57% s-au declarat români, procente care diferă mult de raportul existent la nivelul populației generale. Procentul ridicat al copiilor romi pare să confirme faptul că romii sunt o minoritate dezavantajată, în sensul că anumiți factori (migrația și impenetrabilitatea comunităților de romi, lipsa unei politici serioase privind școlarizarea copiilor romi, tradițiile lor și lipsa solidarității politice a liderilor acestora) contribuie la izolarea socială și educațională sistematică a comunităților de romi. De
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]