658 matches
-
exploatați oportunitățile care apar și să aveți puțin noroc. Strămoșii spuneau: la un car de minte, trebuie un dram de noroc. Atuul dvs. este, pe de o parte tinerețea, pe de alta, ceea ce ați acumulat în cei 4-5 ani. Nu dezertați în fața greutăților. Fiți îndrăzneți, fiți idealiști, fiți hotărâți ! Vă felicit, vă urez multă sănătate și succese în viața profesională și în cea familială ! Și aduceți-vă aminte și de facultate ! Nu este loc de șomaj pentru un absolvent de Fizică
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
făcea el parte. Vina invocată de colonelul Sturza era că Ciulei trecea noaptea în tranșeele din față, la nemți, dezvăluind dispozitivul trupelor românești. La cîteva zile numai de la condamnarea și uciderea lui Ciulei, colonelul Sturza era acela care trăda și dezerta la inamic. Această teribilă eroare judiciară nu a mai putut fi reparată, desigur... 12 Mersul războiului făcea ca armata să aibă nevoie de noi cadre. Termenul redus pentru instrucția noastră militară a trebuit să fie și mai redus. După cîteva
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mai ridică și atacă o fac cu ultimele lor recunoașteri publice; dar patria lor nu e întotdeauna și patria mea cum cauza lor nu e întotdeauna și cauza mea. De asta îți zic: nu te speria, nu apleca fruntea, nu dezerta. Rămîi în contact. (Piatra Neamț Galați, 30 octombrie 2011) Christian W. Schenk Aveam atâtea de făcut încât ziua de ar fi avut 30 de ore nu mi-ar fi ajuns. Am fost nevoit să iau o hotărâre decisivă și m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la Gherla. De asemenea, a condus acțiunea de la camera 103, în urma căreia a decedat Vasile Dîmbu. 'Nutti' Pătrășcanu ar fi fost legionar activ atât ca elev (din 1940), cât și ca student la Facultatea de Medicină din București. Ar fi dezertat din armată după 23 august 1944 și ar fi pus bazele unei organizații subversive pe muntele Ciucaș, motiv pentru care a fost condamnat. Eliberat în 1947, a fost rearestat în anul următor și închis la Jilava după proces. La începutul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Marioara Gabor este violată de ostașii ruși și moare cîteva ceasuri mai tîrziu". Cel care a coordonat represiunea în Moldova, trimițînd la moarte mii de partizani români, a fost Emil Bodnăraș, alias Emil Bodnarciuc, ucrainean, refugiat în Rusia, după ce a dezertat din armata română, și revenit în Țară ca spion sovietic. Aici este arestat, reușește să fugă și revine, ca mulți alți demnitari comuniști, în 1944, odată cu tancurile Armatei Roșii. Coordonate de doctorul Gheorghe Vasilache, primar al comunei Dorna Condreni, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Eu Însumi - și n-am fost singurul! - am Încercat și cunoscuta strategie a „luptei din interiorul sistemului”, dar m-am retras iute și semnificativ, deși unii colegi și prieteni, atunci, m-au judecat aspru că „am aruncat prosopul”, că am „dezertat” și m-am afundat, „egoist”, În propria-mi creație. Dar, cum spuneam, din tinerețe - și un psiholog răutăcios ar putea semnala aici deja o pulsiune paranoidă! - am refuzat acest tip de adaptare „pasivă” sau pur și simplu de adaptare la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu faci marea greșală și să, părăsești „Galeria”, care, de fapt, e creația matale și ești pus de Providență acolo . Numai un singur motiv te-ar putea determina să plecați de la datorie: sănătatea; oricare altul nu e valabil. Nu puteți dezerta de la această datorie, din cauza unui om . Cred, că nu e nimeni În Flt., care să nu Vă recunoască meritele enorme, pentru ce-ați făcut culturii Folticenilor . Vă rog și eu, dacă glasul meu are vreo greutate , să rămâneți la postul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În gospodăria lui Vențel Zingher a fost popota ofițerilor coloanei noastre. El era mare fabricant de cărămizi. Și avea un foarte mare fabricant de dubit pei la Fălticeni. Bătrânul Zingher avea un ficior Ricard, care ducându-se la război a dezertat la nemți și 2 fiice Natalia și Olga, care au rămas nemăritate. Natalia era mai mare de ani și Olga mai tânără. Amândouă erau foarte bune gospodine și foarte cuminți. Și ne-au făcut foarte mare bine, dându-ne ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de ce atâți unguri - 47 regimente de unguri, 53 de austrieci. O voce: „Nu e adevărat! Regimentele austriece sunt compuse aproape numai din unguri“. Din nou, nici un răspuns, „căci pe români, cehi și slavi nu-i mai puteau băga în luptă“, dezertau în masă, înțeleseseră că nu mai trebuiau să moară pentru o cauză vrăjmașă neamului lor. În Rusia, cu toată pacea, nici o siguranță: contele Mirbach pie rea asasinat la Moscova, în biroul lui; asasinii au tras două focuri, au aruncat două
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
decât ne supărau, totuși erau triste din punctul de vedere național. Știam că se vor răsfrânge asupra lor și simțeam că sfârșitul se apropia; discursurile lui Czernin, ordinele de zi ale lui Hindenburg, amenințările către cei ce ar voi să dezerteze, protestările Kaiserului și Kronprințului că n-au voit, nici n-au provocat războiul, totul destăi nuia demoralizarea Puterilor Centrale. Cum ar mai fi putut lupta fără de încredere? serbarea de la govora Mă duceam prin pădure la mama, la Mihăești, încântându-mă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fusese primit cu entuziasm, dar partizanii lui urmăreau mai degrabă scopuri sociale decît naționale sau politice. Extrem de îngrijorat de evoluția evenimentelor, regimul de la București a trimis o armată ca să-l oprească pe liderul român, dar membrii acesteia au preferat să dezerteze și să i se alăture lui Tudor. Adunarea Poporului a pornit în ziua de 12 martie spre București, unde a ajuns la sfîrșitul lunii. În acest timp, Ipsilanti trecuse la acțiune. El și cîțiva camarazi au părăsit Basarabia trecînd granița
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
faza de coacere. Zicea popa de la mine de la țară, inconștient și voit consolator, lasă, bă, că ăștia mai deștepți mor repede! Ca și cum asta era concluzia la care ajunsese el. Ca și cum viața ar fi un fel de petrecere din care unii dezertează ceva mai devreme. Mă gândeam, apropo de lipsa mea de experiență de viață, că la școală copiii învață despre macaci-rhesus, despre cămila cu două cocoașe, despre diverse specii de animale care pot fi găsite în deșetul Tibet, Gobi și prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
calmă a Videogramelor... lui Ujică & Farocki, postulând astfel poate încă un interval, unul în care întrebarea se pune altfel : a fost, n-a fost... oare mai contează ? Flashback într-o noapte de iarnă, un tânăr care-și făcea stagiul militar dezertează, iar plutonul său pleacă să-l caute prin oraș. La un moment dat, tânărul ajunge acasă, unde-l așteaptă descălțați respectuos ofițerul și câțiva colegi. Mama și prietena lui ies în fața casei să-i petreacă. Stați liniștită, doamnă, o să-l
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
au fost câștigate de PNȚ (cu 70% din voturi), dar au fost grosolan fraudate de guvern, în favoarea Blocului Partidelor Democratice (coaliția comunistă). Ianuarie 1947 - Foametea ucide oameni, mai ales în Moldova. Se introduc cartelele alimentare. Se raționalizează și combustibilul. Soldații dezertează, caii mor de foame. Americanii trimit ajutoare alimentare pe care soldații ruși le capturează și le trimit în URSS. 10 februarie 1947 - Semnarea Tratatului de Pace de la Paris (prin care România pierdea Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța). Ministrul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
din teritoriile cedate sovieticilor, apare fenomenul dezertărilor, deosebit de periculos pentru disciplina militară și pentru buna desfășurare a operațiunii de evacuare. Chiar dacă cei mai mulți militari români au arătat competență, cinste și disciplină, au fost multe cazuri când militari români și minoritari au dezertat, ajungându-se chiar la dezintegrarea unor unități și subunități militare. Devine credibilă ideea că evacuarea unităților militare a însemnat mai mult o fugă din calea sovieticilor, decât o operațiune organizată. Dificultatea operațiunii de evacuare era dată și de faptul că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
personaj secundar ; atunci cînd Zohan dansează (ceea ce face tot timpul), e greu de spus dacă dă din ea sau dacă ea dă din el. Poanta e că nu e la fel de mare ca inima lui. Ajuns în America (după ce-a dezertat), Zohan își găsește de lucru într-un salon de coafură de pe trotuarul greșit al unei străzi pline pe o parte de buticuri israeliene și pe partea cealaltă de buticuri arăbești. în scurt timp, serviciile lui de coafură și sex fac
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nimic deosebit băi, Fane, asta-i nimic la tine?" a sărit ca ars Panait. Evenimentele deosebite erau de fiecare dată motive pentru noi instructaje. Dacă lua foc un șopron la o unitate prin Ardeal, iar ne făceau instructaj PSI; dacă dezerta unul, iar eram prelucrați pe tema regulamentelor militare și a consecințelor nerespectării lor. Domnule general, pe timpul serviciului dumneavoastră ați avut evenimente deosebite? M. M.: Din păcate am avut, și nu din cele ce se petreceau în mod cotidian. Înainte de Revoluție
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata, nu li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata. M. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
însemna să reneg lupta noastră. Și... și suferința... Toți morții noștri... Și Baia... Și Lipnic... Și Podul Înalt... Și... și chiar Valea Albă. Și visele libertății noastre, așa, neîmplinite... Vise în care mai cred, încă... Pot eu să trădez? Să dezertez? Să recunosc că totul a fost zadarnic? Ar fi cumplit! Hotărât, nu! Nu pot! Nu reneg nimic din tot ce-am făptuit bun, rău. Izbânzile, cât și înfrângerile ale mele-s... ale noastre-s... Da! Știu bine! De-aș retrăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am încercat, fără tragere de inimă și deci fără succes, să fac față unor științe pentru care nu aveam, evident, chemare. Îmi amintesc amuzat acum de „palpitantele” seminarii de matematică în timpul cărora, împreună cu un coleg ce urma și el să „dezerteze”, tot în favoarea Filologiei, tremuram să nu fim scoși la tablă. „Dacă mai continuă așa, o să mă îmbolnăvesc de inimă”, obișnuia să spună colegul meu pe atunci destul de rotofei, și replica lui mi se părea plină de haz. În primăvară (1955
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
țara mă cheamă? - Du-te, Petrică, du-te că nu degeaba te cheamă țara. România Mare are nevoie de brațele tale, du-te! - și cum, domnule revizor, dacă armata e a doua școală eu să părăsesc tocmai pe prima? Să dezertez de la datoria mea sacră de învățător și director? Ce-o să zică poporul, cum or să mă judece elevii? Eu cred că-i mai bine să rămân. - Rămâi, Petrică, pui totul în ordine și pleci cu inima împăcată. Rămâi. - Rămân dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
rapid un grup conștient de specificitatea sa (cel puțin la bordul corăbiei pe care erau îmbarcați), cu un limbaj comun greu de înțeles de marinarii legali și cu un mod de viață care reproiecta, la scară mică, societatea din care dezertaseră : respectau o ierarhie (cea clasică marină, dar aleasă democratic, mai ales după criteriul cunoștințelor de navigație și al anilor de experiență : căpitan-secund-șef de echipaj-timonier-artilerist-bucătar marinar-matelot-steward), alternau munca și odihna, contabilizau câștigurile, făceau mici investiții, când se putea, își alegeau iubite
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
anunțase încă din era bucanierilor că pirații erau foarte loiali și dispuși să se ajute unul pe altul, sub forma unor convenții juridice și a unor inițieri frățești pe care le concepeau singuri, în opoziție cu inechitățile societății din care dezertaseră. Odată concepute, regulile erau respectate unanim. Parteneri și coechipieri, pirații acordau, uneori, din pradă, un fond comun pentru compensarea infirmităților și meritelor speciale, așa cum, la polul opus, pedepseau trădările și eșecurile cu grave consecințe colective. Deși producea instabilitate cronică, exercițiul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pentru colonii. Ei repetau o altă mai veche complicitate cu potențial ilegal, cea din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, dintre guvernatorii britanici ai Jamaicăi și foștii corsari englezi, tocmiți împotriva Spaniei. Așadar, pe lângă clasica dorință de a dezerta din marina legală, alți doi factori au stimulat explozia fenomenului de piraterie, în secolul al XVIII-lea, în coloniile britanice ale Americii : mulțimea de marinari experimentați care nu mai aveau pentru ce lupta, pe de o parte, iar de cealaltă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
semnul indiferenței la eticheta socială (în special la cea aristocratică, disprețuită profund și repudiată prin opțiunea pentru piraterie), cât și al epatării revoltate, cu mijloace transnaționale, la îndemână și la întâmplare. În realitate, piratul a fost un marinar care a dezertat din establishment-ul timpului său, asumându-și consecințele, uneori puțin plăcute, adesea dureroase. În literatură, piratul a devenit materializarea unui imaginar al împlinirii și al libertății, căutate de toți cititorii, indiferent de timpuri și locuri. Afirmă Sergio Givone despre omul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]