1,251 matches
-
a Moldovei și Țării Românești, ceea ce s-a și întâmplat în iunie (fără consimțământul Porții) și, respectiv, septembrie. Faptul deschidea calea intervenției armate în Transilvania, Ungaria și Austria. Doritor să-și apropie Poarta, țarul l-a asigurat pe sultan de „dezinteresul” intențiilor sale. Austria s-a mulțumit să confirme că Rusia nu va distruge securitatea posesiunilor vecine. Franța s-a arătat suspicioasă. În schimb, Palmerston a cerut grabnica evacuare, ceea ce i-a prilejuit lui Brunnov o comparație între Rusia și Anglia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fiecare element, cât și prin stabilirea de sarcini artistice suplimentare la bârnă și sol. 3. calitatea pregătirii artistice depinde și de modul în care se implică gimnasta în lecție, de răspunsul ei la indicațiile coregrafului și antrenorului, de atracția sau dezinteresul față de anumite sarcini, de îndeplinirea numărului de repetări impus, precum și de calitățile ei individuale. I.4. Obiectivele cercetării constatative Analiza calendarului competițional a avut drept scop realizarea periodizării antrenamentului gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul I”, având la bază principalele
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
prin exercițiul aptitudinilor; el alcătuiește cealaltă parte a sa. Funcțiile vocației sunt exprimate, desigur, într-un plan natural-cultural. Recunoașterea-de-sine este funcția sintetică, cea care le cuprinde, generic, pe toate celelalte și care are "loc" în fiecare. Ea se însoțește cu dezinteresul față de nevoile proprii, dar și cu tenacitatea cu care sunt urmărite scopurile sociale; omul de vocație este original în ceea ce creează, dar el creează sub un impuls natural; conștiinciozitatea lui este dublată de "sentimentul răspunderii față de viitorime". În afara recunoașterii de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în ceea ce creează, dar el creează sub un impuls natural; conștiinciozitatea lui este dublată de "sentimentul răspunderii față de viitorime". În afara recunoașterii de sine nu se poate înfăptui ridicarea energiilor unui popor până la nivelul culturii spirituale, pornind de la rădăcinile sale cosmice. Dezinteresul față de propriile nevoi este, într-un fel, instinctual și merge până la uitarea de sine, stare care are semnificație spirituală. Rămas însă într-un blocaj biologic, dezinteresul nu caracterizează vocația. În fond, câți dezinteresați de propria lor persoană nu sunt și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înfăptui ridicarea energiilor unui popor până la nivelul culturii spirituale, pornind de la rădăcinile sale cosmice. Dezinteresul față de propriile nevoi este, într-un fel, instinctual și merge până la uitarea de sine, stare care are semnificație spirituală. Rămas însă într-un blocaj biologic, dezinteresul nu caracterizează vocația. În fond, câți dezinteresați de propria lor persoană nu sunt și nu pot fi oameni de vocație? Conștiinciozitatea răspunderii față de viitorime mută dezinteresul față de sine într-un plan non-natural să-i zicem, spiritual care activează acest dezinteres
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
uitarea de sine, stare care are semnificație spirituală. Rămas însă într-un blocaj biologic, dezinteresul nu caracterizează vocația. În fond, câți dezinteresați de propria lor persoană nu sunt și nu pot fi oameni de vocație? Conștiinciozitatea răspunderii față de viitorime mută dezinteresul față de sine într-un plan non-natural să-i zicem, spiritual care activează acest dezinteres în sensul creației cu valoare pentru comunitate. În măsura în care omul de vocație este "instrumentul" folosit de natură pentru a asigura cristalizarea unei culturi, el este și sol
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dezinteresul nu caracterizează vocația. În fond, câți dezinteresați de propria lor persoană nu sunt și nu pot fi oameni de vocație? Conștiinciozitatea răspunderii față de viitorime mută dezinteresul față de sine într-un plan non-natural să-i zicem, spiritual care activează acest dezinteres în sensul creației cu valoare pentru comunitate. În măsura în care omul de vocație este "instrumentul" folosit de natură pentru a asigura cristalizarea unei culturi, el este și sol al idealului cultural. Determinismul prin finalitate îl face posibil și real, activ și necesar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
social-productiv național de la începutul secolului XX. Promovând o politică a interesului național, deosebit de controversată, România a ajuns în preajma celui de-al doilea război mondial ,fără arme și soldați instruiți, dezarticulată economic și social. Expresia cea mai elocventă a atitudinii de dezinteres a Rusiei față de relațiile politice și economice cu țara noastră a constituit-o nerecunoașterea de către URSS a unirii Basarabiei cu România în anul 1918, după primul război mondial. Relațiile diplomatice dintre România și URSS au fost, totuși, stabilite, dar abia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
firme (Shell, MobiOil, Total, ENI ș. a.). Penuria mijloacelor financiare, lipsa de inventivitate a investitorilor români, ca și teama de instabilitatea politică din zonă (vecinătatea cu Afganistanul și conflictele din țările ex-sovietice Uzbekistan, Tadjikistan) au redus mult eficiența încercărilor mele. Constatând dezinteresul autorităților române, partea turkmenă, inclusiv liderul de atunci, cu care reușisem să stabilesc o relație privilegiată, au manifestat tot mai multă reticență față de cooperarea cu țara noastră. Nu de puține ori, liderul turkmen mi-a spus:"Degeaba te zbați tu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în deficiențe de ordin emoțional și intelectual, cu efecte directe în ceea ce privește problemele apărute în procesul de învățare (learning disabilities, LD), mai ales în ceea ce privește incapacitatea de a asculta cu atenție (concentrare) și a lecturii, conducând la o atitudine mentală pasivă (plictiseală, dezinteres, relaxare, apatie). Pe de altă parte, TV are influență în apariția hiperactivității, a irascibilității și insomniei conducând, în cele din urmă, la o „cultură nihilistă”. Vectorii confirmați de studiul nostru, în ceea ce privește valorile televiziunii, sunt banii, plăcerea și puterea, promovați prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care s-a deschis spre Occident. Dar acestea erau doar cazuri speciale. În general, majoritatea opiniei publice franceze p...rea indiferent... la soarta acestor state-tampon dintre Est și Vest, abandonate definitiv URSS-ului dup... Încheierea r...zboiului. Totuși, ca intensitate, dezinteresul era distribuit oarecum inegal, În funcție de ț...ri: aproape total pentru Albania și Bulgaria, măi sc...zut pentru Polonia și Cehoslovacia. În privința celorlalte trei state europene, reunite și ele sub o denumire anonim... - „ț...ri baltice”, În mintea multor francezi ele
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
interesul ar...tat altor state est-europene, ca Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia. E de ajuns s... compar...m, așa cum a f...cut Ghislain Garlatti, num...rul c...rților despre Europa de Est aflate În Biblioteca Național... a Franței (BNF) pentru a evalua acest dezinteres, cel puțin la scară Franței: România se afl... pe locul patru, dup... URSS, Polonia și Ungaria, iar Bulgaria pe locul al șaptelea, Înaintea Albaniei. Exist... de trei ori mai putine c...rți la BNF despre România și de șase ori
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
o caracteristică culturală a unor popoare) credința în „viața de apoi” poate genera în masă o adevărată simpatie pentru moarte (exprimată poetic de Eminescu în “Rugăciunea unui dac”). Reacțiile psihologice la moarte depind de vârstă, evidențiindu-se următoarele faze: scepticism, dezinteres, resemnare, indiferență. M. E. Paftison vorbea de reacții psihologice față de moarte, cum ar fi de exemplu: negare, dorință, acceptare, integrare și deci, o nouă identitate. E. K. Ross a stabilit cinci faze ale confruntării cu moartea, faza de respingere, luptă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
că îl iubește sau nu, el așteaptă de la medic sa fie vindecat de boala sa. Psihanaliza evidențiază fenomenul de “transfer” care există în orice relație inițială doctorul asistă la spectacole dramatice dar nu trebuie să fie bulversat de ele. 5. Dezinteresul și altruismul Parsons consideră că, alături de profesia ecleziastică, medicina este o profesie în care profitul este cel mai puțin căutat. 6. Obligația pentru medic de obținere a consimțământului bolnavului În cazul unor procedee diagnostice (de exemplu: puncții, urografii, sondaje etc
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
atitudinea sa. Medicul nu trebuie să uite niciodată că prin comportamentul său comunică ceva pacientului. Pacientul sesizează dacă medicul este atent, interesat de relatarea sa, îi apreciază atitudinea calmă și răbdătoare, vocea adaptată situației. Pacientul nu iartă niciodată atitudinea de dezinteres, de ignorare pe care o are uneori un medic. Există păreri care susțin că exprimarea feed-back-ului necesită o anumită filosofie, adică un ansamblu de valori care trebuie să fie mai întâi învățate. Conform acestei filosofii de bază individul trebuie să
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de bolnavi aflați într-o stare de relativ echilibru psihic în momentul îmbolnăvirii și dotați cu un tip de personalitate care, chiar dacă prezintă unele trăsături de vulnerabilitate la SP, permite o adaptare adecvată la realitate; b) atitudinea de resemnare, de dezinteres față de soarta proprie, o manifestă de obicei bolnavii cu o stare depresivă mai mult sau mai puțin exprimată dar și alți bolnavi ale căror concepții psihofizice sau religioase cu iz fatalist îi predispun la astfel de reacții, vecine cu starea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Această îndepărtare a lui Dumnezeu și întoarcerea cu spatele la nevoile lumii nu s-a produs doar in illo tempore, din cauza unui conflict iscat între om și divinitate. Calamitățile, fie ele naturale sau sociale, sunt motivate în credințele populare românești prin același dezinteres din partea zeului. Iată, de exemplu, cauza unei secete prelungite, așa cum o vedea un țăran român în 1930 : „De amu oamenii s-o stricat [...] și Dumnezeu s-o întors cu dosu și nu mai dă ploaie...” (37, p. 201). Așa cum apare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poate tăgădui cu toate acestea că un fel de apatie generală a cuprins țara, că ea nu mai posedă nici un fel de elasticitate a puterilor ei în fața complicațiunilor, că ceea ce se observă în genere e un fel de nepăsare, de dezinteres în cestiuni politice, încît chiar încercările de galvanizare făcute prin proiectele de reformă ale d-lui C. A. Rosetti nu produc efect asupra publicului. Sunt o sumă de oameni - desigur nu proști - capabili din contra de-a se interesa de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au avut dreptate atunci cînd au disprețuit această doctrină. Însă diagnosticul lor a fost corect. Propagarea creștinismului în lumea antică a pecetluit victoria sentimentului asupra rațiunii, a seducției intuitive asupra convingerii argumentate, a subiectivității asupra obiectivității. A interesului practic asupra dezinteresului teoretic. Și, întîi de toate, a oralității asupra scrierii. Iisus predică. Nu analizează. Nu stăpînește arta dialogului. Nu are nici discurs, nici metodă. El povestește întîmplări simple oamenilor simpli. Vorbește prin simboluri și parabole. Apostolii înșiși, evangheliștii, se simt în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cunoaștere și acțiune, n.n.] ”. Trecerea în planul nirvanic ține de aptitudinea entității în cauză de a se menține acolo, lucru ce se câștigă prin acumularea terestră de informație care, conform , înseamnă profesionalism (indiferent de specialitate), inteligență utilizată în scopuri firești, dezinteresul material al activității, dar nu și evlavia religioasă în sine. Planul nirvanic este perceput, într’un caz concret de extracorporalitate menționat de ca un “baraj” de nori, desigur fondul amorf al planului sufletesc, pe care n’a putut să-l
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
era și ea neîntemeiată, atât timp cât țăranul stăpânește în întregime orizontul său spiritual, orășeanul fiind specializat, orientat doar către anumite aspecte. În plan juridic, obiceiurile strămoșești, iraționale, complicate și greoaie marcau de asemenea negativ. Inferioritatea politică ar fi fost observabilă în dezinteresul față de treburile publice, rezistența la schimbare și lipsa conștiinței cetățenești. Dintre toate acestea, Vulcănescu îi acordă o relativă întemeiere doar inferiorității tehnice. Arată însă că, dacă privim tehnica drept modalitatea prin care omul își îndeplinește scopurile, în sine tehnica poate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu s-ar constitui și într-un șir de surprinderi viața n-ar mai fi frumoasă. A te lăsa surprins e una din plăcerile vieții, una din condițiile esențiale ale existenței. Altfel, am trăi în tristețe și melancolie, monotonie și dezinteres (Al. George). Din nefericire, omul se cunoaște prea puțin. Singura frază care nu trebuie rostită azi în nici o împrejurare este aceea a lui Socrate: "Știu că nu știu nimic". Când toată lumea "știe" totul, este ridicol să nu știi nimic. Și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nu vor produce efecte atât de devastatoare. Nu putem să nu ne întrebăm în legătură cu rezultatele modeste ale atâtor reuniuni internaționale desfășurate la nivelul cel mai înalt. Nu poate fi totul explicat prin lipsa de pregătire a respectivelor foruri sau prin dezinteresul decidenților. Schimbarea climei antrenează prefaceri pe care începem să le simțim în viața de zi cu zi. Toată lumea este conștientă că trebuie făcut ceva. Și totuși, rezultatele întârzie să apară. De ce? Încercăm să prefigurăm câteva explicații. 4.2. Globalizarea somează
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
un schimb continuu de informații Între programă și elev; acesta este În permanență atent, ocupat, stimulat și antrenat În activitate. Numai că, susțin uniicritici, integrarea În formele elaborate de activitate riscă să genereze, după un timp mai lung, plictiseala și dezinteresul, de unde nevoia alternării cu diferite alte modalități de lucru. Apoi, În timp ce metodele obișnuite dezvăluie materia de Învățământ fără să se asigure dacă elevul o Însușește sau nu cu adevărat, instruirea programată, Întocmai unui mediator, insistă ca fiecare secvență să fie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai îndelungat decât funcționarii sau cadrele cu studii superioare. Într-o asemenea situație, raritatea contactelor cu școala copilului - dacă nu chiar cu copilul însuși - poate fi determinată pur și simplu de lipsa de timp și de energie, și nu de dezinteres. Pe de altă parte, cei din clasele superioare, dispunând de cunoștințe și putere, pot să manipuleze mai bine sistemul. Muncitorul, agricultorul, nedispunând de asemenea resurse, pot considera orice încercare de a acționa asupra sistemului ca inutilă. Paradigma atitudinilor, valorilor și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]