1,495 matches
-
de către individ. Valorile sociale privite în geneza lor sunt abstractizări și generalizări ale intersecției dintre proprietățile lucrurilor și nevoile fundamentale biosociale ale omului, dar, o dată constituite, ele sunt elemente obiective ale mediului de viață al persoanei concrete. Concepția individuală despre dezirabil este tot rezultatul unei întâlniri, intersecții, în care însă stimulul este unul complex, simbolic, secund, și anume valorile sociale. Sau, oricum, la o primă aproximație am putea spune că orientarea axiologică personală are două surse, este produsul a două genuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spune că orientarea axiologică personală are două surse, este produsul a două genuri de rapoarte, ele însele în strânsă intercondiționare: raportul, întâlnirea dintre subiect și obiectele, situațiile, evenimentele cu care a venit în contact (experiența anterioară); raportul dintre subiect și dezirabilul social (general uman, de grup). Mecanismele intime prin care individul își însușește matricea valorică a unei culturi, a unui grup social sunt încă destul de puțin deslușite. Intră în joc procesele generale ale învățării (condiționarea, recompensa, pedeapsa, fenomenele de imitație și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
componente ale acesteia. Or, cristalizarea conștiinței axiologice personale înseamnă și stabilirea unor raporturi, ierarhii între diferite genuri de valori (morale, politice, intelectuale etc.). Pe de altă parte, dacă acordăm valorilor - așa cum am subliniat pe parcurs - funcția de principii abstracte despre dezirabil, noi considerăm că putem vorbi despre începutul conturării scării personale de valori doar o dată cu intrarea în preadolescență (în jurul vârstei de 12-13 ani), procesul frământărilor axiologice atingând apogeul spre sfârșitul adolescenței și începutul tinereții (18-20 ani), rămânând însă, în principiu, un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o analiză culturală și istorică a rolului structurilor axiologice. Sistemul de valori și norme proprii unei culturi sau unui grup reprezintă probabil conceptul cu cea mai mare semnificație epistemologică în explicarea raportului dintre grupuri (societate) și profilurile de personalități individuale. Dezirabilul social, concepțiile - cerințe despre cum trebuie să arate un om normal al culturii (comunității) respective - tind să afecteze, prin mecanisme complexe, înseși structurile mai stabile ale personalității, ca temperamentul și aptitudinile sau chiar trăsăturile fizice. Procesul de socializare și integrare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
frecvent în țările cu economii înalt funcționale. În același timp însă, practicarea lor are efecte în planul vieții economice, cum ar fi dezvoltarea turismului sau a serviciilor legate de îngrijirea corpului (fitness). 2) În cazul valorilor, considerate principii generale despre dezirabil, schimbările nu înseamnă atât inovații axiologice (apariția unor valori cu totul noi), cât restructurări în importanța acordată lor și numărului de aderenți, consensului realizat. Valorile postmoderne tocmai invocate sunt un exemplu în acest sens: cultivarea propriului corp și spirit, împlinirea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre „cum ar trebui” sau „cum ar fi bine să fie” și „cum este cu adevărat în realitate” este crucială metodologic, fiindcă, prin instrumentele de cercetare ce se bazează pe autodescrieri, noi accedem, în fapt, la „ceea ce ar trebui”, la dezirabil. Acest lucru se întâmplă, în considerabilă măsură, când întrebăm oamenii nu doar „ce cred”, ci și „ce fac”, întrucât există tendința mai mult sau mai puțin conștientă de a se descrie pe sine într-o lumină favorabilă. Pe de altă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
neapărat la operarea asupra ei, ci la o restructurare a evaluării de sine - afectată de respectiva constatare, prin afirmarea de sine (Steele, 1988). Ceea ce înseamnă a te concentra asupra aspectelor pozitive ale personalității și a-ți pune în evidență comportamentele dezirabile, cum ar fi actele de caritate, înțelegerea și iertarea semenilor. Pe de altă parte, studii experimentale confirmă observația cotidiană că oamenii folosesc o serie de alte metode pentru a se sustrage disconfortului disonanței, începând de la a consuma alcool până la a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de negri. Studenții albi care au dat răspunsuri în condiții de fals dispozitiv au exprimat o atitudine mai negativă decât cei în condiția testului creion-hârtie (Sigall și Page, 1971). Să observăm aici că de mai multe decenii în SUA atitudinea dezirabilă mai frecventă față de negri și, în general, față de alte grupuri etnice este aceea a egalității și pluralismului, spre deosebire de anii ’30, când atitudinea rasial discriminativă era larg răspândită și acceptată (vezi experimentul lui La Piere). Totuși, și în această privință, atitudinile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai frecventă față de negri și, în general, față de alte grupuri etnice este aceea a egalității și pluralismului, spre deosebire de anii ’30, când atitudinea rasial discriminativă era larg răspândită și acceptată (vezi experimentul lui La Piere). Totuși, și în această privință, atitudinile dezirabile nu sunt atât de profund sedimentate în mentalitate, precum sunt ele de ușor exprimate pe plan verbal. Diferențe marcante între răspunsuri în condiții de fals dispozitiv și probă creion-hârtie au fost constatate și în cazul părerii despre egalitatea dintre bărbat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unor asemenea mecanisme. Discrepanța ia, desigur, amploare și forță motivațională atunci când avem în față persoane concrete și când comparăm situația lor nu numai cu cea a standardelor comune în general, ci și cu ceea ce ar putea fi ele, cu statutul dezirabil (Reykowski, 1982, apud Batson, 1998). Noi suntem sensibili la necazurile altora și încercăm să le venim în ajutor chiar atunci când nu trăim tensiuni sau afecte negative. Facem adesea acest lucru deoarece suntem conștienți că astfel ne procurăm o înaltă stare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
preocuparea față de cel aflat în nevoie. Mai mult decât factorii fizici de mediu, intervenția prosocială depinde de prezența altor oameni în context. Prezența celorlalți poate stimula respectiva intervenție, dar o poate și inhiba. O stimulează în măsura în care a face bine este dezirabil social și, în consecință, comportamentul tău va fi aprobat și prețuit de cei din jur. O inhibă în mai multe condiții și prin mai multe mecanisme, despre care vom vorbi în continuare. Ceilalți influențează în măsură considerabilă definirea situației, interpretarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face parte din grupuri (cluburi) selecte este un mijloc important de validare a valorii personale. Formațiunile grupale îndeplinesc însă funcții și din perspectiva societății de ansamblu, mai ales pe linia controlului social, a formării și comportării indivizilor în acord cu dezirabilul social. Aceasta se realizează nu doar direct, prin instituții, organizații și grupuri specializate în acest sens (instanțe judecătorești, poliție, armată), ci inclusiv prin grupurile primare. De exemplu, indirect, prin legile juridice și prin politicile sociale și familiale, statul acționează la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
folosită mult de istorici, de climat de opinie (Lazarsfeld, 1957), care, la rândul ei, este subsumabilă conceptual unei categorii sociosemantice și mai largi, cea de mentalitate. Mentalitatea individuală și colectivă se structurează în jurul unor valori, care reprezintă principii fundamentale despre dezirabil, despre ceea ce e bine și demn de urmat, iar ele sunt prescrise cultural. În combinație cu alți factori (de personalitate și sociali), respectivele principii se concretizează în atitudini - predispoziții de răspunsuri preferențiale (pro sau contra, favorabile sau nefavorabile) față de obiecte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tinzând să apară într-o lumină favorabilă nu numai în fața altora, ci și în fața propriilor ochi, intervenind astfel mecanisme de apărare a eului mai puțin conștiente (Iluț, 1973b). Întrebări de genul „ești un om cinstit și sincer?” sunt suprasaturate de dezirabil, iar faptul că peste 90% din populație vor răspunde „da” nu spune mare lucru. Astfel de întrebări trebuie evitate. Cu deosebire atunci când avem de-a face cu o problemă și o populație mai puțin cunoscute, ideal ar fi ca înainte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în acest sens: astfel, se așteaptă de la profesori să-și educe elevii, de la managerul unei organizații, să-și conducă subordonații etc. Asemenea dezvoltări ale puterii legitime sunt necesare, întrucât ele regularizează interacțiunile sociale în direcția unor principii nescrise de evoluție dezirabilă. Totuși, trebuie remarcat că, în contemporaneitate, aceste concepte tind să-și flexibilizeze câmpul de acțiune; mai precis, putem lesne observa că aceste roluri caracterizate de puterea legitimă tind să-și diminueze efectul: spre exemplu, profesorul educă, dar - într-o anumită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
individului tind să fie continuu rejectate sau ignorate; este, spre exemplu, cazul unui elev cu probleme disciplinare care, audiind împreună cu colegii săi un mesaj despre educație civică, nu recepționează în mod efectiv înțelesul mesajului; - ajustarea - părțile din mesaj considerate înalt dezirabile pentru receptor sunt luate în considerație într-o pondere foarte mare; când cadrul didactic le spune elevilor că vor primi premii în urma realizării unor activități mai puțin atrăgătoare pentru aceștia, elevii vor fi tentați să se centreze mai degrabă pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
starea conflictuală, problema rămânând nerezolvată (Luthans, 1985, pp. 387-390); metaforic, am putea spune că ei se apără când nu sunt atacați sau acolo unde nu sunt atacați: 1) compensarea reprezintă „contracararea unei slăbiciuni reale sau imaginare prin accentuarea unor trăsături dezirabile ori manifestarea unor comportamente de excelență în alte domenii” (Coon, 1983, p. 318); prin acest mecanism de apărare, „subiectul înlocuiește un sentiment intolerabil (inferioritate, culpabilitate) prin alt sentiment (superioritate, merit...) dezvoltate de alte ocazii, inconștient provocate” (Mucchielli, 1981, p. 52
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
șansă, este necesară folosirea afirmațiilor, a gândirii pozitive. Afirmațiile, spun cei doi autori, se bazează pe convingerea că persoana implicată este cea care determină modul de desfășurare a unui eveniment, astfel încât concluzionarea pentru cursanți este simplă: nerezolvarea conflictului în unghiurile dezirabile educațional este opțiunea părților; • Teama de conflict este cea care face ca preocuparea față de propriile rezultate să fie scăzută. Aceasta pentru că rezistența la cedare, care este produsă de o înaltă preocupare față de propriile rezultate, tinde să genereze conflict; frica de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ale comportamentului care sunt acceptate și așteptate de către membrii unui grup” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 326). Sau mai simplu, așa cum tratează fenomenul Dominique Oberle și Jean-Léon Beauvois, „atunci când o opinie comună se stabilizează și începe să definească ceea ce este dezirabil, ea devine o normă a grupului căpătând valoare de cvasiprescripție” (De Visscher, Neculau, 2001, p.309). Norma poate fi privită la nivel de grup sau în calitatea ei de regulă socială inconștientă și general acceptată; un exemplu al acesteia din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-i privesc; inițiativa este încurajată; 24) liderul este ales cu grijă, poate folosindu-se nominalizările membrilor și apelându-se la metode de identificare a abilităților de conducere. Desigur că astfel de inventare de caracteristici pot părea, la o primă privire, dezirabile, dar fără consistență practică. De aceea, pentru început, este util să întreprindem o analiză a determinanților unei astfel de coeziuni în interiorul grupului; după Cartwright și A.Zander, aceștia sunt în număr de cel puțin patru (cf. tabelul 9): 1) baza
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în trecut, fie în viitor. Într-o primă etapă, un grup de experți stabilesc fundația în analiza erorilor, evidențiind următorii factori: o prezentare a misiunii și un set de scopuri ale programului proiectat, o hartă a succesului, criterii pentru starea dezirabilă. Acest pas se intitulează analiza succesului; în continuare, analistul, împreună cu echipa sa, construiește diagrame logice care relatează posibilele combinări ale sistemelor sau subsistemelor din problemă; construcția acestor diagrame intenționează să prezinte modul de funcționare a problemelor respective în clipa în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
momentul în care un asemenea context de cooperare a fost stabilit, participanții la controversa decizională sunt pregătiți pentru rezolvarea de probleme; 2. identificarea și definirea problemei - grupul examinează diferențele dintre modul în care decurg lucrurile în prezent și desfășurarea dorită/dezirabilă a acestora; 3. diagnoza existenței, magnitudinii și naturii problemei - sunt caracteristici aleproblemei care trebuie să facă subiectul discuției între membrii echipei pentru ca fiecare dintre aceștia să înțeleagă fenomenul, precum și percepția colegilor asupra lui; 4. identificarea și analizarea cursurilor alternative ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fișă de lucru, o activitate practică etc. Nu dați atenție comportamentului lui deranjant! Repetați-i că nu doriți să fiți Întrerupt. Dacă vă pune Întrebări, spuneți-i că-i veți răspunde după ce terminați activitatea. Arătați-vă bucuria pentru un comportament dezirabil printr-o Îmbrățișare sau un gest tandru! Găsiți consecințe negative dacă nu respectă regulile! Păstrați-vă calmul În fața acceselor lui de furie; priviți pentru moment În altă parte! Găsiți puncte tari/calități ale copilului pe care să i le faceți
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
deviant pentru altul. Albert Cohen enumeră patru funcții pozitive ale comportamentului deviant: definirea și clasificarea riguroasă a normelor, În scopul Înlăturării ambiguității acestora; creșterea solidarității emoționale a grupului; producerea unor schimbări necesare În sistemul social; considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța. La preșcolari Întâlnim comportamente deviante cum sunt cele de tipul negativismului și malformațiile caracteriale. Integrarea copiilor cu tulburări de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportanentelor indezirabile mediului școlar. Orice copil poate
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
abordării copilului, departe de el. Nu este indicat să se renunțe la program; orice decizie de acest tip afectează logica și motivația copilului de a respecta În viitor programul stabilit. Utilizarea unui sistem de recompense simbolice și sancțiuni pentru comportamentele dezirabile sau indezirabile Se urmărește stimularea comportamentelor dorite și inhibarea simptomelor specifice și a efectelor lor. Nu se recomandă utilizarea recompenselor substanțiale și cu atât mai puțin a banilor; este important să se ofere ca “premii” lucruri care sunt corelate cu
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]