734 matches
-
clari.Întinderi mari există-n mine...Pe trupul ce-mi lipesc de simț,Însămânțez muguri de sine,Ce mă -nțeapă ca un zimț.... XXIV. ÎN SUFLETE GOI, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016. Îmi dezmiardă vântul lacrima tăcerii, Se usucă -n mine dorul cel flămând; Și gustă din pleoape pe arșița verii- Fie vorba bună-i -nsetată-n gând. Împinsă -pe un val lâng' un țărm de mare... Lacrima tăcerii se scurge din ploi Din lumini
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
zare Și -o-mparte -n cuburi de gheață și sloi. Vine o minune și un fir de rază, Să dezghețe dorul tăcerii din noi Singurul -n viață ce se minunează, Că se joacă singur în suflete goi. Citește mai mult Îmi dezmiardă vântul lacrima tăcerii, Se usucă -n mine dorul cel flămând;Și gustă din pleoape pe arșița verii-Fie vorba bună-i -nsetată-n gând.Împinsă -pe un val lâng' un țărm de mare...Lacrima tăcerii se scurge din ploiDin lumini de gând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
unic al ei, pe care nu prea puteai să îl contrazici. Astăzi înțeleg altfel toată dulcea ei severitate și mi-a rămas doar portretul de la nunta lor, veche de ani și imaginea ei de Ileana Cosânzeana, cum tot bunicul o dezmierda când vroia să îi scoată în evidență frumusețea părului său bogat și ondulat. Au trecut anii ... și am ajuns să înțeleg care a fost rânduiala lui Dumnezeu de a îndreptat viața mea în felul acesta, de a pus în gura
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
ce în piept purta, Ascunsă celor de acasă. Clătind cosița-n apa lină, Gândea la tainicul iubit, La față-i arsă, dar senină Sub puful feței doar mijit, Ce-n ochi îi aducea lumină. Visa cum poate-o să-l dezmierde, Trântit pe spate, visător, De vraja ei cum se va pierde Când părul desfăcut, ușor Va undui ca iarba verde. Ea o zâmbi sub apasare, Simțind cum sânu-i îl împunge Și contopiți în sărutare La pieptul lui cu drag s-
LEGENDA SALCIEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376759_a_378088]
-
mare parte pentru ea, s-au născut cu repeziciune. S-au dezbrăcat încet, puțin câte puțin, acoperiți de pătură și de întunericul ușor destrămat de lampa de noapte, fără ca săruturile, împrăștiate cu generozitate peste tot, să înceteze. Palmele lor fierbinți dezmierdau fără încetare trupul celuilalt într-o plăcută neorânduială și își simțeau răsuflările din ce în ce mai adânci, mai zgomotoase, gâtuite de emoție... - Eugen, te doresc atât de mult! Nu-mi este teamă, dar... să mă ierți că nu știu ce să fac și... - Să fii
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului TRISTE Ț I ESTIVALE GEORGETA RESTEMAN Așterne-mi visul, frunză ruginie Așterne-mi visul, frunză ruginie Când dai sărutul tău, sfințit de toamnă, Pământului mustind... ești tristă, doamna, Prin fald de neguri rătăcind pustie... Dezmiardă-te în limpezimi de ape Drumeag făcându-ți printre stânci rebele Pribeagă-n vânturi ascunzând sub pleoape Zăvoaiele-ntristate și fără pasarele... Așterne-mă cu tine-n pace lină Adie-mă în suflet cu iubire Îmi scalda visu-n nopți cu
GEORGETA RESTEMAN, AŞTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375131_a_376460]
-
său sonor Ce-n istorii este scris că-i născut în Paradis? Avem bogății de toate, dar de ce și-acum le scoate Din adâncuri mulți străini ce ne sunt doar asasini? Vino, Doamne, nu ne pierde! Vino Tu și ne dezmierde! Referință Bibliografică: URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V, 06 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373108_a_374437]
-
Autorului pe palmele unui nufăr plutind peste ape mi-am așezat locuința în versuri și cuvinte de argint privesc înspre stele la fiecare trecere în amurgul acesta rotund de păreri cu aripi de vânt și surâs până în inima apei îmi dezmierd privirea leagăn și dor cuvintele-mi sunt aprinsă privire spre cerul de taină ce-mi frunzuie ochii cu lame de vis și de stele enigmă și dor pe degetele vântului răsfirat în palmele tale 16 IUNIE 2016 Referință Bibliografică: palme
PALME DE NUFĂR ȘI STELE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373308_a_374637]
-
cu bucurie din bunătatea oferită și închizând ochișorii de mulțumire. Poneiul știa când se apropia ceasul de călărie a lui Roxette, când ea deschidea poarta, îl chema, încăleca pe spinarea lui cea moale și lucioasă, îl mângâia pe hreavă, îl dezmierda prin cuvinte drăgăstoase. Atunci el începea să tropăie voios pe izlaz, prindea viteză la fugă, și ieșeau în galop prin poarta larg deschisă. Treceau așa, ca adierea dulce a vântului, străbăteau întinderile, treceau podul de peste râu, apoi se afundau pe
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
aceleași idealuri izvorăsc din ei. Cu prima șoaptă, gingașă, în adierea ce ne-a apropiat, zările s-au rezemat pe umerii noștri obișnuiți cu astrale lumini prin care au crescut reverii din lut. Și prima voroavă prinsă în zbor am dezmierdat-o și-am tăinuit-o deplin, când privirile interferau și se-amăgeau în uimire, de fericire, iar ochii tăi mă adorau mari și umezi... calzi. Simțeam fugind prin noi neliniști ciudate, cum numai surâsul tău îmi umplea sufletul de culori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
ochii noștrii sunt asemeneași cum aceleași idealuri izvorăsc din ei.Cu prima șoaptă, gingașă, în adiereace ne-a apropiat,zările s-au rezematpe umerii noștri obișnuiți cu astrale luminiprin care au crescutreverii din lut.Și prima voroavă prinsă în zboram dezmierdat-o și-am tăinuit-o deplin,când privirile interferau și se-amăgeauîn uimire,de fericire,iar ochii tăi mă adoraumari și umezi...calzi.Simțeam fugind prin noi neliniști ciudate,cum numai surâsul tău îmi umplea sufletulde culori,... XXIII. TU AI RĂMAS
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
aceia îmi amintesc încă dorind femeia pe care-o mai iubesc. N-a fost să fie să mai rămâi marea mea bucurie și dragostea dintâi. Dar în uitare n-am să te pierd câtă vreme cu-ardoare în gânduri te dezmierd. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V, 05 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379725_a_381054]
-
T. Ionuț Horia 8 ne fi alături în începutul și minunatul drum al vieții în doi. Peste ani toate acestea vor rămâne doar nostalgice clipe de dor, melancolie și frumoase amintiri, care ea,suflețelul meu drag pereche le va mângâia, dezmierda și găzdui în sufletul ei gingaș și bun în inma care acum bate la unison cu a mea,ajutându-mă și ajutând-o ca numai și “pentru totdeauna”, împreună să depășim clipele de cumpănă și răscruce ale vieții, având puterea
HORIA ASISTENŢA MEDICALĂ ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ PRIN RUPEREA VARICELOR ESOFAGIENE DIN CIROZA HEPATICĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379751_a_381080]
-
cad în marea vremii Strălucind prin infinit, Inimi țes fără de temeri Versuri vii în răsărit. Timpul mângâie tăcerea Ce domnește-n amintiri Răscolind în val iubirea- Dor nescris în nemuriri. Gândul rătăcește-n ceruri Printre norii grei, de plumb, Sufletul dezmiardă țeluri Care-n flori de rouă plâng. A rămas doar ceasul serii Ce măsoară așteptări, Iar la porțile durerii Bat secunde-n nerăbdări. Trece pasărea iubirii- Zbor țesut în veșnicii, Elixir al fericirii Presărând melancolii. Curge un izvor de vise
POEME NECUPRINSE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374705_a_376034]
-
curiozitatea și scăzându-mi rapid pofta de mâncare. M-am înfiorat toată la gândul că poate fi de la el și am scotocit în grabă prin geantă după telefon. Instantaneu, îl doream în brațele mele, să-l sărut și să-l dezmierd cu poftă. “Vin la tine?” era un mesaj scurt și fără ocol, de numai trei cuvinte, pe care il așteptasem înfrigurata patru zile! Fără să stau pe gânduri am scris “Da”, însă ceva s-a petrecut deodată în mintea mea
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
curiozitatea și scăzându-mi rapid pofta de mâncare.M-am înfiorat toată la gândul că poate fi de la el și am scotocit în grabă prin geantă după telefon. Instantaneu, îl doream în brațele mele, să-l sărut și să-l dezmierd cu poftă.“ Vin la tine?” era un mesaj scurt și fără ocol, de numai trei cuvinte, pe care il așteptasem înfrigurata patru zile! Fără să stau pe gânduri am scris “Da”, însă ceva s-a petrecut deodată în mintea mea
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
toace la repezeală verdeața. - Merg să fac duș, că m-am încins, am spus ieșind din bucătărie val-vârtej. - Vin după tine, a adăugat el surâzător, privindu-mă cu insistență. Revelionul acela a fost un vis, am petrecut ore în șir dezmierdându-ne, iubindu-ne, fiecare reușind să-și armonizeze dorințele cu ale celuilalt. - Ce zici dacă mergem în Piața Universității să vedem artificiile? întrebase Ovidiu aproape de miezul nopții. - Îmi surâde ideea, dar nu stăm mult că înghețăm, am răspuns încântată de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
Ovidiu vrăjit de sugestia mea aiurită. Drumul până la cea mai apropiată ieșire din capitală l-am parcurs ascultând muzică, bând șampanie și mângâindu-l pe Ovidiu, ba pe păr, ba pe ceafă, adică la întâmplare din dorința de a-l dezmierda, căci îl vedeam mult prea concentrat și serios pentru o noapte de petrecere. - Vrei șampanie? am întrebat aproape de periferie, în timp ce beam înghițitură după înghițitură, simțindu-mă din ce în ce mai euforică. - Nu, Natalia, am gustat un pic la Universitate, îmi ajunge, dacă ne
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
cu nonșalanță iarăși pleci, Lăsând singurătatea și tăcerea, Prin liniștea haotică a gândurilor reci, În vălul de tristețe, îmi înfășor iubirea. Și-n clipa de tristețe când mă pierd, În mii de întrebări fără răspuns, Doar ale tale slove mă dezmierd, Al lor balsam, mi-ar fi de-ajuns. Dar mângâierea o să mi-o găsesc, Printre petalele de tandafiri, Voi învăța să uit și să iubesc, Chiar dacă inima bate printre spini, Balsam îmi vor fi florile ce înfloresc, Când tu iubite
CLIPA DE TRISTEȚE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375688_a_377017]
-
luând-o în brațe drăgăstos. - Aa, da, uitasem de el! se alintă ea cuprinzându-l cu brațele, căutându-i buzele cu înfrigurare. Uitară repede toate emoțiile zilei, abandonați unul altuia pe banca ascunsă de tufe înflorite de trandafiri, ce îi dezmierdau generoși cu parfumul lor. Grădina casei de sub munte, cunoscu fiorul pasiunii în forma lui intensă și pură, amplificată de magia nopții și a naturii. Casa cufundată în liniște și beznă, dormea cuminte, surdă la șoaptele nopții și ale dragostei. Referință
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
mai încet și mai rar, până se liniști complet. - Maria, hai s-o spălăm și s-o ducem în pat! șopti Liviu, redevenit pragmatic. A înghețat pe gresia asta, draga de ea! - Te simți mai bine, iubito? o întrebă mama, dezmierdând-o duios, acoperind-o până sub bărbie, ca atunci când era micuță. Lea o privi lung. Vrei să-mi spui ceva? Ce e, puiul meu? Liviu înțelese că era de prisos și se evaporă din odaie, trăgându-l după sine pe
DILEME ( FRAGMENT 24) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375655_a_376984]
-
faptul că nu înțeleg o boabă din ce vorbiți voi acolo, promit să nu trag cu ochiul și că mă voi concentra exclusiv, la semnele de circulație! După ce Lea traduse lui Carlos, izbucniră amândoi într-un hohot de râs, care dezmierdă inima greu încercată a tatălui. Mașina zbura lin pe asfaltul încă umed, după ploaia ce abia încetase. Conversația celor doi nu încetă nici o clipă, până la Brașov, când Lea își rugă tatăl să oprească la Bran, pentru a-i arăta lui
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
sa rază austeră. Pietruită-n tocul vremii umbra ce nu-și poartă vina a-mbrăcat pe loc lumina gândului ce-i purta temeri. A-nceput a curge iute pasul ei cu frig de verde, dorul ei cărări pierdute la-nțărcat ca să-l dezmierde. Lăcrimau troiene-n luncă geana-i scurtă și firavă fără triluri de poruncă din eternu-i făcea lavă. În armuri de lungi nesomnuri legănate-n nori năvoade umbra-și prinse zarea-n țărmuri ca zălog de timp ce arde. Vântu-i susura
UMBRA UNEI IUBIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375686_a_377015]
-
se acoperi peste cămașa de noapte, cu capotul albastru de mătase și se îndreptă cu pași ușori către fereastra întredeschisă, de unde se auzea un murmur de voce. Intrigată, dădu la o parte perdeaua delicată, care ii dezvălui privirii grădina magnifică, dezmierdată de soarele matinal ce se reflecta în picăturile de rouă risipite printre firele de iarbă și florile ce zâmbeau cerului, în culorile curcubeului Dincolo de tufele cu trandafiri se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se în
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
și frustrare dar imediat conștientiză unde se află și cercetă îngrijorată chipul palid și transparent al bolnavei, care o fixa calmă cu ochii ei albaștri și imobili, luminați de un surâs liniștitor. - Bună dimineața, Rază de Soare! îi șopti ea, dezmierdând-o afectuos. Mai poți? Eu cred că ești puternică și dârză ca o stâncă, dacă mai poți zâmbi după o asemenea noapte! De data asta a fost chiar dur, nu-i așa? Tare mult aș vrea să-ți aflu gândurile
CONDAMNARE ( CONTINUARE-FRAGMENT 19) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375666_a_376995]