716 matches
-
În paralel cu Academia de la Sfanțul Sava, funcționau și alte școli, În incinta unor mănăstiri, În care se predă În slavonește și În românește. Așa au fost școlile de la mânăstirile Sfanțul Gheorghe Vechi și Colțea, amândouă În București, care pregăteau dieci pentru cancelariile domnești, preoți și dascăli. O serie de școli românești existau În orașele țării, În mănăstiri și chiar În mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
Elena Siupiur pentru secolele XVII, XVIII și XIX32, se observă evoluția spectaculoasă a câtorva profesii intelectuale (profesori, filologi, scriitori, juriști), în concordanță cu creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară (diac, uricar, grămătic, copist), în timp ce anumite ocupații abia se conturează în secolul XIX (ziariști, actori, arhitecți). În tot acest ansamblu ocupațional, profesiile sub apanajul științei și tehnicii au o pondere extrem de redusă, cristalizându-se abia în a doua parte a perioadei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
17.9% Traducători 4.1% 3.1% 14.7% Cronicari, istorici 2.6% 2.9% 8.7% Filologi, filosofi, folcloriști 0.5% 0.2% 17.0% Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni cult., ctitori, prefațatori 14.5% 6.0% 13.6% Ziariști 0.0% 0.2% 12.7% Juriști 1.5% 1.2% 22.8% Medici 1.5% 0.4% 20.1% Arhitecți
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de mică putere; Modulul experimental MCM - 2/EV 186 - motoare de c.c. Modulul MCM - 3/EV - introducere în semiconductoare; - joncțiunea pn;caracteristicile diodelor semiconductoare;redresoare dublă alternanta; - dubloare de tensiune;dioda Zener, caracteristică statică:tranzistoare uniprogramabile; - tranzistoare unijoncțiune;tiristoare; - diacul și triacul. Modulul MCM - 4/EV - tranzistoare bipolare;tranzistoare cu efect de câmp: J-FET, MOSFET;componente optoelectronice; - traductoare de temperatură; - conexiunile de bază ale TB;polarizarea tranzistoarelor bipolare;stabilizarea punctului static de funcționare. Modulul experimental MCM - 4/EV Modulul MCM
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ghiţă TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93169]
-
reședința marelui vornic, așa cum Bârladul a fost pentru Țara de Jos, încă din timpul stăpânirii cumanilor. În fiecare țară, Khanul tătar avea un Divan cu un secretar, iar fiecare baskak militar și daruga șef de regiune financiară, o cancelarie cu dieci de vistierie și registre fiscale daftar sau catastife. În daftare sau catastife erau trecuți contribuabilii, dar și mănăstirile scutite de dări, chiar de către marele Khan. Odată cu terminarea împărțirii posesiunilor-feude din 1254 între rudele lui Batu-khan, în scopul perceperii veniturilor în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Iosif din Moldova, pr. Iosif Tălmăcel și publicate în „Aurora Franciscană” (1918-1948), cu întreruperile respective. Mulțumirile mele se îndreaptă, cu recunoștință, spre Provincia Franciscană Sf. Iosif din Moldova, care, prin actualul Ministru provincial, preotul Emilian Cătălin și a părintelui Iosif Diac, mi-au pus la dispoziție cu amabilitate, din Arhivă, colecția revistei „Aurora Franciscană” (1918-1948) și alte lucrări. Mulțumesc, de asemenea, spiritualului de la O.F.S. „Sf. Elisabeta”, părintelui Anton Roca, care m-a îndemnat să scriu o istorie a franciscanilor din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
unghiul stejarului în țărmurile Prutului. Atâta iaste hotarul târgului pre din gios.” - < 1629 (7138) > noiembrie 29, Huși - Hotărnicia satului Broșteni realizată de Ionașco Cehan mare pitar, Gabăr pârcălab, Tudori comis, Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Adec(ă), eu Ionașco Cehan, vel pitar i Gabăr prăcălab i Tudori comis i Tecman uricar i Ursul dvornic Hușschii i Sava Trănovschi aprod i Lupul diac ot Vlos? Dorohoi și alți oameni buni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Adec(ă), eu Ionașco Cehan, vel pitar i Gabăr prăcălab i Tudori comis i Tecman uricar i Ursul dvornic Hușschii i Sava Trănovschi aprod i Lupul diac ot Vlos? Dorohoi și alți oameni buni și bătrâni mărturisim cu această scrisoare a noastră cum a venit Svinție sa părintele Vl(ă)d(i)ca Mitrofan cu cinstită carte(a) mări(eăi sale domnului nostru, ca să hotărâm satul Broștenilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
7138) <decembrie 31>, Iași. - Alexandru voievod, fiul răposatului Radu voievod, întărește lui Mitrofan Episcop de Huși satul Broșteni ales și hotărât de Ionașco Cehan pitar cu Gabăr pârcălab, Tudori comis Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Noi Alexandru Voevod s(i)n pocoinag Radul Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ă) au venit înaintea domniei mele și înaintea boerilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pre credincios boiarinul domniei mele Ionașco Cehan pitariul cel mari de-au hotărât și au adus mărturia de la dânsul și de la Gabăr prăcălabul și de la Tudori comisul și Tecman uricariul și Ursul vornic de Huși și Sava aprod și Lupul diac și de la mulți oameni buni și bătrâni , scriind și mărturisind întracel zapis, cum au hotărât și au stâlpit și au ales hotarul acelui sat despre hotarul târgului Hușilor și au pus semne. Și să începe hotarul satului Broștenilor din sus
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
străbat drumuri bătute de tâlhari. Ritmul alert al povestirii este întrerupt însă de două tablouri, care se succed unul după altul ca un binom de întuneric și lumină, care își pun în lumină reciproc dimensiunile. Primul ne relatează martirajul unui diac din Ucraina ocupată de poloni, pentru vina de a fi rostit în biserică, Simbolul Credinței, Crezul, după tipicul Bisericii de Răsărit. Diacul este târât afară din biserică și ucis cu bâtele de către mai-marii catolici ai satului, chiar sub ochii mamei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
un binom de întuneric și lumină, care își pun în lumină reciproc dimensiunile. Primul ne relatează martirajul unui diac din Ucraina ocupată de poloni, pentru vina de a fi rostit în biserică, Simbolul Credinței, Crezul, după tipicul Bisericii de Răsărit. Diacul este târât afară din biserică și ucis cu bâtele de către mai-marii catolici ai satului, chiar sub ochii mamei sale. Al doilea, ne înfățișează o scurtă vizită, la sihastrul Isihie, în munții Moșenski, pe un ostrov , aflat în mijlocul unui râu de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
catolici ai satului, chiar sub ochii mamei sale. Al doilea, ne înfățișează o scurtă vizită, la sihastrul Isihie, în munții Moșenski, pe un ostrov , aflat în mijlocul unui râu de munte. În contrast cu violența extraordinară a imaginii care ni-l înfățișează pe diacul martir, ucis cu bâte, sihastrul izolat pe ostrov, care probabil, nu întâmplător se numește Isihie, este beneficiarul unei liniștiri desăvârșite în fața ispitelor lumii, a unei isihii care îl izolează de tumult, întocmai cum ostrovul din mijlocul râului îl izolează de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din 12 ianuarie 1596, În care apar ca martori șătrarul Poiană și Ionașcu din Frenciuci (Freaciuci) . Ștefan Tomșa II (a. 21 / 31 decembrie 1611 - p. 12 / 22 octombrie 1615; octombrie 1621 - septembrie 1623) poruncește din Iași la 8 aprilie 1613 diacului Rusu din Frenciuci să cerceteze jalba lui Ionașco din Boțești pentru o datorie a lui Băiseanul În valoare de 20 de galbeni ungurești și . La 30 iunie 1617 domnul Radu Mihnea (a. 26 iulie / 5 august 1616 9 / 19 februarie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Cehăneștilor. Abia la 28 decembrie 1720 domnul Mihai Racoviță (25 decembrie 1715 26 septembrie 1726) Întărește judecata marilor boieri din 28 noiembrie 1718, hatmanul Dumitrașco Racoviță, fratele domnului, obținând astfel satul Milești. Mihai Racoviță rânduiește hotarnici la 28 iulie 1720 (diacul Toader Străjescul și alții) , pentru alegerea locului Frenciugilor, iar dacă (vezi hrisovul din 28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță Străzăscu, rânduiți din porunca domnului Grigore al II lea Ghica (26 septembrie 1726 - 5 aprilie 1733; 16 noiembrie 1735-3 septembrie 1739; octombrie 1739-13 septembrie 1741), . Hotarnica respectivă se de boierii divaniști la 20 iulie 1812. Opisul documentelor din 30
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din Cernăuți. Credința, revistă de cultură religioasă și națională pe înțelesul tuturora, apare de două ori pe lună, la 20 februarie 1927, cu numărul 1, fiind în al doilea an de activitate. Redacția: profesor N. Cotos, Cernăuți, Palatul Mitropolitan; administrația: Diac N. Lazariuc, strada Mărășești 29; redactor responsabil: pr. O. Sorocean, realizată tipografic la Institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei” strada Iancu Flondor nr.33 Cernăuți. Avea în cuprins: I.P.S.M. Nectarie: „Iată stau la ușă și bat”; pr. Iosif
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ci pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic, vistiernic, stolnic, logofăt, spătar), dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cât din pricina călăriei. Cum așa? Apoi noi am venit călări, ș-acuma nu mai avem cu ce ne hrăni caii, că vine iarna. Așa? Atunci puneți-vă în genunchi ca să vă binecuvântez. Cântec de la Blaj: Cât trăiești să nu iubești Diac în haine nemțești! Că diacu-i poamă rea, Te iubește, nu te ia; Mânâncă carne Vinerea Și postește Sâmbăta... 17 Mai 1927 Un băiat care ajunge la concluzia logică că tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Orumbet-Ugli și Oran-Ugli Căușani lângă Botna. Unt de pe buruieni (pag. 81 "D.M.") Despre oi și alte animale; despre glușcă sau ieruncă și alte Minciuni vânătorești Vizirul chihaia și tefteudarul turcesc siliște pustie) Costantin Mere-acre Chirilă dela Dăunteni Gherghina Ursa Contăș, diac de jitniță Ghelasie Sora Pivnicerul dela Cotnari Teofan Manoilă Feltiu Gheorghe Murat Sava Blându Lupu Vremeș David Corbea Nechifor Țurcan Nistor Crețu Griga Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii: Arhim la Neamț Agafia Anastasie egumen Andronic Anghelina Antohi Strătilă Anușca Toma logofăt Arsenie egumen Axinte Anșaru Avăr Balș Bârsan Benea Sima Boba Bodea vornic Boldiș Bore Borea Bozie Bren Brândușa Neted Brumar Bucium Boureanu Buzea Burghele Iuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moldoveni că ducele nu le poate da nici un răspuns, pentru că nu are pe lângă sine pe toți boierii sfatului său. Când îi va avea, o să se sfătuiască împreună în legătură cu problemele ridicate de solii moldoveni. Prin solii săi, Giurgea, vornicul și Matiaș, diacul, Ștefan îi trimitea lui Alexandru proiectul unui tratat de pace. Ca un soi de avertisment, solii trebuia să-i spună ducelui că Ștefan a trimis o solie alcătuită din marele logofăt și alți boieri la împăratul turcesc. Dacă ducele este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alt document, din 7 aprilie 1502, este pomenit și satul Arămești, care își schimbă stăpânul. Un alt mare domeniu a fost acela al lui Oană Cupcici, atât de mare și de important încât boierul avea și o cancelarie proprie, un diac al său scriind un privilegiu domnesc. Primul document care se referă la domeniul lui Cupcici este din 27 mai 1429, când Alexandru cel Bun îi întărea satele Cupca, “unde este casa lui”, și Neagăuți. Cupca se afla pe Sirețel, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Hacisce Lese, locuri neidentificate din regiunea deluroasă și împădurită între Ciuhur și Racovăț. La 15 iunie 1431, din cele 14 sate întărite lui Cupcici, numai 10 făcuseră parte din moșia acestuia. Acest domeniu nu era unitar. Faptul că un diac al lui Cupcici a scris un privilegiu domnesc, i-a făcut pe unii să considere că acest mare boier avea o cancelarie, adică rivaliza oarecum cu domnul. O cancelarie domnească trebuia să funcționeze zilnic, pentru redactarea actelor interne și externe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnească trebuia să funcționeze zilnic, pentru redactarea actelor interne și externe. Se rezolvau probleme, mai ales privind stăpânirea pământului, pentru o țară întreagă. Dar Cupcici, până în 1431, nu avusese nevoie de cancelarie ca să redacteze acte pentru 10 sate. Exista un diac la curtea lui Cupcici, dar el s-a folosit pentru probleme care priveau administrarea moșiei, evidența banițelor de mei și grâu. Faptul că pe mai multe moșii boierești găsim și câte o mânăstire, nu este exclus ca printre călugări să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]