KorAP: Find »[drukola/base=dializat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...88 >

2,180 matches

Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708

nutriționale se constată că aceștia nu pot realiza aportul caloric și proteic recomandat. Pe lângă suplimentele alimentare, larg utilizate, există și suplimente dietetice specifice, dintre care cele mai cunoscute sunt L-carnitina și vitaminele. Suplimentarea aportului de L-carnitină este necesară la pacienții dializați deoarece concentrația plasmatică și tisulară a acesteia scade atât prin aport insuficient cât și prin pierderi crescute prin dializant; metabolismul carnitinei este de asemenea afectat în IRC. Cu toate acestea, nu există până în prezent studii care să demonstreze efectele benefice

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
pierderi crescute prin dializant; metabolismul carnitinei este de asemenea afectat în IRC. Cu toate acestea, nu există până în prezent studii care să demonstreze efectele benefice scontate ale aportului de L-carnitină asupra anemiei, dislipidemiei, simptomatologiei generale (fatigabilitate) sau cardio-vasculare, la pacienții dializați. Suplimentele vitaminice sunt necesare la pacienții dializați în ce privește în special vitaminele hidrosolubile, datorită pierderilor crescute ale acestora prin dializant. Acidul folic este considerat un adjuvant important al EPO în terapia anemiei, aportul recomandat fiind de minimum 1mg/zi. S-a

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
efectele sale antioxidante, poate ameliora sindromul inflamator cronic; de altfel, un studiu recent a constatat o reducere semnificativă de 50% a unui end-point cardio-vascular compozit, după administrarea timp de 2 ani a 800 UI de tocoferol unui grup de pacienți dializați. Foarte recent, s-a ajuns la un consens european [124] în ce privește evaluarea statusului nutrițional și terapia nutrițională a pacienților dializați. În acordul final s-au făcut următoarele constatări și recomandări: - există cel puțin două tipuri fundamental diferite de malnutriție la

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
a unui end-point cardio-vascular compozit, după administrarea timp de 2 ani a 800 UI de tocoferol unui grup de pacienți dializați. Foarte recent, s-a ajuns la un consens european [124] în ce privește evaluarea statusului nutrițional și terapia nutrițională a pacienților dializați. În acordul final s-au făcut următoarele constatări și recomandări: - există cel puțin două tipuri fundamental diferite de malnutriție la pacienții dializați, primul fiind legat de aportul caloric și proteic insuficient, iar cel de-al doilea de sindromul inflamator cronic

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
recent, s-a ajuns la un consens european [124] în ce privește evaluarea statusului nutrițional și terapia nutrițională a pacienților dializați. În acordul final s-au făcut următoarele constatări și recomandări: - există cel puțin două tipuri fundamental diferite de malnutriție la pacienții dializați, primul fiind legat de aportul caloric și proteic insuficient, iar cel de-al doilea de sindromul inflamator cronic, prezent la majoritatea acestor pacienți; spre deosebire de primul tip, în cel de-al doilea este probabil că suplimentarea dietetică nu este suficientă, fiind

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
în cel de-al doilea este probabil că suplimentarea dietetică nu este suficientă, fiind necesară terapia cauzală (a factorilor de comorbiditate etc.); - există o corelație strânsă între malnutriție, în special cea de tip inflamator, și riscul cardio-vascular crescut, la pacienții dializați; markerul cel mai fiabil pentru acest risc este dozarea în dinamică a proteinei C-reactive (PCR); - evaluarea stării de nutriție a pacienților dializați se face prin metode clinice și prin markeri biologici; parametrii clinici cei mai utili sunt anamneza nutrițională

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
o corelație strânsă între malnutriție, în special cea de tip inflamator, și riscul cardio-vascular crescut, la pacienții dializați; markerul cel mai fiabil pentru acest risc este dozarea în dinamică a proteinei C-reactive (PCR); - evaluarea stării de nutriție a pacienților dializați se face prin metode clinice și prin markeri biologici; parametrii clinici cei mai utili sunt anamneza nutrițională, indicele masei corpului, determinarea clinică a FM și LBM; markerii biologici cei mai fiabili sunt albumina plasmatică, creatinina serică și urinară, bicarbonatul seric

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
constată alterări semnificative ale stării de nutriție, este necesară o evaluare mai detaliată a acesteia; cele mai utile metode pentru aceasta sunt SGA și DEXA; nu și-au dovedit valoarea pentru acest scop BIA și CC; - rația calorică a pacientului dializat este de minimum 35 kcal/kgc (greutate medie), iar aportul proteic de 1,2 g/kgc/zi (1,5 g/kgc/zi pentru DPCA); - echipa de dializă trebuie să cuprindă un nutriționist special antrenat în problemele nutriției în IRC și

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
minimum 35 kcal/kgc (greutate medie), iar aportul proteic de 1,2 g/kgc/zi (1,5 g/kgc/zi pentru DPCA); - echipa de dializă trebuie să cuprindă un nutriționist special antrenat în problemele nutriției în IRC și la pacienții dializați. 5.5. Transplantul de rinichi și pancreas la pacienții diabetici În prezent este bine stabilit faptul că transplantul renal (TxR) și transplantul combinat de rinichi și pancreas simultan, (TSRP) sau succesiv (TRP) constituie terapia optimă a IRC terminale la pacienții

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
de perete vascular, cum sunt calcificările de tip Monckeberg, leziuni care sunt mărturia unui risc cardio-vascular crescut : disecție arterială subintimală postoperatorie; iscemie coronariană prin scăderea umplerii diastolice etc. Principalii factori de risc pentru dezvoltarea leziunilor arteriale periferice la pacienții diabetici dializați sunt HTA de lungă durată, necorectată terapeutic și hiperfosfatemia. Funcția cardiacă este cel mai important factor care influențează decizia includerii unui pacient dializat pe lista de așteptare pentru transplant. Din acest punct de vedere, există două afecțiuni cardiace care trebuie

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
un consens în acest sens, la pacienții care au istoric familial de HTA și hemoragii cerebrale este indicată dilatarea sau/și aplicarea de stent pentru stenozele carotidiene semnificative. 5.5.2. Controlul riscului cardio-vascular Hipertensiunea arterială este frecventă la apcienții dializați, principalul mecanism patogenetic fiind supraâncărcarea volemică. S-a demonstrat că HTA anterioară TxR este predictivă pentru HTA posttransplant, aceasta fiind un factor de risc important pentru pierderea ulterioară a funcției grefei renale [162]. Hiperfosfatemia și hiperparatiroidismul secundar sunt factori de

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
renale. În prezența hipertrofiei paratiroidiene, cu secreție „autonomă” de PTH, paratiroidectomia se va efectua înaintea TxR, deoarece s-a constatat că efectuarea acestei intervenții posttransplant induce disfuncția grefei prin mecanisme încă neelucidate. Tulburările metabolismului lipidic cresc riscul cardio-vascular la pacienții dializați, aspect care a fost demonstrat prin date coronarografice , în special dislipidemiile caracterizate prin creșterea LDL - și scăderea HDL-colesterolului. În aceste condiții, principala opțiune o constituie administrarea statinelor care și-au dovedit eficiența în scăderea riscului cardio-vascular (simvastatin). Anemia este, alături de

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
dislipidemiile caracterizate prin creșterea LDL - și scăderea HDL-colesterolului. În aceste condiții, principala opțiune o constituie administrarea statinelor care și-au dovedit eficiența în scăderea riscului cardio-vascular (simvastatin). Anemia este, alături de HTA, cel mai important factor de risc cardio-vascular la pacienții dializați, scăderea Ht cu 1% crescând acest risc global cu 6% [15]. Un alt beneficiu al terapiei cu EPO pretransplant este prevenirea supraâncărcării depozitelor de fier, precum și scăderea incidenței infecțiilor virale, în special cu VHC. 5.5.3. Prevenirea infecțiilor bacteriene

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
i.v. și este nefrotoxic, motiv pentru care se indică numai în formele severe de infecție, fără rejet acut. 5.5.4. Screeningul pentru afecțiuni maligne S- constatat că, deși prevalența afecțiunilor maligne nu este semnificativ mai mare la pacienții dializați, totuși riscul de apariție a acestora crește semnificativ după TxR , cele mai frecvente fiind carcinomul vezicii urinare, melanomul malign, carcinomul renal și mielomul; acestea pot apărea atât de novo cât și recurent [175]. Rata de recurență este mai mare dacă

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

Interesant în același studiu a fost evidențierea unor niveluri normale ale ADMA la pacienții tratați prin dializă peritoneală. Aceasta s-ar putea explica printr-un clearance dialitic crescut al ADMA prin membrana peritoneală sau prin diferențe în ceea ce privește metabolismul ADMA la dializații peritoneal în comparație cu cei hemodializați. Sunt necesare în continuare investigații mai aprofundate în vederea determinării semnificației clinice a acumulării ADMA la pacientul uremic. Pe de altă parte, în insuficiența renală cronică, concentrația NO plasmatic este dificil de cuantificat, din cauza timpului de înjumătățire

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
folic pot reduce semnificativ nivelul seric al homocisteinei, atât la populația non-renală, cât și la cea uremică [Bostom și Culleton, 1999]. Aceasta se însoțește de ameliorarea funcției endoteliale la populația generală [Bellamy et al., 1999], beneficiu însă nedovedit pentru pacienții dializați [van Guldener et al., 1998; 1998]. La pacienții cu IRC în stadiile predialitice, dozele mari de acid folic reduc nivelurile serice de homocisteină, fără însă a le influența și fără a îmbunătăți astfel funcția endotelială [Thambyrajah et al., 2000]. L-

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
în premieră rolul transplantului renal în îmbunătățirea funcției endoteliale, cuantificată prin măsurarea fluxului sangvin brahial cu ajutorul pletismografiei postocluzie venoasă. Răspunsul endotelial la infuzia de acetilcolină a fost deficitar la pacienții hemodializați în comparație cu subiecți non-renali de control; transplantul renal la pacienții dializați a îmbunătățit funcția endotelială. Totuși, medicația imunosupresivă poate menține/amplifica disfuncția endotelială la pacientul transplantat. Astfel, inhibitorul de calcineurină ciclosporină A (și în mult mai mică măsură tacrolimusul) afectează atât vasodilatația endoteliu-dependentă, cât și pe cea endoteliu-independentă [Oflaz et al

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
calcineurină ciclosporină A (și în mult mai mică măsură tacrolimusul) afectează atât vasodilatația endoteliu-dependentă, cât și pe cea endoteliu-independentă [Oflaz et al., 2003]. III.2. Ateroscleroza la pacientul renal. Există o ateroscleroză accelerată? Primele comunicări despre ateroscleroza accelerată la pacienții dializați datează din anii 70. în 1974, Lindner și col. au observat o incidență deosebit de ridicată a infarctului miocardic acut la populația hemodializată din zona Seattle, postulând accelerarea aterosclerozei la această categorie de pacienți. Studiile ulterioare au confirmat prevalența ridicată a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
conceptului de ATS accelerată; astfel, există o corelație foarte slabă între decesul de cauză cardiacă și hiperlipidemie [Ritz, 1996], în ciuda faptului că profilul metabolismului lipidic este clar aterogenic atât în stadiile predialitice ale insuficienței renale cronice, cât și la pacienții dializați sau transplantați renal [Avram et al., 1989; Wanner et al., 2000]. Absența acestei relații epidemiologice altfel axiomatice în cardiologie ar putea fi explicată în primul rând prin asocierea concomitentă a malnutriției (frecvent asociată cu niveluri scăzute ale colesterolului seric) cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Creșterea rigidității arterelor mari, de tip elastic, se asociază cu un clearance creatininic redus, fiind constatată deja la pacienții cu disfuncție renală ușoară/moderată [Mourad et al., 2001], precum și la subiecții cu IRC avansată [Konings et al., 2002]. La pacienții dializați, hipertrofia ventriculară stângă (HVS) este strâns asociată cu TA sistolică și presiunea pulsului [London et al., 1990, 1992, 1996]. Pe de altă parte, rigiditatea arterială și întoarcerea precoce a undelor reflectate în arterele mari reprezintă principalii determinanți ai TA sistolice

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
asociată cu TA sistolică și presiunea pulsului [London et al., 1990, 1992, 1996]. Pe de altă parte, rigiditatea arterială și întoarcerea precoce a undelor reflectate în arterele mari reprezintă principalii determinanți ai TA sistolice și ai presiunii pulsului la pacienții dializați și se asociază în mod direct atât cu mărimea hipertrofiei ventriculare stângi [London et al., 1990], cât și cu progresia în timp a masei VS [Matsumoto et al., 2000]. Indexul masei VS se corelează invers, foarte strâns și înalt semnificativ

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
semnificativ (r = 0,74, p < 0,0001) cu masa VS. Regresia în timp, sub tratament, a masei VS se desfășoară în paralel cu îmbunătățirea distensibilității arteriale măsurate prin tonometrie de aplanare [Matsumoto et al., 2000]. Ca urmare, în managementul pacienților dializați trebuie luate în considerare medicamentele care îmbunătățesc complianța arterială (vezi mai jos). Care sunt determinanții rigidității arteriale la pacientul transplantat renal? într-una dintre puținele investigații disponibile până în prezent, Ferro et al. [2002] au examinat relația dintre rigiditatea arterială crescută

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
risc pentru arterioscleroza la pacientul transplantat ar putea îmbunătăți complianța lor arterială. Impactul epidemiologic al complianței arteriale reduse (arteriosclerozei) Studiile recente au evidențiat că rigiditatea arterială crescută reprezintă per se un predictor independent al mortalității cardiovasculare și generale la pacienții dializați, precum și în populația generală (vezi tabelul I). Astfel, Blacher et al. [1999] au evaluat o cohortă de 241 de pacienți cu uremie cronică, evidențiind faptul că viteza undei de puls reprezintă un predictor semnificativ și independent al mortalității cardiovasculare, dar

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
nitroglicerină) este semnificativ crescută în comparație cu reactivitatea endoteliu-dependentă (determinată prin administrarea beta-2-agonistului salbutamol). Un răspuns mai modest la administrarea de nitroglicerină a fost asociat cu o masă mai crescută a ventriculului stâng, un factor de risc CDV bine caracterizat la populația dializată. Aceste date sugerează faptul că administrarea cronică a nitraților ar putea reduce semnificativ rigiditatea arterială la subiecții cu uremie cronică, cu posibil impact epidemiologic major. Un alt rezultat interesant al studiului nostru a fost acela al comportamentului divergent al celor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
renal Transplantul renal (TR) reprezintă metoda de substituție a funcției renale preferată la majoritatea pacienților cu uremie cronică, acesta restabilind într-o mare măsură funcția renală, calitatea vieții și, nu în ultimul rând, îmbunătățind în mod considerabil supraviețuirea în comparație cu populația dializată. Datele privind efectul transplantului renal asupra complianței arteriale sunt relativ puține; într-un studiu cross-sectional de dimensiuni reduse, Kosch et al. [2002] au arătat că distensibilitatea arterei brahiale este influențată de către hiperactivitatea simpatică, independent de vârstă, sex, nivelul TA sau

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]